Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Europa Liberă, 21 decembrie 1989 ora 1. Parlamentari din Moldova Sovietică au cerut conducerii de la Moscova să condamne represiunea de la Timişoara. Agenţia est-germană ADN a informat că forţele de securitate au ucis între 3000-4000 de oameni în Timişoara. O bombă a fost pusă la Oficiul de Turism Român din Frankfurt (audio) octombrie 19, 2010


În noaptea de 20/21 decembrie 1989, în mod excepţional programul Europei Libere s-a prelungit în timpul nopţii. Am prezentat deja pe acest blog emisiunea „Actualitatea Românească” dintre orele 0 şi 1 a acelei nopţi (linc). Prezint acum continuarea acestei emisiuni, între orele 1 şi 2. Moderator: Emil Hurezeanu. Participă la program: Mircea Carp, Doina Alexandru, Neculai Constantin Munteanu, Andrei Brînduş.

Alte emisiuni înregistrate de la „Europa Liberă” din timpul revoluţiei le puteţi găsi la pagina „Mijloacele de informare în masă străine în decembrie 1989”.

Fă clic pentru a asculta înregistrarea emisiunii Europei Libere din 21 decembrie ora 1 (49 minute 3 secunde)

Transcriere înregistrare:
00:00 Emil Hurezeanu: Revenim în studioul emisiunii speciale a Actualităţii Româneşti. Stimaţi ascultători, stimaţi ascultătoare din ţară şi din străinătate. Cîteva precizări de ordin tehnic. Aşa cum aţi constatat, emisiunile noastre continuă în mod excepţional în această noapte şi după ora unu. Ele vor continua pînă la ora 4, ora României. Din acest studio special sîntem pregătiţi să vă ţinem la curent cu evoluţia evenimentelor din ţară şi cu reacţiile internaţionale. O precizare probabil foarte importantă: ne veţi putea recepţiona în acest interval de patru ore, deci trei ore au mai rămas pînă la ora patru, pe lungimile de undă scurtă de 25, 31 şi 43 de metri iar între orele unu şi două noaptea vom transmite şi în banda de 49 de metri. Acest program se va încheia la ora 3 şi 50 de minute cu rezumatul ştirilor zilei şi ale nopţii.
Aşadar acum în studioul acestei emisiuni speciale ni s-au alăturat Doina Alexandru, realizatoarea şi prezentatoarea programului „Din lumea comunistă” şi Mircea Carp, unul din principalii realizatori ai programului politic. Mircea Carp a fost absent cîteva zile, a ţinut să revină însă din concediu pentru a contribui la realizarea acestei emisiuni. Vrea să ne spună cîteva lucruri, să înţeleg. Mircea.
01:30 Mircea Carp: Doina, Emil, am urmărit cu emoţie şi dezgust cele întîmplate în ţară în ultimele zile. Cu emoţie văzînd că cei de pe urmă au devenit, într-adevăr, cei dintîi regăsindu-se uniţi în cuget şi în simţiri în lupta împotriva ticăloasei dictaturi a lui Ceauşescu Nicolae, a familiei sale şi a cozilor lor de topor. Cu dezgust, văzînd că au fost români, dacă îi mai putem numi aşa, care au tras împotriva fraţilor lor, femei, copii, bărbaţi, oameni de toate vîrstele. Cu aceste sentimente am venit deci în studio, alături de voi, pentru a duce la bun sfîrşit munca de informare celora care ne asculta în ţară şi în străinătate. Să ducem această muncă pînă la capăt, pînă cînd vom putea aduce vestea cea bună că şi în România a triumfat libertatea şi democraţia şi s-a revenit, şi că România şi poporul român au revenit în rîndul popoarelor din Europa civilizată.
02:43 Emil Hurezeanu: Doina Alexandru urmăreşte îndeaproape de ani de zile şi în deosebi în ultimele zile, în ultimele săptămîni evoluţia evenimentelor din Europa Răsăriteană. Ştim că şi la Moscova şi la Varşovia şi la Praga, în toate ţările din Europa Răsăriteană s-au înregistrat reacţii foarte severe de condamnare a represiunii de la Timişoara. Te invit să ne faci o scurtă prezentare a ultimilor ştiri privind aceste reacţii.
03:07 Doina Alexandru: Opinia publică internaţională a continuat să condamne regimul din România pentru reprimarea brutală a demonstraţiilor anti-guvernamentale, criticile cele mai vehemente provenind din partea ţărilor est-europene. Agenţia Reuters notează că pe măsură ce ştirile despre uciderea unui număr de cîteva mii de victime pătrund peste frontierele baricadate ale României, iar toată ţară este practic sub legea marţială, se înmulţesc şi condamnările la adresa preşedintelui stalinist Nicolae Ceauşescu. Nu poate exista nici o scuză pentru astfel de ucideri în masă şi nici o justificare conform legilor dreptului internaţional, a declarat John Maresca, delegatul american la Conferinţa de la Viena pentru Securitate Europeană. În Germania de Est, unde pînă recent opoziţia a fost reprimată, în timpul lui Honecker, prezidiul parlamentar a condamnat acţiunile violente comise împotriva demonstranţilor paşnici şi a subliniat principiul rezolvării pe cale paşnică a problemelor. La Varşovia, Parlamentul a acuzat regimul din România pentru actele de brutalitate şi şi-a exprimat solidaritatea cu victimele terorii. Membrii Seimului au păstrat, după cum ştiţi, un minut de reculegere pentru victimele de la Timişoara, şi au protestat împotriva încălcării drepturilor fundamentale în România. Membrii Seimului au adoptat o rezoluţie cerînd autorităţilor româneşti să înceteze imediat represiunea contra poporului care-şi solicită drepturile. În mod semnificativ, regimul de la Pekin care a înnăbuşit în sînge protestele studenţeşti din luna iunie a refuzat să comenteze masacrul din România motivînd că nu vrea să intervină în afacerile interne ale altor state.
05:13 Emil Hurezeanu: Avem şi informaţii de la Moscova în ce priveşte o intervenţie a mai multor membri ai Parlamentului sovietic din Moldova Sovietică. Astăzi, parlamentari din Moldova Sovietică au cerut conducerii Parlamentului şi conducerii politice de la Moscova să condamne în mod oficial acţiunile de represiune de la Timişoara şi politica Bucureştiului.
Poetul şi scriitorul, prozatorul Ion Druță, un nume cunoscut, a cărui voce am avut ocazia să o ascultăm, şi să o ascultaţi în ţară în urmă cu cîteva zile şi care este parlamentar sovietic, deci este membru al Congresului Deputaţilor Poporului de la Moscova, a declarat că delegaţia sa pe care o conduce din partea Republicii Sovietice Moldoveneşti a cerut Parlamentului sovietic să introducă pe ordinea de zi, o rezoluţie prin care să îşi exprime îngrijorarea. Deocamdată, pînă la aceasta oră, nu avem reacţii la această propunere. Sîntem speriaţi şi îngroziţi pentru că ceea ce, de ceea ce ne temem cel mai rău va veni de abia de acum încolo. Nu vrem să acţionăm prea tîrziu, a spus Druţă referindu-se la absenţa unui răspuns oficial sovietic pînă acum la represiunea de tip chinezesc din Timişoara. El a cerut un dialog între guvernul român şi societatea românească şi l-a condamnat pe Ceauşescu ca tiran care a suprimat aspiraţiile democratice ale poporului său.
07:00 Mircea Carp: Emil, s-au luat deja şi unele măsuri, nu spunem nimica nou, dar e bine să reamintim mereu ascultătorilor noştri. S-au luat măsuri la Roma, la Bruxelles, la Viena, de rechemare a ambasadorilor italian, belgian şi austriac la Bucureşti. Iar guvernul din Viena a făcut cunoscut chiar că a luat în considerare posibilitatea ruperii relaţiilor diplomatice cu Bucureştiul.
07:35 Emil Hurezeanu: Guvernul italian ai spus, Mircea?
07:37 Mircea Carp: Nu, guvernul austriac.
07:38 Emil Hurezeanu: Guvernul austriac. Avem şi o reacţie din Italia, foarte interesantă, pe care ne-a relatat-o recent, cu cîteva minute în urmă, Adrian Niculescu din Italia. Astăzi preşedintele Republicii Italia a primit corpul diplomatic la Palatul Quirinale pentru a-l felicita în preajma sărbătorilor de Crăciun. În momentul cînd a ajuns în preajma, în dreptul ambasadorului român, s-a îndepărtat puţin, nu i-a strîns mîna, în mod semnificativ, şi i-a citit o declaraţie foarte severă de protest împotriva represiunii de la Timişoara, urînd în acelaşi timp, în sfîrşitul acestei declaraţii fericire şi libertate pentru poporul român. Semnificativ aceasta ceremonie şi acest moment foarte grav între preşedintele Italiei şi ambasadorul român a fost transmis în direct de către posturile de televiziune italiene şi apoi reluat în toate buletinele de ştiri şi comentat.
08:38 Mircea Carp: Să sperăm că nu va rămîne doar un act izolat şi că preşedinţii sau conducătorii altor ţări din Vest ca şi din Est vor adopta atitudini la fel de ferme ca cea a preşedintelui.
08:56 Emil Hurezeanu: Există deja aceste atitudini şi probabil Doina Alexandru ni le va menţiona acum.
09:03 Doina Alexandru: Primul-ministru francez, Michel Rocard a cerut răsturnarea rapidă de la putere a lui Nicolae Ceauşescu. Luînd cuvîntul în Adunarea Naţională, premierul francez a declarat: „Putem fi siguri de un singur lucru. Sfîrşitul rezervat acestui regim este sfîrşitul rezervat tuturor acestor regimuri catastrofale. El va cădea şi cu cît va cădea mai repede, cu atît mai bine”. Germania Federală a condamnat şi ea cu severitate încercarea brutală a regimului din România de a reprima prin forţă aspiraţiile poporului român spre libertate. După cum aţi menţionat şi mai înainte, Austria şi-a rechemat ambasadorul de la Bucureşti pentru consultări iar Marea Britanie l-a convocat pe ambasadorul român de la Londra spre a-i înmîna o notă de protest împotriva asasinatelor de la Timişoara.
09:57 Emil Hurezeanu: Vorbeam puţin mai înainte de reacţii din partea deputaţilor sovietici, de origine română, din Moldova. Avem şi o altă informaţie, compozitorul Mihai Munteanu care este membru în Parlamentul de la Moscova a declarat astăzi presei că a fost în contact în ultimele zile cu prieteni din România de unde i s-a comunicat miercuri dimineaţa, deci ieri dimineaţă, că protestele au continuat în mai multe oraşe ale României. El a criticat, de asemenea, Guvernul român pentru violarea drepturilor omului. Iată ce a spus Munteanu: Am vorbit cu mai mulţi oameni din România la telefon, în aceasta dimineaţă. Demonstraţii au loc în România, în întreaga ţară, inclusiv în Iaşi şi Arad. În afara acestei informaţii nu avem alte ştiri confirmate privind desfăşurarea altor demonstraţii la Arad şi la Iaşi.
10:55 Mircea Carp: În schimb poate, Emil, să recapitulăm puţin informaţiile pe care le avem, unele din ele din surse oficiale, de exemplu agenţia oficială de ştiri ADN, despre cele întîmplate astăzi la Timişoara. Se relatează la Viena că zeci de mii de persoane, între 10.000 şi 50.000, numărul, bineînţeles, nu se ştie cu precizie, au demonstrat astăzi, din nou, la Timişoara scandînd: Daţi-ne morţii, cerînd ca familiilor să le fie restituite sutele sau chiar miile de cadavre ale persoanelor împuşcate în cursul demonstraţiilor împotriva regimului. Neţinînd seama de condamnarea internaţională a masacrului de la Timişoara, Ceauşescu întors de la Teheran, a spus că Armata a tras focuri de avertisment, fiind ameninţată de aşa-numite elemente huliganice în alocuţiunea televizată reamintim, rostită la doar cîteva ore după întoarcerea să în ţară, Ceauşescu nu s-a referit, bine-nţeles, la victime, şi a pus tulburările pe seama străinilor, în special pe seama ungurilor. Citînd români care lucrează în Republica Democrată Germană, agenţia oficială ADN a afirmat că tulburările s-au extins în cel puţin alte opt oraşe din România, ceea confirmă oarecum cele spuse de compozitorul Munteanu.
12:28 Emil Hurezeanu: Ceea ce confirmă sau se adaugă unor informaţii similare privind stărilor de nelinişte, dacă nu chiar de tulburări în mai multe oraşe ale României. Radio Moscova vorbea şi de Oradea, vorbea şi de Cluj, vorbea şi de Braşov. Există o stare foarte încordată şi la Bucureşti, de asemenea. Ni s-a comunicat în timpul zilei, ştirile nu au putut fi confirmate că la Tîrgovişte, de exemplu, a fost semnalată, în cu totul altă direcţie a ţării, aşadar, a fost semnalată prezenţa masivă a trupelor, inclusiv cu tancuri. Chiar şi la Scorniceşti se pare că astăzi au fost semne de nelinişte. Este o informaţie primită în din ţară în cursul acestei dimineţi. Doina Alexandru.
13:08 Doina Alexandru: Mircea Carp, menţionai adineauri agenţia ADN. Am în faţă telegrama ei şi aş vrea să v-o expun pe larg. Agenţia Est-Germană de ştiri ADN, citînd sursele unor muncitori români ce lucrează în RDG a informat că forţele de Securitate au ucis între 3 şi 4000 de oameni în Timişoara. Victimele au fost înmormîntate în gropi comune. ADN a adăugat că forţele guvernamentale au reprimat brutal adunările de protest din peste 10 oraşe româneşti. Securitatea a tras în mulţime la întîmplare, ucigînd chiar femei gravide şi copii. Agentia est-germană precizează că la Timişoara au fost atît de multe victime încît cadavrele au trebuit să fie înmormîntate în gropi comune ori incinerate. Spitalele sînt supra-aglomerate de răniţi. Totodată s-a aflat ca protestele s-au extins de la Timişoara şi în alte oraşe din România: Cluj, Oradea, Braşov, Buzău, Sibiu, Bistriţa, Curtici, Constanţa. Citînd persoane care au călătorit în România ADN adaugă ca Armata şi Securitatea au operat numeroase arestări. Au bătut cu sălbăticie mulţi demonstranţi, au făcut uz de baionete. Centrul Timişoarei este devastat şi multe clădiri poartă urme de gloanţe.
Autorităţile româneşti au interzis accesul ziariştilor străini în localitate trimiţîndu-i înapoi la Bucureşti. De altfel, România are practic, graniţele sigilate, este total izolată de lumea din afară. Guvernul a anunţat suspendarea oricăror excursii individuale sau în grup pînă la data de 5 ianuarie. Agenţia turistică ONT a anulat excursiile grupurilor de turişti din RDG programate în perioada Crăciunului, pretextînd că este prea puţină zăpadă iar cererile turistice interne sînt deosebit de mari. Se ştie că Partidul Comunist est-german a luat poziţie faţă de masacrul din România, denunţînd autorităţile române pentru utilizarea forţei împotriva demonstranţilor care cereau drepturile lor legitime. Acţiunile securităţii au contrazis idealurile şi principiile socialismului democratic, a declarat partidul din Berlinul Răsăritean, cerînd totodată încetarea imediată a actelor de reprimare şi făcînd totodată apel la Consiliul de Stat să îi retragă lui Ceauşescu cea mai înaltă distincţie RDG-istă, ordinul Karl Marx.
15:52 Mircea Carp: Să reamintim poate şi faptul că Partidul Comunist din Iugoslavia a rupt relaţiile cu Partidul Comunist din România, ca de altfel, Partidul Comunist din Ungaria.
16:04 Emil Hurezeanu: Este o ştire de ultimă oră, nu?
16:06 Mircea Carp: Da, da.
16:07 Emil Hurezeanu: Discuţii privind retragerea sau propunerea de retragere a ordinelor şi distincţiilor acordate lui Ceauşescu au avut loc astăzi şi în Parlamentul britanic, unde mai mulţi deputaţi, îndeosebi din partea Partidului Laburist, de opoziţie, au cerut Reginei Angliei să-i trimită lui Ceauşescu în Bucureşti o scrisoare şi să-i retragă „Ordinul Băii” [ordinul Bath] se numeşte ordinul englez. În Parlamentul britanic s-a vorbit astăzi de „Ordinul Băii Sîngelui”.
16:34 Mircea Carp: În orişice caz aş vrea să adaug că mai bine mai târziu decît niciodată. Aceste distincţii nu ar fi trebuit să îi fie acordate niciodată lui Ceauşescu de la stînga la dreapta şi de la Nord la Sud. Şi bine că s-au trezit anumite foruri naţionale din lume care să îşi dea seama că un tiran nu merită decoraţii, chiar dacă sînt acordate datorită uzanţelor diplomatice.
17:05 Emil Hurezeanu: Sigur lordul Palmerston spunea, parcă, statele nu au prietene, ci doar interese. La aceasta maximă s-a referit alaltăieri şi ministrul de externe al Austriei, Alois Mock, care spunea că, deşi aşa este, de fapt, din fericire sau din nefericire, deşi statele au doar interese şi nu prieteni, a sosit acum momentul ca Austria cel puţin, pe care o reprezintă, fiind şeful diplomatiei ei să îşi aduca aminte şi de poporul român, nu numai de interesele pe care le are faţă de statul român şi guvernul de la Bucureşti. Doina.
17:41 Doina Alexandru: Emil, din ţările frăţeşti, fostele ţări comuniste, sînt interesante nu numai reacţiile, ci şi relatările agenţiilor de presă. De pildă agenţia Tanjug relatează ca în România a fost decretată treapta cea mai înaltă de alertă. În gări pot fi văzute grupuri de tineri echipaţi cu raniţele în spate pentru mobilizare. Potrivit aceleiaşi agenţii, Securitatea a înconjurat hotelul Ambasador din Capitală, a cărui faţadă a fost distrusă, se pare, de o explozie. Tanjug afirmă, totodată, că de luni toate întreprinderile din Timişoara au fost înconjurate de Securitate în încercarea de a se preveni noi demonstraţii. La Hotelul Continental, călători din Uniunea Sovietică şi chiar diplomaţi au fost arestaţi, nepermiţîndu-li-se să părăsească ţara. Tanjug relevă că în mod deliberat răniţii sînt lăsaţi să moară, fiind îngropaţi apoi în morminte comune.
18:45 Emil Hurezeanu: Şi acum o mărturie, de fapt o mărturie care este cunoscută tuturor. Vorbeam în emisiunea de ieri noapte o convorbire telefonică care a avut loc la Timişoara cu un cetăţean austriac de origine română, [tuşeşte] îmi cer scuze, care se afla la Timişoara de sâmbătă pînă marţi. Acesta a telefonat, a avut această convorbire telefonică în direct cu postul de televiziune austriac. Interviul a fost transmis la ora 23, ora României. Este vorba de Gerhard Beckmann, el a plecat, deci, la Timişoara cu maşina sîmbăta, 16 decembrie. Astăzi colegii noştri de la televiziunea austriacă ne-au trimis banda sonoră a acestei discuţii pe care în emisiunea de ieri noapte o rezumasem doar şi din acest motiv este cazul să îi dăm citire. Deci traducem acum banda sonoră a acestui interviu, ce a avut loc în direct de la Timişoara cu televiziunea austriacă. Întrebările vor fi citite de Doina Alexandru, răspunsurile vor fi citite de mine.
19:53 Doina Alexandru: Vă aflaţi, începînd de sîmbăta trecută în România. Puteţi să descrieţi ce aţi trăit acolo?
19:59 Emil Hurezeanu: Aşadar am ajuns în România sîmbătă seara. Mi-am vizitat rudele. M-au rugat să călătorim împreună cu automobilul meu la Timişoara pentru că acolo sînt mari probleme cu aprovizionarea. După ocoluri am reuşit să-mi abandonez automobilul la Cluj şi de acolo, iarăşi pe căi ocolite am reuşit să ajung la Timişoara. La Timişoara nu mai funcţiona absolut nimic. Am aflat apoi că ar fi existat o demonstraţie. Nu vă pot preciza acum cauzele concrete ale izbucnirii demonstraţiilor. Cert este că oamenii au fost încercuiţi, mai întîi de forţele de miliţie şi apoi de militari. A existat, se pare, un ordin de tragere pe care însă unii soldaţi ar fi refuzat să îl execute. În noaptea de sîmbătă spre duminică au fost aduse alte trupe din alte regiuni ale României şi s-a ajuns la confruntări care s-au transformat într-un pogrom. Am un aparat de radio aici cu mine cu manivelă, şi în felul acesta reuşesc să dispun de energia electrică suficientă, nu mai mult de 10 minute de fiecare dată pentru a putea auzi astfel ştiri din străinătate. Este singura noastră legătură cu lumea. Nu există la Timişoara apă, nu există lumină, nu e nimic de mîncare. S-au auzit împuşcături. Elicopterele au zburat deasupra oraşului, a fost un imens haos. Morţi şi morţi. Am auzit astăzi de la o sursă demnă de încredere că un ofiţer şi doi soldaţi subordonaţi lui ar fi fost executaţi. Aici domneşte starea de război. Cei trei au fost împuşcaţi pentru că au refuzat să tragă în semenii lor.
21:38 Doina Alexandru: În Occident, ştiri neconfirmate vorbesc de circa 1000 de morti. Puteţi confirma acest lucru?
21:44 Emil Hurezeanu: Cred că numărul celor morţi este mai mare.
21:46 Doina Alexandru: Care este situaţia la Timişoara în cursul serii de marţi?
21:50 Emil Hurezeanu: S-au auzit împuşcături şi în cursul acestei după-amiezi. Acum în orele serii se pare că lucrurile s-au mai liniştit. Pe străzile oraşului patrulează însă trupe. Centrul oraşului Timişoara este complet devastat. Aici în România exista două canale telefonice, cel oficial şi cel obişnuit, de uz public. Eu folosesc în acest moment o linie specială a Securităţii, ca să vedeţi cum se schimbă rolurile. Folosesc aşadar o legătură care nu poate fi oprită sau interceptată pentru că ea nu există oficial.
22:21 Doina Alexandru: Ştiţi cumva care este situaţia în restul ţării sau nu aveţi alte informaţii?
22:27 Emil Hurezeanu: Aici nu avem nici un fel de informaţii, sîntem izolaţi ermetic, nu răzbate nimeni şi nimic.
22:33 Doina Alexandru: Care este starea de spirit a populaţiei? Îşi pun oamenii speranţa în ajutor din străinătate? Poate face ceva străinătatea?
22:42 Emil Hurezeanu: Populaţia cere ajutorul lumii, cere să se oprească acest genocid. Am văzut cu ochii mei camioane cu metri cubi de cadavre care sînt transportate, se pare, în gropi comune, îngropate sau arse. Există, vă rog să mă credeţi, foarte multe informaţii şi eu încerc să le diferenţiez.
23:01 Doina Alexandru: Credeţi că aceste demonstraţii de protest au fost înăbuşite de forţele armate sau că populaţia va încerca să se apere?
23:10 Emil Hurezeanu: Ceea ce ştiu că persecuţiile şi arestările continuă, oamenii sînt ridicaţi din locuinţe, familiile împrăştiate cu forţa. Aici se întîmplă ceva de nedescris. Niciodată nu am mai trăit aşa ceva.
Ceea ce aţi ascultat, deci, dragi ascultători, a fost traducerea benzii sonore a interviului care a avut loc aseară de la Viena la Timişoara, şi care a fost transmis în direct de televiziunea austriacă la ora 23.
23:35 Mircea Carp: Între timp, Emil, ne-a venit şi o ştire de la un polonez care s-a întors de la Timişoara şi care a relatat că în viaţa lui nu a văzut o asemenea grozăvie. El a afirmat între altele că asistat la aruncarea morţilor în Bega.
23:52 Emil Hurezeanu: Astăzi ziarele greceşti publicau depoziţia unui student grec, student la Medicină la Timişoara, care s-a întors la Atena şi care relata o situaţie asemănătoare. Împreună cu mai mulţi răniţi el s-ar fi dus la spitalul central al oraşului, unde situaţia era absolut infernală, doctorii erau depăşiţi, erau disperaţi şi l-au rugat să le acorde asistenţă, pe acest student grec în medicină.
24:19 Mircea Carp: De altfel, un grup de medici, de doctori franceji, are de gînd să se ducă în România…
24:25 Emil Hurezeanu: …şi va aştepta la frontierele României în cazul în care nu i se va permite să introducă în ţară cele trei camioane de medicamente, cerînd sprijinul comunităţii internaţionale pînă în momentul în care pot să intre în ţară cu aceste transporturi de medicamente.
24:40 Mircea Carp: Şi în ciuda tuturor acestor lucruri, astăzi, din nou între 10 şi 50 de mii de persoane au manifestat la Timişoara. Se pare că autorităţile, Miliţia, Securitatea, eventual Armata, nu au intervenit.
24:59 Emil Hurezeanu: Acest lucru se întîmpla, în orice caz, pîn’ la discursul lui Ceauşescu şi înaintea declarării de necesitate în întreaga regiune vestică a ţării. Avînd în vedere dispoziţiile acestui decret, care anunţă starea de necesitate, măsurile sînt foarte dure, se instituie starea de necesitate de pe întreg teritoriul judeţului Timiş, aţi fost informaţi şi de Radio Bucureşti. N-are rost să epuizăm acum articolele acestui decret, însă, de fapt, acest decret care impune starea de necesitate la Timişoara vine prea tîrziu pentru că starea de necesitate la Timişoara, starea de urgenţă şi de criză a început de multă vreme. Aceasta necesitate şi criza a explodat la sfîrşitul săptămînii trecute atît de sîngeros şi de fapt, starea de necesitate şi de urgenţă este impusă acum mai mult ca niciodată şi de mai multă vreme de întregul popor român regimului Ceauşescu.
Am epuizat un nou segment de informaţii, am avut şi o mărturie şi acum cred că trebuie să revenim la demonstraţii. Avem o relatare de la Constantin Mareş din Frankfurt pe Main, unde în această seară a avut loc o mare demonstraţie. S-o ascultăm.
26:20 Constantin Mareş: Printre multele acţiuni ale exilului, solidari cu tot ce se întîmplă în ţară, solidari cu cei din ţară, a avut loc astăzi între orele patru şi şapte după-masa în Frankfurt o mare demonstraţie la care au participat mai multe sute de persoane, români şi germani şi cîţiva maghiari. Demonstraţia a fost posibilă, deşi poliţia a ezitat întîi să ne dea autorizaţia pentru că în noaptea care a trecut a fost incendiat, nu se ştie de cine şi în ce împrejurări, biroul de turism al ONT-ului din Frankfurt.
Demonstraţia a început prin adunarea din piaţa principală a oraşului, lîngă Biserica Katarina, care este un punct de întîlnire al mai multor cetăţeni din Frankfurt. În acelaşi timp este în plin centru al oraşului, în centrul comercial, deci toată lumea a putut vedea cum se desfăşoară această demonstraţie. Au fost ridicate pancarte în care se cerea imediata îndepărtare a regimului Ceauşescu din ţară, pedepsirea celor care au comis abuzuri şi ilegalităţi şi în acelaşi timp se cerea libertate şi dreptate în România. S-a cîntat „Deşteaptă-te, române” şi s-a luat cuvîntul de mai mulţi reprezentanţi ai principalelor organizaţii româneşti din exil.
În acelaşi timp, pentru prima data s-a remarcat prezenţa a unei oficialităţi din partea oraşului Franfurt, o figură dealtfel, destul de pitorească şi cunoscută încă de acum 20 de ani în Europa Apuseană, şi anume consilierul municipal Daniel Cohn-Bendit. Care a luat cuvîntul pentru a înfiera stalinismul întîrziat care încă domneşte în România. În acelaşi timp, pentru prima dată posturile de televiziune Hessen 3, canalul 3 al televiziunii germane, a transmis la orele 7.30, aspecte de la demonstraţia care a avut loc.
Au fost arse portretele lui Nicolae Ceauşescu, au venit români şi germani din toată ţara, deşi despre această demonstraţie s-a aflat abia la primele ore ale dimineţii. În acelaşi timp a fost anunţată o nouă demonstraţie pentru sîmbătă dimineaţă în faţa ambasadei RSR de la Bonn, capitala Republicii Federale Germania. Manifestarea din Frankfurt dovedeşte o deplină solidaritate a celor care trăim în exil şi care nu uităm nici de unde am plecat şi nici pentru ce am plecat. Martirii de la Timişoara, martirii de la Braşov, martirii din Valea Jiului sînt martirii noştri. Ne gîndim la cei care suferă în aceste momente în ţară şi teroarea şi frigul şi foamea. Nu vom înceta nici o clipă să atragem atenţia opiniei publice, oficialităţilor, guvernelor din Occident, asupra a ceea ce se întîmplă în România, strigînd în toate părţile adevărul despre poporul nostru. La telefon din Frankfurt, Constantin Mareş.
29:55 Mircea Carp: Din Frankfurt am aflat deasemenea, de altfel am putut privi imaginile şi la televiziune, că o bombă a fost pusă la Oficiul de Turism Român din Frankfurt. Au ars 2 etaje, urmările exploziei şi ale incendiului au fost extrem de puternice, se evaluează că daunele se ridică la peste 5 milioane de mărci. Natural că autorităţile pun aceasta explozie la Oficiul de Turism Român din Frankfurt în legătură cu evenimentele din România. Şi pentru că Constantin Mareş ne vorbea de prezenţa la manifestaţia de la Frankfurt a unui important membru al administraţiei oraşului, să menţionăm din nou faptul că aici la Munchen, la manifestaţie, a vorbit primarul Munchenului şi totodată un reprezentant al Cardinalului romano-catolic al Bavariei de Sud şi al Munchenului.
31:05 Emil Hurezeanu: Demonstraţii au avut loc în Europa şi în alte oraşe. În Germania Federală la Aachen astă seară s-a demonstrat în prezenţa unei mulţimi impresionante. La Malmo în Suedia şi în mai multe localităţi din Scandinavia, vom primi, probabil, în orele următoare, dacă nu în emisiunile de mîine relatări, au avut loc, de asemenea demonstraţii.
31:25 Mircea Carp: Emil, şi vreau să revin, a fost o manifestaţie deosebit de impresionantă aici la Munchen. Toata Piaţa Odeon a fost plină de lume, de români, de unguri, de germani din România şi spre sfîrşitul ei s-au urcat pe tribună un ungur, un german şi un român care au cerut ca toată lumea să-şi strîngă mîinile într-un gest de solidaritate românească, gest de solidaritate la care s-au ataşat şi o serie întreagă de germani, de munchenezi, care la ora aceea, între şase şi şapte seara, erau în oraş pentru cumparaturile de sărbători şi aşa mai departe. Şi un număr extrem de mare, mă rog, nu vreau să trec la mii de oameni, dar piaţa plină a fost de români, fără precedent, drapele, tot felul de pancarte şi în special această solidaritate între români, unguri şi germani, toţi veniţi cu drapelele lor îndoliate.
32:34 Emil Hurezeanu: Trebuie să adăugăm, trebuie să repetăm mereu: Stimaţi compatrioţi, opinia publică occidentală, occidentalii pe care îi cunoaştem noi, avem, trăim aici în Germania de cîţiva ani , avem prieteni, cunoscuţi, colegii noştri, redactorii şi tehnicienii de aici care emit la Europa Liberă în 23 de limbi, cunoştinţele noastre, lumea, este absolut şocată. Este o stare de şoc, această stare de şoc a opiniei publice occidentale, dealtfel, remarcată şi felul în care se comentează de către politologi, de către oameni politici, de către simpli cetăţeni, în emisiunile de radio şi televiziune difuzate mereu evenimentele tragice din România.
33:14 Mircea Carp: Nu mai puţin de şapte reţele de televiziune, trei oficiale şi patru particulare din Munchen şi din Germania au fost prezente la manifestaţia de astăzi.
33:25 Emil Hurezeanu: Au fost manifestaţii în ultimele zile, începînd de luni, şi în Australia. Nu îi uităm pe compatrioţii noştri din Australia, chiar dacă pînă acum nu am difuzat o relatare de la manifestaţiile de acolo. Ştim să apreciem că la Sidney şi la Brisbane au avut loc demonstraţii de protest. O manifestaţie de protest şi la Los Angeles, capitala Californiei, pe care ne-o trimite acum corespondentul nostru, Andrei Brânduş. S-o ascultăm.
33:53 Andrei Brânduş: După cum sîntem informaţi, manifestaţia de protest împotriva regimului Ceauşescu, manifestaţie care a avut loc luni seara în faţa primăriei din Los Angeles, a fost cea mai masivă din toate cîte au fost pînă acum în marele oraş american, din sudul Californiei. Se evaluează că au fost de faţă mai mult de 300 de persoane. Familiile şi-au adus copiii, care la fel cu părinţii, purtau pancarte de protest împotriva regimului Ceauşescu şi în sprijinul demonstranţilor de la Timişoara care se împotrivesc teroarei exercitate de autorităţile comuniste. Manifestaţia a fost organizată de filiala din Los Angeles a Uniunii Românilor pentru Credinţă şi Libertate, de sub preşedintia părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa.
S-a dat citire unui Apel către poporul român în suferinţă, din care reproducem următorul fragment
34:55 Alt bărbat (probabil înregistrare): „După aproape o jumătate de secol de istorie nedreaptă şi jug comunist, abătute asupra României şi poporului român cu violenţă şi cruzime, astăzi prin voia şi graţia lui Dumnezeu, heralzii libertăţii au vestit ceasul deşteptării. În aceste momente de jertfă înălţătoare, în care lupta şi sacrificiul, credinţa în Dumnezeu şi în biruinţa noastră, au (neînţelegibil) simbol al demnităţii şi existenţei noastre naţionale, să ridicăm fruntea patriei şi al neamului românesc către o viaţă nouă şi dreaptă pentru care poporul român a luptat şi s-a jertfit în trecut, suferă şi aduce jertfă în prezent şi năzuieşte în viitor”
35:52 Mircea Carp: Aţi ascultat un fragment din Apelul adresat poporului român de către demonstranţii ce au participat luni între 7 şi 9 seara la manifestaţia din Los Angeles. Sîmbătă, 23 decembrie, o nouă acţiune românească de protest va avea loc tot în faţa primăriei din Los Angeles începînd de la orele 11 dimineaţa.
36:18 Emil Hurezeanu: Între timp, colegul Neculai Constantin Munteanu a vorbit la telefon, are noi informaţii.
36:24 Neculai Constantin Munteanu: Emil Hurezeanu, mai întîi am adus o mărturie, o nouă mărturie a unui român care s-a aflat în acele zile la Timişoara. Este mărturia unui om simplu, dar cu atît mai emoţionantă cu cît el spune doar ceea ce a văzut şi a auzit. A doua informaţie este de la Bucureşti. Cineva ne-a telefonat că a stat de vorbă cu rudele din Bucureşti care i-au comunicat, şi sperăm să fie adevărat, cel puţin din acest punct de vedere, că în magazinele din Bucureşti ieri au apărut produse alimentare pe care bucureştenii nu le-au mai văzut de mult, nu doar că au apărut, dar sînt în cantităţi mai mult decît îndestulătoare, ceea ce pe bucureşteni aproape că îi uimeşte. Între altele se dau şi fructe exotice.
37:16 Emil Hurezeanu: Deci acuma, se găsesc…
37:19 Neculai Constantin Munteanu: Totdeauna cînd huliganii de la Timişoara ies în stradă şi strigă „Jos Ceauşescu”, de îndată se găseşte cineva care să umple magazinele. În acelaşi timp nu ştim, nu îi verificată, se spune că în Piaţa Republicii din Bucureşti, dar şi în Piaţa Victoriei ar fi soldaţi mai mulţi decît de obicei. Şi aşa erau destul de mulţi.
37:39 Emil Hurezeanu: Avem, cred, legătura telefonică cu Parisul acum, de unde criticul literar Nicolae Balotă şi care este şi colaboratorul nostru, ne va transmite o relatare despre reacţii parlamentare de astăzi la Paris la evenimentele de la Timişoara.
37:59 Nicolae Balotă: Nu este mărturie mai puternică, mai zguduitoare pe pămîntul acesta al nostru, al oamenilor, ca sîngele. Sîngele a curs la Timişoara. Mărturie în faţa lumii întregi a inumanităţii conducerii de stat, a duşmăniei pe care regimul comunist din Bucureşti o poartă poporului întreg al României. Dar totodată e mărturia celei mai înverşunate dorinţe ale poporului nostru de a-şi redobîndi libertatea. Mărturia sîngelui a fost auzită aici la Paris, ca şi în toată lumea. De cînd au sosit primele veşti privitoare la represiunea sîngeroasă de la Timişoara, posturile de radio şi de televiziune franceze au transmis zi şi noapte, din oră în oră, tot ce s-a putut afla din România, tot ce autorităţile române au încercat şi încearcă în zadar să acopere. Informaţiile sînt întovărăşite de comentarii pline de indignare. Voci din cele mai autorizate ale vieţii publice din Franţa, politicieni, oameni de cultură, s-au făcut auzite condamnînd cu vigoare, cu oroare, masacrul timişorean. Am ascultat şedinţa Adunării Naţionale Franceze, în care primul-ministru Rocard, a făcut o declaraţie oficială de reprobare a guvernului român pentru încălcarea drepturilor omului din ţara noastră, anunţînd măsuri severe împotriva autorităţilor de la Bucureşti. Deputaţi din toate partidele, din opoziţie ca şi din majoritatea guvernamentală, într-un consens foarte rar în Parlament, total, au luat cuvîntul osîndind sever atrocităţile din România socialistă.
Să-l auzim pe deputatul Robert Besson, indicînd rădăcina mai veche a crimei actuale în politica şefului statului român pe care îl numeşte diabolicul, în ghilimele, geniu al Carpaţilor, care voia să facă să renască pe ruinele trecutului o aşa-zisă societate a oamenilor noi, o societate fără memorie cu dispreţul total al drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale.
40:34 Robert Besson (înregistrare în franceză)
40:57 Nicolae Balotă: Deputatul arăta, se arăta profund impresionat de strigătul de ajutor pe care un medic român îl lansa azi dimineaţă pe unde. Fac apel – spunea medicul – la lumea întreagă să ne ajute. Acum cîteva clipe – mai adăuga deputatul Besson – domnul prim-ministru a condamnat cu fermitate regimul român şi a anunţat primele măsuri luate de guvernul francez. E cert că regimul lui Ceauşescu va sfîrşi prin a cădea căci victoria unui popor în lupta pentru libertate este iminentă. Să-l auzim, dealtfel, pe deputatul francez.
41:38 Robert Besson (înregistrare în franceză)
42:14 Nicolae Balotă: Şi deputatul francez continua, adresîndu-se ministrului afacerilor externe. Poporul român – spunea el – nu poate rămîne uitat de lume. Astfel puteţi să ne aduceţi cîteva precizii suplimentare asupra măsurilor pe care guvernul francez le va lua pentru a aduce asistenţă poporului român astăzi în pericol şi pentru a organiza presiunea internaţională asupra autorităţilor la Bucureşti?
42:45 Robert Besson (înregistrare în franceză – fragmentul care a fost tradus mai sus)
43:19 Nicolae Balotă: Am auzit aplauzele Camerei Deputaţilor.
După deputatul Besson, a luat cuvîntul în numele guvernului, ministrul francofoniei, istoricul academician Alain Decaux.
43:37 Alain Decaux (înregistrare în franceză)
44:06 Nicolae Balotă: Acum cîteva clipe – spunea academicianul, deputatul şi ministrul Alain Decaux – primul ministru a comunicat sentimentul întregului guvern francez, care este acela al întregului popor francez. Îmi puneţi întrebări asupra unui număr de măsuri care au fost luate şi asupra primelor reacţii. Primul ministru v-a spus ce s-a făcut ieri la Bruxelles, azi dimineaţă la Paris. Eu vă voi reaminti că ce este poate important, că ceea ce s-a petrecut ieri e rezultatul unui lung proces. Noi n-am rămas indiferenţi la acest proces. Voi reaminti că autorităţile franceze au denunţat în mod public în mai multe rînduri gravele violări ale drepturilor omului din România. Şi în deosebi, s-a cerut să înceteze măsurile de represiune la adresa oamenilor care n-au făcut decît să îşi expună, să îşi exprime o opinie. Delictul de opinie e cu totul contrar celor ce sînt exprimate în drepturile omului. Şi Alain Decaux înşira comunicatele Ministerului Afacerilor Externe franceze, declaraţiile consiliului de miniştri francez din acest an. Ministrul de stat al Afacerilor Externe francez a intervenit personal în sensul acesta al apărării drepturilor omului din România.
La iniţiativa preşedintelui Franţei nici un ambasador al celor 12 state din Comunitatea Europeană n-a luat parte la ceremonia organizată la 23 august anul trecut la Bucureşti. Într-o declaraţie comună din 20 noiembrie din acest an cei 12 au arătat, în urma refuzului repetat al guvernului român de a aplica dispoziţii importante ale acordului cu Comunitatea Europeană, că ambasadorii lor nu vor participa la nici o manifestare organizată cu prilejul congresului Partidului Comunist Român. Iată încheierea vibrantă a vorbirii lui Alain Decaux, ministrul francofoniei.
46:00 Alain Decaux (înregistrare în franceză)
46:44 Nicolae Balotă: Ministrul reamintea deci că România e o ţară în care francofonia este tradiţională şi e încă o realitate o prezenţă admirabilă. Ministrul francez e dezolat şi îşi exprima, spunea el, voi adăuga chiar disperat, de a nu putea intra în raport cu francofonii din România tocmai pentru că în felul acesta spunea el, ar putea acredita oarecum guvernul, autorităţile existente din ţară.
În sfîrşit a vorbit deputatul Edouard Balladur, fost ministru din opoziţia gaullistă, în numele acestei opoziţii parlamentare, a cerut măsuri imediate, mai viguroase împotriva guvernanţilor de la Bucureşti. El a declarat următoarele: „La ora cînd mişcarea pentru libertate cîştigă teren în Europa întreagă, trebuie să fim plini de speranţa de a reconstitui unitatea morală în jurul aceloraşi valori ale civilizaţiei. Europenii au imperioasa datorie de a nu rămîne pasivi, trebuie să acţionăm. Uniunea Sovietică a angajat o profundă reformă politică şi economică, conducătorii ei se vor cei care vor schimba cursul istoriei şi proclamă dorinţa lor de a apropia Europa de Vest şi cea de Est. Este momentul ca faptele să dovedeasca sinceritatea intenţiilor. Să fim concreţi, mai spunea Baladour. Este indispensabil ca toate guvernele Europei, am spus şi subliniez, toate guvernele Europei, să studieze împreună modalităţile de constrîngere a guvernului român de a înceta represiunea sîngeroasă pe care o întreprinde. Românii, ca şi celelalte popoare ale Europei Centrale şi Orientale, au dreptul să spere o soartă mai liberă şi mai dreaptă. Nu trebuie să ne resemnăm cu pasivitate la o situaţie care ne pare ineluctabilă pentru că sîntem timizi şi pentru că ne lăsăm închişi, toate guvernele din Occident, dealtfel, în tergiversări diplomatice”. În momentul în care preşedintele Republicii Franceze întreprinde un voiaj în Germania de Est, guvernul trebuie să considere că Franţei i se oferă ocazia de a lua iniţiativa de a invita guvernele din Europa a se uni. Astfel Franţa va arăta, spune Baladour, într-un mod strălucit şi în acelaşi timp concret că nu se dezinteresează de soarta acestui popor nefericit. Ea a trebuit să rămînă în felul acesta fidelă mesajului ei bisecular pentru respectul drepturilor omului.
49:19 Emil Hurezeanu: Este ora 1.59. Ne plecăm acum frunţile într-un minut de reculegere în memoria victimelor de la Timişoara.

 

2 Responses to “Europa Liberă, 21 decembrie 1989 ora 1. Parlamentari din Moldova Sovietică au cerut conducerii de la Moscova să condamne represiunea de la Timişoara. Agenţia est-germană ADN a informat că forţele de securitate au ucis între 3000-4000 de oameni în Timişoara. O bombă a fost pusă la Oficiul de Turism Român din Frankfurt (audio)”

  1. Eu personal ,mulțumesc redactorilor și întregului personal al postului de
    radio Europa Liberă,care în luna octombrie,noiembrie 1988 criticând învățământul românesc ,a publicat și despre situația elevilor maiștri din Rupea care lucram la C.L.Hoghiz și abuziv ne-a fost anulat atât examenul de intrare în școală cât și primul an absolvit.
    La a cincea audiență la fostul c.c. al p.c.r.(iulie 1988) am fost reținut ca instigator al școlii de maiștri.
    RECUNOȘTINȚĂ PENTRU TOATĂ ACTIVITATEA DUMNEAVOASTRĂ .
    CU SPRIJINUL EUROPEI LIBERE AM PUTUT ABSOLVI ȘCOALA DE MAIȘTRI.

  2. Tapus Constantin Says:

    Radio Europa Libera erea postul de radio ascultat de foarte multi romani de unde ne vedeau vestile din tara si lume si care a fost pe baricade in zilele crunte ale represiunii comunist ceausiste , va multumim pentru tot ce ati facut pentru Romania si romani !


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.