Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Culisele revoluţiei (10). Stănculescu n-a făcut o asemenea afirmaţie gogonată, cu 1000 de terorişti (video) iulie 23, 2010


A 10-a parte a emisiunii „Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele nouă părţi ale emisiunii:
Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”.
Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii
Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important
Să ne spună domnul Radu Tinu dacă şi-a realizat visul de a-l lovi peste coaie pe cheferist
În 18 decembrie Timişoara părea înfrîntă
Măgureanu: „Terorişti externi n-au putut fi probaţi şi există suficiente amănunte pentru a demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti”
În noaptea de 22 în Operă s-a făcut o pană de curent. A fost momentul în care colonelul Zeca a reuşit pentru prima dată să-şi introducă soldaţii printre noi
Măgureanu: „Nu exista nici o persoană din România care să facă parte din vreo înţelegere cu cineva din afară. O spun cu toată certitudinea”
În 1994 am cerut destituirea domnului Măgureanu datorită lipsei de profesionalism a raportului SRI despre revoluţie

Transcriere înregistrare:
00:00 Mircea Todoran: Vom continua discuţia după ce urmărim…
00:01 Tinu Radu: Domnule, domnule…
00:02 Mircea Todoran: …ultima parte. Numai, vă rugăm. Vom continua discuţia după ce urmărim ultima parte pe care dorim să vă prezentăm în această seară din filmul „Noi nu murim!”.
00:13 Comentariu al filmului „Noi nu murim!”, realizat de asociaţia Memorialul Revoluţiei:

În dimineaţa de 19 decembrie, muncitorii de la fabrica ELBA intră în grevă. Se scandează împotriva sistemului comunist, a lui Ceauşescu, se cer morţii şi arestaţii. Se trage din nou, fără milă, în cei care scandează, căzînd noi victime. Ziua de 20 decembrie a însemnat ieşirea întregii Timişoare în stradă. Muncitorii din zona industrială din Calea Buziaşului se organizează pe întreprinderi. La orele 9,30 cei de la întreprinderea Optica ies din fabrică, unindu-se cu cei de la Electrotimiş şi AEM. Sînt înlăturate ultimele lozinci ceauşiste şi mulţimea se îndreaptă, fluturînd steaguri tricolore fără stemă, cu eşarfe negre, spre fabrica Banatul, unindu-se pe drum cu muncitorii de la fabrica de autoturisme, de la cea de detergenţi, Azur, Ambalajul Metalic, cooperativa Progresul şi Guban. O adevărată avalanşă umană se revarsă pe străzile oraşului.
Filmare din epocă cu mulţime scandînd „Libertate!”
Mulţimea ajunge la fabrica ELBA, unde se întîlneşte cu muncitorii de acolo, cei de la UMT, Azur, Optica, Detergenţi, Spumotim, Electromotor şi CFR.
Fragment de filmare din 20 decembrie 1989 de la Consiliul Judeţean. Mulţime scandînd „Libertate!”. Pe fondul filmării, continuă comentariul.
O parte a manifestanţilor merge la Comitetul judeţean al partidului comunist român, cerînd să dialogheze cu autorităţile. Se organizează spontan un comitet din rîndul mulţimii, care intră în sediu pentru a prezenta cererile timişorenilor: Demisia lui Ceauşescu, demisia guvernului, alegeri libere, înfiinţarea unui centru de anchetă pentru lămurirea opresiunii de la Timişoara, tragerea la răspundere penală a celor care au dat ordin să se tragă în oameni, punerea imediată în libertate a deţinuţilor politici, morţii să fie daţi familiilor lor pentru a fi îngropaţi creştineşte, apariţia lui Ceauşescu la televiziune în acea seară pentru a informa opinia publică despre situaţia reală de la Timişoara, libertatea presei, a radioului şi televiziunii, reforma învăţămîntului. Toate aceste cereri reprezintă un real program revoluţionar prezentat României de locuitorii Timişoarei. În seara aceleiaşi zile, majoritatea celor arestaţi au fost eliberaţi. Mulţi dintre ei au fost duşi direct în centrul oraşului, unde erau aşteptaţi de manifestanţi. Se organizează Frontul Democratic Român, care va proclama de la balconul Operei Timişoara drept primul oraş liber al României, în faţa a peste 150000 de oameni. Dar timişorenii nu şi-au uitat eroii, înălţînd o rugăciune spre pomenirea lor: Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfiinţească-se numele tău. Vie împărăţia ta, facă-se voia ta, precum în cer aşa şi pe pămînt.

04:31 Mircea Todoran: Iată, în studiou se pare că spiritele s-au încins. Eu aş dori să dau citire unor întrebări sosite din partea dumneavoastră. Şi anume, pentru domnul Măgureanu: Domnul general Stănculescu, cînd a venit ministrul apărării, a declarat public că la ministerul apărării au fost deţinuţi 1000 de terorişti, despre care acum nu mai pomeneşte acum nimeni nimic despre ei, ba chiar se neagă existenţa lor. De ce? Iată o altă întrebare: Dacă toată Timişoara a participat la revoluţie, de ce doar unii sînt revoluţionari? Şi alţii nu, probabil. Pentru domnul Măgureanu: După data de 22 decembrie în oameni s-a tras cu arme şi lunete. Bine a dispus, cine a dispus de astfel de arme? Pentru domnul Radu Tinu: La ce program sau ziar se referă dînsul cînd spune că oamenii puteau să-şi dea seama despre ce o să se întîmple din ziare? Pentru domnul profesor Miodrag Milin: De ce în cartea pe care a scris-o, [despre] revoluţia română, se opreşte la data de 20 decembrie ora 12? Pentru domnul Măgureanu: De ce se face confuzie între sistemul social şi clasa politică socială şi de ce i se pun în cîrcă autorităţile, atrocităţile comise numai de ea, începînd cu cei 6 morţi ai lui Lenin, trecînd prin gulagurile ruseşti şi terminînd cu revoluţia din Timişoara? Iată cîteva, doar cîteva întrebări la care oamenii aşteaptă probabil un răspuns. Am citit cam multe, trebuie să recunosc, dar…
05:50 Virgil Măgureanu: Foarte pe scurt.
05:51 Mircea Todoran: Vă rog.
05:52 Virgil Măgureanu: Nu ştiu în ce împrejurare i s-a adresat o asemenea întrebare, sau mă rog, a făcut Stănculescu o asemenea afirmaţie. Cred că n-a făcut-o vreodată. Nici nu putea s-o facă. Eram acolo, în zilele… Exact la ministerul apărării, în zilele cînd era şi Stănculescu acolo în calitate de ministru adjunct, şi n-a făcut vreodată, după ştiinţa mea, o asemenea afirmaţie de-a dreptul gogonată, cu 1000 de terorişti [În 2010 Stănculescu a vorbit la B1TV despre reţinerea, de către armată, în decembrie 1989, a aproximativ 1000 de persoane bănuite de terorism. Ana-Maria Onisei consemna în „Adevărul” din 13 martie 2010 (linc): „Generalul a confirmat că Armata a reţinut 1.015 cetăţeni sovietici, „turişti”, care se aflau pe teritoriul României şi pe care i-a predat ulterior Miliţiei”. Am comentat respectivele afirmaţii pe acest blog în articolul „Gulgute proaspete ale lui Stănculescu, la B1TV şi în ziarul Adevărul” (linc). Unul dintre cei care au comentat pe acest blog, domnul niku_electriku, scria că la emisiunea de la B1TV Stănculescu „n-a spus ce pretinde Adevărul c-ar fi zis, precum că cei 1015 ar fi fost sovietici”. Personal n-am văzut emisiunea de la B1TV. Există deci o afirmaţie a lui Stănculescu despre reţinerea a aproximativ 1000 de persoane, făcută dacă nu înainte de decembrie 2003, cînd a avut loc emisiunea TVR Timişoara, atunci cel puţin din martie 2010. Afirmaţia ar putea fi exactă, căci numai la Sibiu armata a reţinut sute de persoane sub acuzaţia de terorism. Acele persoane erau însă cetăţeni români iar apoi nu s-a dovedit că au fost realmente implicaţi în acte de terorism]. Dar ar fi interesant pe ce s-a bazat cel care a pus întrebarea. Partea însă foarte complicată şi despre care există deasemenea rapoarte scrise şi nume de persoane implicate este cea cu armamentele care s-au dat către populaţie, cică să apere revoluţia după data de 22. Cînd, vă reamintesc că pe ţară, în afară de morţii Timişoarei, ştim în ce circumstanţe, a crescut îngrijorător de mult numărul victimelor, ajungînd la peste 1000, datorită împărţirii de arme. Inclusiv arme cu lunetă. Şi aici la Timişoara se pare că a existat un asemenea incident. Nu mă aşteptam să primesc… Adică, de altfel, am raportul scris asupra mea, cu cineva care a avut şi armă cu lunetă şi aşa mai departe, distribuită în, după ce Timişoara trecuse de, de acel moment incandescent…
07:21 Mircea Todoran: Domn, să vedem cine a distribuit.
07:22 Sorin Oprea: Armele ni le-am luat noi singuri. Nu ni le-a dat nimeni. Armele le-am luat noi singuri.
07:28 Neidentificat (Tinu Radu?): Cum?
07:29 Sorin Oprea: Armele ni le-am luat noi singuri.
07:31 Virgil Măgureanu: În data de 24 am citit acel apel către populaţia ţării…
07:36 Sorin Oprea: Şi din 20. [începînd cu data de 20 decembrie 1989 cîteva arme au ajuns în posesia revoluţionarilor timişoreni, unul din cei care a avut pistol mitralieră fiind Sorin Oprea, care a organizat paza clădirii operei, unde se înfiinţase Frontul Democratic Român]
07:37 Virgil Măgureanu: …prin care ceream foarte categoric predarea armelor de către populaţia civilă. Pentru că sînt iarăşi rapoarte nominale, din toate judeţele ţării, care arată în ce împrejurări au rezultat victime datorită împărţirii de arme către populaţie.

(va urma)

 

3 Responses to “Culisele revoluţiei (10). Stănculescu n-a făcut o asemenea afirmaţie gogonată, cu 1000 de terorişti (video)”

  1. Orice om, oriunde şi oricât de departe a ajuns, a avut învăţători şi profesori.

  2. Lector II Says:

    @ Marius Mioc

    Pentru persoanele din Bucuresti suspectate de actiuni teroriste a se vedea Tabelul Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Procuraturii Generale pe:
    http://badeadan.blogspot.com/2009_12_01_archive.html


Lasă un răspuns la mariusmioc Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.