Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Un nou atac al guvernanţilor împotriva libertăţii economice. Petiţie on-line septembrie 2, 2010


M-am mai referit pe acest blog la tendinţa guvernanţilor – care este de altfel specifică întregii Uniuni Europene, nu doar României – de a distruge micii întreprinzători, în folosul marilor firme. Vezi articolele mele precedente:
Taxa forfetară pentru IMM: Libertate economică, dar nu pentru căţei
Libertate economică, dar nu pentru căţei (2)

OUG 58/2010 (linc) este o nouă măsură legislativă din seria celor menite să sugrume micii întreprinzători, în beneficiul marilor firme, care scapă de concurenţă. Ce are în plus această ordonanţă faţă de celelalte este prostia, fiindcă, după cum voi explica într-un articol viitor, unele prevederi ale acestei ordonanţe mai mult vor păgubi financiar statul decît îl vor ajuta.

Art. III alin. 2 din OUG 58/2010 introduce obligaţia celor care au activităţi economice independente (persoane fizice autorizate – PFA) să contribuie la asigurările sociale de pensie, sănătate şi şomaj. Similar vor trebui să contribuie şi cei plătiţi pe drepturi de autor. Astfel guvernanţii doresc „lărgirea bazei de impozitare”. Este vorba de aproximativ 450000-470000 de persoane, după aprecierea ministrului muncii Mihai Şeitan (linc).

Pe lîngă banii care vor trebui plătiţi în plus, apare faptul că lunar aceste 450000 de oameni vor trebui să stea la coadă la 3 instituţii diferite – Casa de pensii, Casa de asigurări de sănătate şi Casa de asigurări de şomaj, pentru a depune declaraţiile cerute de lege. Amenda pentru nedepunerea declaraţiilor la timp e substanţială. Suplimentar, rămîne valabilă obligaţia care exista şi pînă acum, de a depune anual la fisc declaraţia despre cîştigul realizat.

„Declaraţiile nu trebuie depuse lunar”, a replicat ministrul Şeitan (linc), dar adaugă precizarea „acest lucru fiind necesar doar acum, iar din lunile următoare se vor face doar corecţii dacă apar schimbări”. Păi esenţa activităţii independente este că, spre deosebire de un salariat, nu ai un venit fix lunar ci venitul variază în fiecare lună. Aşadar, apar schimbări lună de lună şi vor trebui depuse declaraţii în fiecare lună, independent de afirmaţiile politicianiste ale domnului Şeitan. Singurii care au venit constant din PFA sau drepturi de autor sînt cei care au folosit această modalitate ca să camufleze (optimizeze fiscal) o plată de natură salarială, cum a fost situaţia la unele televiziuni şi ziare, unde reporterii aveau salar minim pe cartea de muncă şi restul plătit ca drepturi de autor. Deci aceştia vor scăpa de statul la coadă lunar, dar cei care au realmente activitate economică independentă nu vor scăpa de aceste cozi.

Pentru o firmă cu 50 de angajaţi, a avea o persoană care se ocupă numai cu hîrţogăria şi relaţia cu instituţiile statului nu este mare lucru. Pentru o persoană independentă însă timpul pierdut cu statul la coadă este o problemă. Această povară birocratică este una din mijloacele de bază prin care, în întreaga Uniune Europeană, Statul Maximal elimină de pe piaţă micii întreprinzători.

Întreprinzători independenţi (PFA) sînt necesari în economie nu fiindcă ar produce o mare parte din PIB sau ar plăti o mare parte din impozitele încasate de stat. Ei sînt necesari fiindcă sînt o componentă esenţială a libertăţii economice. A-ţi deschide propria afacere trebuie să fie un lucru la îndemîna oricui, fără asta libertatea economică este golită de conţinut. Micii întreprinzători au rolul pozitiv de a face presiune concurenţială asupra marilor firme atît pe partea de preţuri cît şi pe partea de salarii (un angajat plătit neîndestulător trebuie să aibă posibilitatea reală de a-şi deschide propria afacere). Dacă o persoană cu activităţi economice independente pierde 30% din timpul său de lucru cu hîrţogăraia cerută de legile Statului Maximal (OUG 58/2010 acţionează tocmai în sensul creşterii acestui procent dar sînt multe alte legi de acest fel; pe lîngă fisc şi asigurări sociale, în funcţie de specificul activităţii întreprinzătorul mai poate să piardă timpul cu pompierii, sanepidul, direcţia sanitar-veterinară, registrul comerţului, primăria etc.), atunci va prefera să se angajeze la un patron care îl plăteşte cu 25% mai puţin decît produce, chiar dacă acel patron nu-i oferă nici un utilaj prin care i-ar creşte productivitatea muncii. Iată cum statul capitalist modern sprijină exploatarea omului de către om.

Nu trebuie să uităm nici faptul că toţi marii întreprinzători au fost la început mici întreprinzători. Bill Gates şi-a început afacerea în garajul familiei. Nu a primit fonduri nerambursabile, nu a întocmit un dosar care să fie aprobat de birocraţi pentru a încasa nişte subvenţii, cum e moda în Uniunea Europeană, ci pur şi simplu a beneficiat de un climat economic favorabil celor cu iniţiative proprii, cum era la vremea aceea în SUA şi încă mai este, comparativ cu Europa (dar nu se ştie pentru cîtă vreme, ţinînd seama de ideile domnului Obama). A sugruma fiscal şi birocratic micii întreprinzători înseamnă a sugruma din faşă eventuali viitori Bill Gates-i români.

Pe internet s-a lansat o petiţie (linc) prin care se cere guvernului să existe o singură declaraţie anuală legată de venituri. Îndemn cititorii să o semneze, chiar dacă nu sînt direct afectaţi de OUG 58/2010. Libertatea economică trebuie apărată ca principiu, aşa cum trebuie apărată libertatea de exprimare şi libertatea votului. Existenţa unui climat economic în care începerea unei afaceri pe cont propriu să fie cît mai la îndemînă foloseşte inclusiv celor care niciodată nu-şi vor începe propria afacere.

Trebuie spus că există o modalitate foarte simplă prin care problema se putea rezolva. PFA-urile şi cei plătiţi pentru drepturi de autor deja declară anual fiscului veniturile realizate. Aceste declaraţii puteau fi transmise de fisc către casele de pensii, şomaj şi asigurări de sănătate care să facă calculele şi să-i anunţe pe cei interesaţi despre sumele datorate. Regularizarea se putea face anual, aşa cum se face la impozitul de 16%, iar pe moment se putea lua ca bază de calcul lunară a 12-a parte din venitul anului trecut. Dar ce şi-au zis înţelepţii noştri guvernanţi? Decît să trimită fiscul 450000 de declaraţii către casele de pensii, şomaj şi sănătate, declaraţii care sînt deja băgate în computer şi pot fi trimise tot prin computer, mai bine să punem pe drumuri 450000 de oameni, fiecare la cîte 3 cozi în fiecare lună! Nu ştiu nici cum vor îndeplini guvernanţii planurile mult trîmbiţate de micşorare a birocraţiei cînd dau legi care obligă birocraţii să proceseze 450000*3=1350000 de declaraţii suplimentare. Am bănuiala că, după cum declaraţiile lui Traian Băsescu despre povara pe care statul (înfăţişat ca un om gras) apasă pe economia reală (înfăţişată ca un om slab care-l ţine în cîrcă pe cel gras) au fost urmate de creşterea TVA şi acum de aceste noi biruri, reducerea birocraţiei va însemna angajarea de birocraţi în plus, absolut necesari (cozile o dovedesc). Scriam în trecut de nevoia schimbării legislaţiei pentru reducerea necesarului de birocraţie (linc), dar direcţia în care ne îndreptăm e exact opusă.

Despre cît va cîştiga şi cît va pierde statul prin aceste schimbări legislative voi încerca să analizez într-un articol viitor.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.