Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Scurte îndreptări la cartea lui Emil Constantinescu – „Revoluţia din ’89 aşa cum a fost” iulie 31, 2010


Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu a publicat, cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, la editura Minerva 2009, cartea „Revoluţia din ’89 aşa cum a fost”, avînd supratitlul „Păcatul original, sacrificiul fondator”. Volumul se doreşte a fi primul dintr-o serie intitulată „7 adevăruri despre România”.

Cartea domnului Constantinescu merită o recenzie mai amănunţită, pe care o voi scrie cînd timpul îmi va îngădui. Deocamdată doresc să punctez doar cîteva inexactităţi, înainte ca acestea să se impună ca adevăruri incontestabile.

La pagina 43 autorul enumeră mai multe persoane care ar fi fost prezente în 16 decembrie 1989, la ora 17, în mulţimea adunată lîngă casa preotului Laszlo Tokes. Printre aceştia este pomenit şi Marius Mioc.

După cum reiese destul de limpede din relatarea mea legată de cele prin care am trăit în timpul revoluţiei, publicată iniţial în cartea „Falsificatorii istoriei” (1994) şi republicată apoi de mai multe ori, eu am ajuns în mulţimea de la casa lui Laszlo Tokes abia după ora 20. Deci la ora 17 nu mă aflam în acel loc.

Tot printre cei aflaţi lîngă casa lui Laszlo Tokes în 16 decembrie 1989 la ora 17 mai este pomenit şi Miodrag Milin. Acestuia i se atribuie şi acţiuni revoluţionare în 20 decembrie 1989, la ora 19:50: „Lorin Fortuna şi Miodrag Milin, împreună cu cca 2000 de oameni care îi însoţiseră, se întorc în Piaţa Operei” (pag. 111).

Miodrag Milin este un istoric timişorean care a scris mai multe cărţi despre revoluţia din 1989, dar nu ştiam să fi fost el însuşi un lider revoluţionar. I-am trimis un e-mail domnului Milin, semnalîndu-i ce scrie Emil Constantinescu despre dînsul şi cerîndu-i să confirme sau să infirme. Domnul Milin mi-a răspuns: „nu am fost în Timişoara între 15 si 21 decembrie. Am fost la Bucureşti şi Cluj, în interes de serviciu; aşa s-a nimerit. Ceea ce citezi d-ta după o carte a lui Emil Constantinescu nu corespunde realităţii; şi nici nu am veleităţi de revoluţionar post factum (…) E trist că, iată, lucruri cu adevărat importante despre Timişoara sunt astfel tratate, „după ureche” şi la prima impresie, fără o verificare, măcar elementară, a surselor”.

Am izbutit să identific şi sursa probabilă a dezinformărilor din cartea lui Emil Constantinescu. Acesta nu dă sursa la paragrafele menţionate dar aproape sigur a preluat informaţiile din cartea lui Alex Mihai Stoenescu – „Cronologia evenimentelor din decembrie 1989”, editura Rao, Bucureşti 2009. Acolo sînt prezentate pretinsele fapte revoluţionare ale lui Miodrag Milin. Cartea lui Emil Constantinescu oferă o prezentare cronologică a faptelor din timpul revoluţiei, într-un mod asemănător cu cel folosit de Stoenescu.

Alex Mihai Stoenescu e un scriitor care a citit foarte mult despre revoluţia din 1989, dar a înţeles puţin. Aşa se face că în „Cronologia evenimentelor din decembrie 1989”, la pagina 54, vorbind despre 16 decembrie 1989, după ora 17, îl înfăţişează pe Miodrag Milin drept „cel mai serios şi mai echilibrat martor din Timişoara”, iar la pagina 126 relatează discuţiile din 20 decembrie 1989 dintre delegaţia revoluţionarilor şi şefii PCR de la Consiliul Judeţean Timiş cu cuvintele: „Miodrag Milin evocă acel moment: La ora 19 a vorbit Ceauşescu. N-a cedat, dimpotrivă. Demnitarul de partid Pacoste a reacţionat în consecinţă: Ieşiţi din clădire! Fortuna a vrut să ia microfonul. L-am împins deoparte. Să nu vorbească, era foarte grav! Am zis: Domnule Pacoste, noi plecăm, dar nu renunţăm la luptă! A zîmbit ironic. Am coborît cu toţii. M-am gîndit că locul nostru e la Operă, unde avem spaţiu să ne apărăm”.

În fapt, Miodrag Milin nu este martor al evenimentelor din Timişoara, ci un istoric care a stat de vorbă cu mai mulţi martori şi a reconstituit evenimentele în cartea „Timişoara 15-21 decembrie ’89”, publicată în 1990 (una din primele cărţi despre revoluţia din Timişoara). Dacă Alex Mihai Stoenescu ar fi citit cu atenţie cartea lui Miodrag Milin, şi nu pe sărite şi în diagonală, ar fi observat că acesta, atunci cînd descrie evenimentele, relatează nu pe baza experienţei personale ci pe baza mărturiilor altor persoane, pe care de altfel le numeşte. De la Stoenescu, greşeala e preluată de Emil Constantinescu (care arată astfel că nu ştie să-şi aleagă sursele de informaţie). Cine ştie cîţi alţii vor prelua greşeala de la Emil Constantinescu.

Deocamdată atît, mai tîrziu poate voi scrie şi o recenzie pe larg despre cartea domnului Emil Constantinescu.

Mai citeşte:
Interviul domnului Emil Constantinescu din ziarul „Ziua”
“Prejudecăţile birocratice ale lui Alex Stoenescu” – comentariu la primul volum al acestuia despre revoluţie – “Istoria loviturilor de stat în România – vol. IV (I)”, Editura Rao Bucureşti, 2004.
“Securitatea în revoluţia din 1989, după părerea lui Alex Stoenescu” – comentariu la capitolul “Departamentul Securităţii Statului la începutul revoluţiei” din “Istoria loviturilor de stat în România – vol. IV (II)”, Editura Rao Bucureşti, 2005.
Greşita distincţie a lui Alex Stoenescu: “diversiune” şi “revoltă populară” (I) – prima parte a comentariului la capitolul „Lovitura principală – Bucureşti 21 decembrie 1989” şi la alte referiri despre începutul revoluţiei din „Istoria loviturilor de stat în România” vol. IV (II) de Alex Mihai Stoenescu (Editura Rao 2005).
Greşita distincţie a lui Alex Stonenescu: “diversiune” şi “revoltă populară” (2) – a 2-a parte a comentariului la capitolul „Lovitura principală – Bucureşti 21 decembrie 1989” şi la alte referiri despre începutul revoluţiei din „Istoria loviturilor de stat în România” vol. IV (II) de Alex Mihai Stoenescu (Editura Rao 2005).
Căderea lui Ceauşescu, văzută de Alex Stoenescu – Comentariu la partea legată de căderea lui Ceauşescu din „Istoria loviturilor de stat în România” vol. IV (II) de Alex Mihai Stoenescu (Editura Rao 2005).
Eroul anticomunist Sorin Ovidiu Vîntu – comentariu la un capitol al cărţii „Interviuri despre revoluţie” de Alex Mihai Stoenescu (Editura Rao 2004).

 

2 Responses to “Scurte îndreptări la cartea lui Emil Constantinescu – „Revoluţia din ’89 aşa cum a fost””

  1. Cartea contine, probabil, mult mai multe inexactitati; am vazut ca uneori incurca si zilele.

  2. ” Pacatul original sacrificiul fondator ”
    de Emil Constantinescu

    Am citit pe NET despre cartea domnului profesor universitar Emil Costantinescu , lansata odata cu comemorarea a 20 de ani de la evenimentele din 16 – 22 decembrie 1989 .
    Adevarul despre Revolutia romana din decembrie 1989 , precum si legatura episcopului reformat maghiar Laszlo Tokes cu declansarea revoltei populare de la Timisoara din ziua de 16 decembrie 1989 , se regasesc in cartea domnului Emil Constantinescu .
    Emil Constantinescu a fost prorector si rector al Universitatii Bucuresti in perioada 1990 – 1996 , Presedintele Conventiei Democrate Romane ( C.D.R ) din 1992 si pana in 1996 si Presedintele ales al Romaniei , prin vot direct la data de 17 noiembrie 1996 .
    Emil Constantinescu este singurul ex-sef de stat care a facut parte din inalta societate a Romaniei , care a publicat numeroase tratate stintifice in tara si strainatate , care a fost aproape de cetatean , care a stat de vorba cu orice cetatean .
    M-am dus personal la Cluj Napoca si am cumparat dintr-o librarie de langa Restaurantul AGAPE cartea in patru volume ” Timpul daramarii , timpul zidirii ” .
    Am dat-o la o fosta angajata a Parohiei Romano-Catolice din Aiud , Amalia Kiss .


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.