Culisele revoluţiei (6). Măgureanu: „Terorişti externi n-au putut fi probaţi şi există suficiente amănunte pentru a demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti” (video)

A 6-a parte a emisiunii „Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele cinci părţi ale emisiunii:
– Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”.
– Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii
– Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important
– Să ne spună domnul Radu Tinu dacă şi-a realizat visul de a-l lovi peste coaie pe cheferist
– În 18 decembrie Timişoara părea înfrîntă

Transcriere înregistrare:
00:02 Mircea Todoran: Dăm legătura acum în Piaţa Operei, acolo unde se află Emilian Pavel Jurma, colegul nostru, împreună cu invitaţii săi.
00:10 Emilian Pavel Jurma: Da. De această dată îi am, îi am lîngă mine pe domnul Liviu Apetrei, preşedintele Forumului Revoluţiei şi pe domnul Pompiliu Alămorean, primul primar ales al Timişoarei. O să încep cu domnul Apetrei. Domnule Apetrei, iată legat şi de filmul prezentat înainte, ştiu că aveţi nişte necunoscute pe care le-aţi concentrat într-o întrebare. Tocmai aş vrea să le adresaţi această întrebare şi celor din studiou.
00:44 Liviu Apetrei: Da. Bună seara celor din studio. Nelămuriri sînt multe. Întrebări deja încep să fie retorice, însă eu cred că istoria va curăţa şi va etapiza adevărul pînă la urmă. Însă eu aş pune o întrebare domnului Măgureanu, care a fost primul şef al SRI-ului, a deţinut informaţii, documente, şi mai ales şi pentru restul care au ascuns, au, din motive necunoscute nu au vrut să spună nimic. Crede el că există la ora actuală verticalitatea unor oameni care să pună adevărul la suprafaţă, cu morţii căraţi, cei care au tras şi au dosare care după 14 ani zac prin birouri ascunse şi fără nici un rezultat? Şi mai ales dacă crede că ceea ce am făcut noi în 16 şi pînă în 20, cînd Timişoara n-a avut nici un ajutor de niciunde, crede el că tot revoltă populară, sau de fapt noi nu ne-am îmbrăcat în costume populare aicea, a fost o revoluţie. Vă mulţumesc.
02:07 Emilian Pavel Jurma: Vă mulţumesc şi eu. Domnule Alămorean, vorbim despre culisele revoluţiei. Am înţeles că aţi descoperit teroriştii. V-aş ruga să ne spuneţi care sînt ei, şi pe urmă puteţi să adresaţi şi dumneavoastră o întrebare pentru invitaţii noştri din această seară.
02:23 Pompiliu Alămorean: Da. Teroriştii sînt de 2 categorii: terorişti externi şi terorişti interni. Teroriştii externi au fost basarabeni de-ai noştri, fraţi, care veneau din Afganistan şi au intrat dinspre Iugoslavia şi Ungaria. Incidente au avut loc la Turnu Severin şi la Craiova [Cred că domnul Alămorean se referă la coloana de maşini sovietice care venea de la Turnu Severin la Craiova şi care a fost mitraliată. Am tratat pe acest blog acest subiect – vezi „Cele 3 bucăţi turişti străini ale colonelului Bejan şi sovieticii împuşcaţi lîngă Craiova” (linc), „Teroriştii din 1989 dau în judecată România” (linc), Militarii care au împuşcat cetăţeni sovietici în decembrie 1989 au deschis focul şi asupra unui autobuz cu navetişti români (linc), Generalul Cioflină, în 1990, pretindea că nu ştie nimic despre sovieticii ucişi la Brădeşti (linc), „Pravda” din 26 decembrie 1989: „La Bucureşti au fost răniţi 2 cetăţeni sovietici, şi încă 10 automobilişti sovietici în zona graniţei româno-iugoslave. S-a considerat oportun ca familiile personalului sovietic să fie evacuate – în total în jur de 280 de persoane” (linc)]. La Turnu Severin, pe răniţi a venit însuşi ambasadorul sovietic de atunci şi i-a scos. Asta este vorba de teroriştii din Basarabia. Teroriştii libieni. Teroriştii libieni au plecat cu 2 avioane de pe Otopeni, în 27 decembrie 1989, ă, ’90. Teroriştii sirieni şi alţi arabi erau printre noi şi majoritatea au rămas printre noi. Erau studenţi, cum spunem noi, cu acoperire. Conserva. Teroriştii interni. Teroriştii interni au fost în primul rînd trupele speciale ale lui Ceauşescu, care îl şi purtau pe Ceauşescu la gît. Unul dintre ei este celebrul mort în revoluţie, care acuma îmi scapă numele, care pe masa de operaţie, sub narcoză spunea: „Unde-i tătucul să-mi dea gloanţe să trag?” Da, mă rog, acuma…
03:51 Emilian Pavel Jurma: Haideţi să-i lăsăm să ne clarifice acest punct pe cei care pot să o facă din studiou. Eu v-aş ruga să le adresaţi o întrebare.
04:00 Pompiliu Alămorean: Aş mai vrea un singur lucru. Teroriştii civili au fost, din România, terorişti din armată au fost, terorişti din securitate şi terorişti din fosta miliţie. Toţi aceştia sînt printre noi, şi culmea, au fost avansaţi la toate gradele posibile şi imposibile. Acuma, întrebare şi lui domnul Măgureanu, şi lui Radu Tinu: Pentru zona Timiş, Radu Tinu care făcea sinteza, ştie precis care au fost teroriştii. Avem lista armelor cu care s-au tras, sînt publicate în cartea lui Iosif, lui Bebe Costinaş – „M-am întors” – care vă rog s-o citiţi, o să vedeţi şi armele, şi numele, şi fumul pe ţeavă, şi structura centrală a securităţii, şi articolele pentru care Bebe Costinaş a fost asasinat [Iosif Costinaş, regizor, ziarist şi activist civic timişorean care a scris şi despre revoluţie, mort în condiţii nelămurite – osemintele i-au fost descoperite după multă vreme de la dispariţia sa într-o zonă rurală a judeţului Timiş]. Mai nou, acelaşi lucru l-a păţit Ino Ardelean [ziarist timişorean care a fost la un moment dat bătut de o persoană neidentificată; a scăpat însă cu viaţă şi fără urmări fizice de durată]. Nu se poate ca la 14 ani de la revoluţie cei care stau acolo la căldură şi noi stăm tot afară, să susţină că vor adevărul.
05:08 Mircea Todoran: Vă mulţumim, vă mulţumim foarte mult domnule Alămorean. Intervenţia dumneavoastră cred că ne-a prins bine, am văzut aici reacţii de tot felul în timpul acestei legături în Piaţa Operei. Domnu’ Tinu, v-aţi făcut la un moment dat cruce. De ce?
05:24 Tinu Radu: Pentru că, findcă n-am înţeles cîte feluri de terorişti au fost. Şi sirieni, şi libieni, şi în civil, şi în uniformă, şi mă gîndeam că au fost unii în costum de baie, că atunci era totul complet. Iertaţi-mă că fac haz într-un asemenea moment dar nu ştiu cum aţi ales. Domnul Alămoreanu are teoriile lui, ar trebui să le susţină pentru că, pentru afirmaţiile pe care le-a făcut acuma, eu dacă aş fi ambasadorul Siriei sau una dintre ţările menţionate, l-aş acţiona în justiţie. Fără nici o probă face asemenea afirmaţii. Eu am spus-o din 1990, din prima audiere, şi o spun şi acuma: Nu a existat nici un terorist!
06:02 Mircea Todoran: Sînt curios dacă domnul Măgureanu vă susţine.
06:07 Virgil Măgureanu: Mi s-au adresat întrebări foarte la obiect, dar aceste întrebări sînt puse sub imperiul unor impresii care n-au putut fi vreodată confirmate de evenimentele concrete care s-au întîmplat, începînd cu apariţia primilor morţi în România. Sînt nevoit, îmi pare rău s-o spun, poate contextul este unul încărcat încă de patimă şi de întrebări fără răspuns, că terorişti externi n-au putut fi probaţi vreodată pe teritoriul României şi există suficiente argumente, pe care le putem discuta ulterior, pentru a vă demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti. Mi s-a pus de către, din Piaţa Revoluţiei, o întrebare cu privire la faptul dacă au fost, să spunem aşa, imixtiuni din afară care s-au, pe parcurs, pe parcursul acelor zile din ce în ce mai fierbinţi, s-au amestecat în evenimente. Le confirm. Există, ca să spunem aşa, date nominale cu privire la aceea şi direcţia de unde ei au venit încă mult înainte de evenimentele din Timişoara. Atenţie: cu asta nu vreau nici o clipă să spun că Timişoara nu era deja pregătită fără intervenţii din afară să explodeze, dacă-mi permiteţi acest termen. Starea de spirit din Timişoara, şi aşa se şi explică faptul că de aici au pornit evenimentele, era una incendiară cu luni, ca să nu spun cu ani înainte. Sub presiunea regimului totalitar, dar şi sub presiunea altor lucruri.
08:09 Mircea Todoran: Şi dacă tot am…
08:10 Virgil Măgureanu: Cum influenţe din afară? Deci aceste influenţe din afara ţării au existat, ele sînt nominale. Dar nici una dintre ele nu pot fi probate că ar fi sursa unor acte teroriste petrecute pe teritoriul României…
08:23 Sorin Oprea: Deci nu există.
08:24 Virgil Măgureanu: Aşa cum n-au putut fi probate ulterior acele invazii care s-au încercat să se inculce, tot pe televizoare, faza războiului electronic, din faza a 2-a, de după data de 20, în România.
08:41 Sorin Oprea: Aia-i povestea de la Bucureşti, domnu’ Măgureanu.
08:43 Virgil Măgureanu: Nu este. Şi de la Timişoara este. Peste tot au fost, în locurile unde erau centrate mari unităţi, au putut vedea pe monitoarele lor invazii de acest fel. Nu, nu vorbim noi de Bucureşti aici. Ca să nu amestecăm lucrurile.
08:57 Sorin Oprea (?): Domnu’ Măgureanu.

(va urma)

• revoluţia română din 1989