Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Revoluţia din Lugoj – un loc unde s-a aflat cine a tras. “Nu mai puteam suporta conţinutul lozincilor strigate de mulţime împotriva lui Ceauşescu” Noiembrie 19, 2010


Actualizare 10 februarie 2013: Facsimilul sentinţei se poate vedea pe noul meu sait – documente1989 (linc).

Lugojul este al doilea oraş în care a izbucnit revoluţia, în 20 decembrie 1989. Este totodată primul oraş în care s-a stabilit cine a tras în manifestanţi. Încă din decembrie 1990 a fost condamnat la închisoare plutonierul Dumitru Pavel, vinovat de omorîrea a 2 persoane (Valentin Rosada şi Daniel Brocea) şi rănirea altor două.

De pe saitul revoluţiei lugojene (linc) reproduc hotărîrea judecătorească care lămureşte împrejurările deschiderii focului asupra manifestanţilor la Lugoj:

ROMÂNIA
TRIBUNALUL MILITAR TIMIŞOARA
Dosar nr.4/1990

SENTINŢA nr. 2
Astăzi, ziua 27, luna decembrie, anul 1990
Tribunalul militar extraordinar Timişoara, compus din:

Preşedinte –                  colonel de justiţie Stoichescu Nicolae
Judecător –                  maior de justiţie Ivan Florean
Asesori populari  –    maior Anton Ioan, maior Burci Ioan, căpitan Bîrliba Costel
Procuror militar –     căpitan de justiţie  Pîrvu Florin
Grefier –                       Ivan Petru

S-a întrunit în şedinţă publică, la sediul instanţei, spre a se judeca pe inculpatul plut. PAVEL DUMITRU din U.M. 01140 Lugoj, învinuit pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174, al. 1 c.p. rap. la art. 176 al. 1 lit. b c.p.
La apelul nominal inculpatul a fost prezent în stare de arest, fiind asistat de apărătorul numit din oficiu, av. Miclău Dorin din Biroul de avocaţi Timişoara.
S-au mai prezentat partea vătămată Brocea Ana, partea civilă Rosada Ioan şi partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naţionale prin consilier juridic lt. col. Oros Ioan.
Au lipsit partea civilă Bejan Mircea, Spitalul Municipal Lugoj şi martorul Buliga Sorin.
Procedura de citare cu martorul Buliga Sorin neîndeplinită.
După referatul oral făcut în cauză de către grefier, s-a dat cuvântul procurorului militar care a declarat că renunţă la ascultarea martorului Buliga Sorin, lipsă astăzi în instanţă, susţinând că starea de fapt a fost elucidată cu probele administrate în cauză.
Părţile civile prezente, partea vătămată, reprezentantul părţii responsabile civilmente, inculpatul şi apărătorul acestuia nu s-au opus la cererea formulată de procurorul militar.
Pentru partea civilă Bejan Mircea s-a depus actul 399 din 16 noiembrie 1990 privind justificarea despăgubirilor civile.
Tribunalul deliberând în secret asupra cererii formulată de procurorul militar şi constatând că starea de fapt a fost elucidată cu probele administrate în cauză, consideră că ascultarea martorului Buliga Sorin, lipsă astăzi în instanţă, nu mai este necesară, admite cererea formulată şi a dispus a se trage la dezbateri.
Procurorul militar dezvoltând oral rechizitoriul, a cerut condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 al. 1 c. p. comb. cu art. 176 lit. b c.p. şi tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav prev. art. 20 c. p. comb. cu art. 174 al. 1 c.p. şi art. 176 lit.b c.p. cu aplicarea dispoziţiunilor art. 33 şi 34 c.p., privind concursul de infracţiuni, menţinerea stării de arest şi computarea arestului preventiv.
De asemenea, a mai cerut ca inculpatul să fie obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naţionale, la plata despăgubirilor civile şi cheltuielilor judiciare către părţile civile Spitalul municipal Lugoj şi Rosada Ioan şi a despăgubirilor civile către partea civilă Bejan Neculai Mircea.
Partea vătămată Brocea Ana a declarat că nu solicită despăgubiri civile şi nici cheltuieli de judiciare.
Partea civilă Rosada Ioan a declarat că pretinde ca inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naţionale a declarat că este de acord să plătească în solidar cu inculpatul numai despăgubirile civile solicitate de partea civilă Rosada Ioan care reprezintă cheltuielile efectuate direct cu înmormântarea victimei, minus 800 lei ajutor de deces.
Cu privire la partea civilă Bejan Neculai Mircea a declarat că este de acord numai cu suma de 10.000 lei şi nu cu cea cuvenită de la Clubul Sportiv.
Apărătorul inculpatului, având cuvântul, a arătat că faptele pentru care acesta a fost trimis în judecată sânt dovedite cu probele administrate în cauză.
La individualizarea pedepsei a solicitat instanţei să aibă în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, are doi copii minori de a căror creştere şi educare se ocupă şi că a tras în manifestanţi de frică. A solicitat aplicarea unei pedepse proporţională cu gravitatea faptelor comise.
Cu privire la despăgubirile civile solicitate de părţile civile a declarat că este de acord cu susţinerea reprezentantului părţii responsabile civilmente Ministerul Apărării Naţionale.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, a susţinut că prezenţa demonstranţilor în faţa unităţii militare din care a făcut parte l-a dus în eroare şi că nu a ştiut intenţiile acestora.
A arătat că a apărat un obiectiv strategic fiind declarată starea de necesitate în perioada 17-22 decembrie 1989.
A mai arătat că a acţionat urmare unui ordin primit de la superiorii săi, considerând în acest fel că şi-a făcut datoria faţă de patrie.
A susţinut că nu se face vinovat de fapta pentru care a fost trimis în judecată.
Preşedintele a declarat apoi dezbaterile închise, după care, instanţa s-a retras spre a delibera în cauză.

TRIBUNALUL

Deliberând în cauza privind pe inculpatul plut. Pavel Dumitru, trimis în judecată prin rechizitoriul Procuraturii militare Timişoara din 6 aprilie 1990, pentru infracţiunea de omor deosebit de grav, constată următoarele:
După izbucnirea revoluţiei din Timişoara, populaţia municipiului Lugoj s-a ridicat de asemenea împotriva regimului comunist şi dictaturii ceauşiste pentru libertate şi democraţie.
În seara zilei de 20 decembrie 1989, în jurul orei 19,30, o coloană de demonstranţi se deplasa spre întreprinderile situate pe Calea Timişorii, cu scopul de a solicita muncitorilor să li se alăture în acţiunea lor. Pentru a ajunge însă la această platformă industrială au fost nevoiţi să se deplaseze prin faţa unităţilor militare situate pe partea dreaptă a căii respective, în direcţia de înaintare a coloanei.
Militarii în termen şi cadrele militare din unităţi au primit ordin să asigure paza şi apărarea cazărmilor şi să nu riposteze decât în cazul unui atac.
În cadrul U.M. 01140 Lugoj din care făcea parte şi inculpatul, în afara posturilor de pază, au fost stabilite şi posturi de observare situate la nivelul etajului III pe acoperişul Pavilionului A, din incinta unităţii. În dormitorul companiei I al Pavilionului susmenţionat au fost numiţi să execute misiuni de observare inculpatul plut. Pavel Dumitru şi sold. Vătuiu Mircea. Pe acoperiş a fost numit serg. maj. MIhăilă Ionel.
La luarea în primire a misiunii li s-a precizat şi cerut să nu deschidă focul decât la ordin, în cazul în care unitatea va fi atacată.
La apropierea coloanei de manifestanţi, în jurul orei 20.00, în U.M. 01140 Lugoj s-a dat alarma şi militarii şi-au preluat posturile care le-au fost repartizate. Inculpatul şi soldatul Vătuiu Mircea şi-au ridicat pistoalele mitralieră din dotare, ocupând posturile de observare la prima fereastră a dormitorului inculpatului şi la cea de a doua fereastră militarul în termen. Serg. maj. Mihăilă Ionel şi-a ocupat postul de pe acoperiş unde era montată o mitralieră.
În momentul în care coloana de manifestanţi s-a apropiat de U.M. 01140 Lugoj iar tinerii au strigat diferite lozinci printre care şi unele în care cereau ca armata să fraternizeze cu ei, cadrele militare din unitate i-au asigurat că nu vor deschide focul împotriva lor.
Cu toate că manifestanţii opriţi pe Calea Timişorii nu au atacat unitatea militară, inculpatul plut. Pavel Dumitru a deschis focul, fără nici un ordin, în coloana tinerilor demonstranţi. Inculpatul a tras mai multe cartuşe, în rafale scurte şi a împuşcat mortal pe numiţii Rosada Valentin şi Brocea Daniel, rănind totodată pe Bejan Nicolae Mircea şi Stoica Nicolae Simion. În momentul în care au fost împuşcate cele 4 victime se aflau în mijlocul străzii, în apropierea rondoului care desparte cele două sensuri de circulaţie şi înconjuraţi de alţi manifestanţi. Victimele au fost transportate la spital şi din corpul lui Rosada Valentin a fost extras glontele care i-a cauzat moartea.
După deschiderea focului de către inculpat, au început să tragă cu armele din dotare şi sold. Vătuiu Mircea şi serg. maj. Mihăilă Ion dar aceştia au executat foc de avertizare, în plan vertical.
Faptele inculpatului sânt dovedite cu probele administrate în cauză în cursul procesului penal.
Astfel, din rapoartele medico-legale de la filele 62-64 şi 75 vol. I rezultă că moartea lui Rosada Valentin şi Brocea Daniel s-a produs prin împuşcare, datorându-se în primul caz penetrării cavităţii toracice, perforării ambilor pulmoni şi în cel de-al doilea, şocului hemoragic consecutiv unei plăgi împuşcate transfixiantă abdominale, cu leziuni de organe interne. De asemenea din celelalte două rapoarte medico-legale privind pe Bejan Nicolae Mircea şi, respectiv Stoica Nicolae Simion, rezultă că au suferit leziuni produse prin împuşcare, primul necesitând 30 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. În urma examinării victimelor, rapoartele medico-legale au constatat totodată că direcţia de tragere asupra lor a fost una de sus în jos.
În cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice referitor la glonţul recuperat din corpul victimei Rosada Valentin, în vederea stabilirii armei cu care acesta a fost tras. Din raportul de constatare de la filele 48-58 vol. I rezultă că proiectilul recoltat din corpul victimei provine de la un cartuş tras cu pistolul mitralieră calibrul 7,62 mm, seria Z.5. 3970, armă pe care o avea în dotare inculpatul plut. Pavel Dumitru.
Cu ocazia reconstituirii faptelor s-a constatat, aşa cum rezultă din procesul verbal de reconstituire şi planşa foto privind această activitate (f.22-34), că numai inculpatul a avut direcţia de tragere spre locul în care se aflau victimele când au fost împuşcate.
Martorul lt. col. Mîndru Mircea, a arătat că la data de 20 decembrie 1989, ţinând locul la comanda unităţii, ca urmare a evenimentelor de la Timişoara, a ordonat să nu se folosească armamentul din dotare numai la ordinul său. La apropierea demonstranţilor a dat alarma, a discutat cu manifestanţii şi în acest timp a auzit focurile de armă trase din unitate. A precizat că a dispus să se verifice cine a executat foc şi a constatat că a făcut acest lucru inculpatul, sold. Vătuiu Mircea şi serg. maj. Mihăilă Ionel; că inculpatul a afirmat că dacă va fi tras la răspundere pentru fapta sa „se va duce la Ceauşescu”, iar când a fost întrebat de ce a deschis focul a afirmat că „nu mai puteam suporta conţinutul lozincilor strigate de mulţime împotriva lui Ceauşescu”. A mai arătat că demonstranţii nu au atacat unitatea astfel că deschiderea focului nu a fost justificată (f. 45-46 vol. II).
Martorii mr. Constantin Ştefan (f. 47, vol. III), cpt. Sauciuc Gheorghe (f.23, vol. I, 62 vol. II), cpt. Holocneac Ioan (f. 48, vol. II9,lt. col. Filimon Popa Ioan (f. 63 vol. II), cpt. Politic Marcel (f. 125 vol. I şi 49 vol. II), au arătat că au primit ordin de lt. col. Mîndru Mircea să nu se deschidă foc decât la ordinul său şi numai dacă unitatea va fi atacată, că manifestanţii nu au atacat unitatea, dar inculpatul a tras cu pistolul mitralieră din dotare asupra acestora. Au precizat că s-a verificat cine a deschis focul şi s-a constatat că inculpatul a folosit mai multe cartuşe. Martorul Filimon Popa Ioan a precizat totodată că l-a văzut pe inculpat deschizând focul asupra manifestanţilor.
În declaraţiile date în faza urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti martorul sold. Vătuiu Mircea a arătat că după ce şi-a ocupat locul la cea de-a doua fereastră din dormitor, la prima aflându-se inculpatul, a auzit pe lt. col. Mîndru discutând cu manifestanţii, în faţa unităţii.
Inculpatul a deschis foc asupra acestora, vreo 3-4 serii. Apoi a auzit foc de mitralieră şi atunci a tras şi el 3 cartuşe în sus. Armele au fost verificate după ce s-a ordonat să nu se mai tragă şi s-a constatat că a tras el, inculpatul şi serg. maj. Mihăilă Ionel (f. 115-117 vol. I 64 – 65 vol. II), serg. maj. Mihăilă Ionel a arătat că a deschis focul cu mitraliera de pe acoperişul pavilionului A, în sus numai după ce a auzit mai înainte că s-a deschis foc de către inculpat (f. 130 vol. I 50 vol. II).
Martorii Silviu Budulan s-a aflat în rândul manifestanţilor şi a declarat că după ce s-a deschis foc din U.M. 01140 Lugoj, a văzut victimele căzând la sol şi că manifestanţii nu au atacat unitatea militară (f. 119 vol. I, 68 vol. II).
Partea civilă Bejan Nicolae Mircea (f. 66, vol. II) şi partea vătămată Stoica Nicolae Simion (f. 67 vol. II) au declarat că au participat la demonstraţia din Lugoj în ziua de 20 decembrie 1989 şi în momentul în care au ajuns în dreptul U.M. 01140 Lugoj, fără ca cineva să atace unitatea, s-a deschis asupra lor foc. Au fost răniţi iar Rosada Valentin şi Brocea Daniel au fost împuşcaţi mortal.
În declaraţiile date în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a deschis focul din cauză că s-a speriat şi a admis că s-ar fi putut să fi orientat arma spre manifestanţi când a tras 2-3 rafale scurte (f. 2-7, vol. I). A arătat că nu a intenţionat să tragă în manifestanţi ci în sus pentru a-i speria. datorită tragerii însă, a fost posibil ca arma să se fi dezechilibrat şi după prima rafală, următoarele să fie trase în jos, spre manifestanţi.
De asemenea, a declarat că nu a văzut demonstranţii să atace unitatea.
În faza cercetării judecătoreşti inculpatul a susţinut că a deschis foc de avertisment 6 cartuşe, deci nu cu arma îndreptată spre manifestanţi şi aceasta numai după ce un număr de 5 persoane au încercat să escaladeze gardul unităţii şi militarii din corpul de gardă au deschis foc împotriva manifestanţilor (f. 23-24 vol. II).
Susţinerea inculpatului nu este întemeiată şi urmează să fie respinsă, ca atare întrucât aşa cum rezultă din toate probele analizate anterior în cauză, demonstranţii nu au atacat unitatea militară înainte de a deschide el focul şi nu s-au tras focuri de armă de militarii aflaţi la corpul de gardă, unde comandantul discuta cu demonstranţii. Totodată urmează să fie înlăturată şi susţinerea inculpatului că a tras foc de avertisment, având în vedere declaraţiile martorilor ascultaţi în cauză şi concluziile constatării tehnico-ştiinţifice privind arma din care a fost tras glonţul recoltat din corpul victimei Rosada Valentin.
Inculpatul a fost supus unei expertize psihiatrice şi din raportul medico-legal nr. 377/90 (f.124 vol. I) rezultă că a avut discernământul integral în raport cu faptele comise.
Faţă de cele de mai sus, instanţa urmează să reţină că inculpatul este vinovat de uciderea celor doi manifestanţi din coloana care se deplasa în faţa unităţii militare din care făcea parte precum şi de rănirea altor două persoane din aceeaşi coloană, urmărind producerea rezultatului socialmente periculos – suprimarea vieţii acestora.
Aşa fiind, fapta inculpatului plut. Pavel Dumitru din U-M- 01140 Lugoj, care în ziua de 20 decembrie 1989, ora 20.00, a deschis foc automat asupra unui grup de câteva sute de manifestanţi, în împrejurările descrise în expunerea de fapt şi a ucis pe numiţii Rosada Valentin şi Brocea Daniel, constituie infracţiunea de omor deosebit de grav (prev. de art. 174 al. 1 c.p. rap. la art. 176 lit. b, c.p.).
Fapta aceluiaşi inculpat care la aceeaşi dată şi în aceleaşi împrejurări, deschizând focul asupra grupului de manifestanţi a rănit prin împuşcare două persoane – Bejan Nicolae Mircea şi Stoica Nicolae Simion – constituie tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav (prev. de art. 20 c.p. rap. la art. 174 al. 1 c.p. şi art. 176 lit. b c.p).
Pentru săvârşirea acestor fapte cu care instanţa a fost sesizată, în cuprinsul rechizitoriului deşi prin actul de sesizare nu s-a dat încadrare juridică celei de-a doua infracţiuni, inculpatul urmează să fie pedepsit aşa cum de altfel a cerut şi reprezentantul procuraturii militare.
Totodată în baza aceloraşi texte de lege care încriminează infracţiunile, instanţa va aplica inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 c.p.
La stabilirea pedepselor se va avea în vedere gravitatea concretă a faptelor săvârşite, împrejurările în care au fost comise, urmările produse (uciderea a două persoane prin împuşcare şi rănirea altor două dintr-un grup mare de manifestanţi), precum şi comportarea nesinceră a inculpatului în timpul procesului penal.
Întrucât inculpatul a săvârşit două infracţiuni mai înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele, în cauză urmează a se face aplicarea art. 33 lit.a c.p., art. 34 lit.a şi art. 35 c.p. privind concursul de infracţiuni.
Potrivit art. 67 al. 2 c.p. instanţa va dispune degradarea militară a inculpatului, având în vedere cuantumul pedepsei care urmează a fi stabilit.
Examinând situaţia inculpatului conform art. 350 al. 1 c.p.p. şi constatând că sânt întrunite cerinţele prevăzute de art. 148 lit. h c.p.p., instanţa urmează să menţină măsura arestării sale, iar în baza art. 88 al. 1 c.p. se compută pedeapsa ce i se va aplica, durata arestării preventive începând cu data de 21 februarie 1990, până la zi.
Pe durata executării pedepsei, inculpatul va fi lipsit de drepturile prevăzute de art. 64 c.p., conform art. 71 c.p.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei instanţa reţine următoarele :
În cauză s-a constituit parte civilă Spitalul municipal Lugoj solicitând obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de spitalizare ocazionate de asistenţa medicală acordată victimelor Brocea Daniel, care a fost internat la această unitate în perioada 20-21 decembrie 1989 şi Bejan Nicolae Mircea, internat în perioada 20-28 decembrie 1989 (f.76-79 vol. II).
Din cuprinsul adresei nr. 2440/1990 a Spitalului municipal Lugoj rezultă că valoarea acestor cheltuieli a fost în sumă totală de 2350 lei (f. 131 vol. II). Totodată spitalul a mai solicitat obligarea inculpatului şi la plata sumei de 681,50 lei reprezentând cheltuielile de deplasare ale reprezentanţilor Spitalului municipal Lugoj la proces (f. 10 vol. I).
Rosada Ioan, tatăl victimei Rosada Valentin s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 27.905 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare. A mai solicitat şi obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare (f. 157 vol. I, 78-79 vol. II).
Din actele de la filele 155-156 vol. I rezultă că partea vătămată a cumpărat pentru înmormântare bunurile necesare îndeplinirii acestui act (sicriu, hrană, băutură, etc.) în valoare totală de 24.510 lei. Totodată mai rezultă că, potrivit tradiţiei, partea civilă a mai cheltuit suma de 3.395 lei la 6 luni de la data înmormântării, deci în total 27.905 lei.
Martora Reiter Elisabeta (f. 51 vol. II) confirmă în declaraţia sa că partea civilă a efectuat cheltuieli de înmormântare în valoarea menţionată anterior şi că au participat cu acest prilej în jur de 150 persoane.
Partea vătămată Bejan Nicolae Mircea s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei reprezentând cheltuieli pentru tratament, hrană suplimentară şi diferenţa dintre salariul primit şi ajutorul social (f. 26-27 vol.II).
Din actul de la fila 74 vol. II rezultă că partea civilă Bejan Nicolae Mircea a realizat la Întreprinderea de calapoade Lugoj în anul 1989, un salariu mediu de 2.145 lei şi că a primit un ajutor medical în perioada în care nu a putut lucra de 1809 lei.
Potrivit adresei nr. 339/1990 a Clubului sportiv municipal Lugoj (f. 77 vol. II) Bejan Nicolae Mircea a fost legitimat în cadrul clubului la secţia de fotbal divizia C şi ca urmare a faptului că a fost rănit în timpul revoluţiei a pierdut mai multe drepturi în valoare totală de 10.600 lei, reprezentând indemnizaţia de efort, prima de joc şi prima de joc pentru promovarea în eşalonul superior.
Părţile vătămate Brocea Ana, mama victimei Brocea Daniel şi Stoica Nicolae nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.
În vederea răspunderii potrivit art. 1000 al. 3 c. civ. pentru pagubele provocate de inculpatul plut. Pavel Dumitru, a fost introdus în proces ca parte responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naţionale.
În consecinţă, ţinând seama de probele de mai sus, instanţa în baza art. 14, 15 c.p.p., art. 998 c. civ. şi 1000 al. 3 c.civ. urmează să se admită ca fondate şi acţiunile civile formulate de părţile civile Spitalul municipal Lugoj. Rosada Ioan şi Bejan Nicolae Mircea şi să-l oblige pe inculpat să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente M. Ap. N. sumele solicitate ca despăgubiri civile de către acestea. În cazul părţii civile Spitalul municipal Lugoj, inculpatul şi partea responsabilă civilmente vor fi obligaţi să plătească şi dobânda legală aferentă de la data rămânerii definitive a sentinţei şi până la achitarea debitului.
În vederea recuperării pagubei produse Spitalului municipal Lugoj, în temeiul art. 163 al. 6 c.p.p., instanţa urmează să dispună înfiinţarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor acestuia.
Pentru apărătorul numit din oficiu se stabileşte onorar 500 lei avansat din fondul Ministerului justiţiei.
Conform art. 191 al. 3 c.p.p. inculpatul va fi obligat să plătească statului în solidar cu partea responsabilă civilmente cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea procesului, în care se va include şi onorariul avocaţial stabilit.
Pentru aceste motive :

TRIBUNALUL
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

Cu unanimitate de voturi, făcând aplicaţiunea art. 174 al. 1 c.p. comb. cu art. 176 lit. b c.p. condamnă pe inculpatul plut. rez. PAVEL DUMITRU din U.M. 01140 Lugoj, fiul lui Dumitru şi Eufrosina, născut la 23 aprilie 1950 în comuna Băiculeşti, judeţul Argeş, fără antecedente penale, domiciliat în Lugoj str. Ceahlăul nr. 27 bl. 45 sc. C ap. 19, judeţul Timiş, la:
– 20 (douăzeci) ani închisoare pentru infracţiunea de omor deosebit de grav şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b şi c c.p. pe timp de 8 ani.
În temeiul art. 20 c.p. comb. cu art. 174 al. 1 şi 176 lit. b c.p. mai condamnă pe acelaşi inculpat la:
– 9 (nouă) ani închisoare pentru tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a,b şi c c.p. pe o durată de 4 (patru) ani.
În baza art. 33 lit. a c.p. comb. cu art. 34 lit. a c.p. şi art. 35 al. 3 c.p. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 20 (douăzeci) ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b şi c c.p.
În temeiul art. 67 al. 2 c.p. dispune degradarea militară a inculpatului.
Din pedeapsa aplicată inculpatului compară arestul preventiv începând cu 21 februarie 1990 şi menţine măsura arestării preventive a acestuia.
Pe perioada executării pedepsei inculpatul este lipsit de drepturile prevăzute de art. 64 c.p.
În baza art. 998 c. civ. comb. cu art. 1000 al. 3 c. civ. obligă pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naţionale să plătească părţii civile Spitalul municipal Lugoj suma de 2350 lei despăgubiri civile reprezentând cheltuieli de spitalizare şi 681,50 cheltuieli judiciare plus dobânda legală pe an începând cu data definitivă a prezentei sentinţe şi până la achitarea întregului debit.
Mai obligă pe inculpat în solidar cu aceeaşi parte civilmente responsabilă să plătească părţii civile Rosada Ioan din Lugoj str. Olari nr. 27 sc. A etaj 3 ap. 14 Micro I, judeţul Timiş suma de 27.905 lei (douăzecişişaptemiinouăsutecinci) lei despăgubiri civile reprezentând cheltuielile de înmormântare şi 1179 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Obligă pe inculpat în solidar cu aceeaşi parte civilmente responsabilă să plătească părţii civile Bejan Nicolae Mircea din Lugoj str. Hezeriş nr. 10, judeţul Timiş, suma de 10.000 (zecemii) lei despăgubiri civile.
Potrivit art. 163 al. 6 c.p.p. dispune înfiinţarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului până la achitarea debitului către Spitalul municipal Lugoj.
Pentru apărătorul din oficiu stabileşte onorar 500 lei avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
În baza art. 191 al. 3 c.p.p. obligă pe inculpat să plătească în solidar cu aceeaşi parte civilmente responsabilă statului 5.000 lei cheltuieli judiciare în care s-a inclus şi onorariul avocaţial.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunţare pentru inculpat.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 27 decembrie 1990, la sediul instanţei.

PREŞEDINTE
Colonel de justiţie Stoichescu Nicolae

JUDECĂTOR MILITAR
Mr. Ivan Florean

ASESORI POPULARI
Mr. Anton Ioan
Mr. Burci Ioan
Cpt. Bîrliba Costel

Grefier,
Ivan Petru

 

3 Responses to “Revoluţia din Lugoj – un loc unde s-a aflat cine a tras. “Nu mai puteam suporta conţinutul lozincilor strigate de mulţime împotriva lui Ceauşescu””

  1. krudus Says:

    In primul rand, condoleante familiilor indoliate.Pierderea unor rude, este cumplita si extrem de dureroasa.

    Am citit tot materialul probator.
    Nu comentez Decizia, dar vreau sa va spun, ca puteam fi chiar eu, in situatia plutonierului Pavel, condamnat la 20 de ani inchisoare.
    Cine nu a trait pe viu momentele Revolutiei, nu poate interpreta in mod corect, just si obiectiv actiunea plt. Pavel.
    El nu avea cum sa anticipeze miscarile manifestantilor.La radio si tv. se spunea ca sunt huligani, ca sparg vitrine, ca doresc raul tarii si al poporului.
    Plt. Pavel, nu a fost invatat in scoala militara , cum sa reactioneze impotriva maselor, nu citise nici un raport de predictibilitate cu privire la actiuni ce ar fi urmat sa fie desfasurate in luna Decembrie.
    A considerat ca isi face datoria, aparand Unitatea din care facea parte.
    Conform Deciziei instantei, se pare ca a gresit….

    In locul unde am fost eu, s-a tras ca la nuntile musulmane.Victime umane nu au fost, ci doar o biata vaca a unui vecin care a indraznit sa se apropie de unitatea noastra.Scuza a fost ca, atentie .. „nu se vedea prea bine din cauza ierbii inalte cine se apropia taras ” de U.M.
    Si astazi, dupa 20 de ani cand ma intanlesc cu fostul meu camarad de arme si vecin de bloc, I. Petre, il intreb ce a fost in capul lui cand a tras in vaca bietului om.
    Mai intai rade si apoi imi reproseaza ca eu nu am tras nici macar un cartus din cele 120 cu care eram dotati, pt ca sunt un las si un fricos.Are dreptate, imi era o frica teribila, tremuram de spaima…….

    Cred ca plt. Pavel, a fost un tip foarte curajos si care a crezut in juramantul militar si l-a respectat.
    .Chestia cu „nu mai suporta ce se spunea despre Ceausescu” ,in opinia mea,este o gogoasa menita sa-i sporeasca pedeapsa.

    Respect vesnic celor cazuti in Revolutie, …..dar oare cine si-a dat seama ca noi romanii, in acele momente, chiar traiam o Revolutie?!?!!?

    • mariusmioc Says:

      Cînd auzi lozinci împotriva lui Ceauşescu, îţi poţi da seama că e vorba de revoluţie.
      Tristă soarta vacii aceleia care s-a apropiat tîrîş de unitatea militară. Să fie învăţătură de minte pentru toate vacile care mai vor să exerseze mersul tîrîş pe lîngă obiective strategice. Dar e şi vina unităţii militare că n-a pus un indicator „interzis mersul tîrîş al vacilor în zonă”.

      • Kiss Ferenc Says:

        Si eu am fost acolo! Sánt un fost demonstrant anticomunist!Má numesc Kiss Ferenc ,pe atunci lucram ca sculer-matriter la IUPS-9Mai Lugoj.SI eu am fost soldat in armata románá(parasutist laBuzáu la UM 01847).Scuzele ca:”Am executat un ordin militar-nu au valoare. In „Procesul de la Nürnberg”, inculpatilor li s-a respins aceatá scuzá.Plt.Pavel Dumitru primise ordinul-„sá nu tragá,decát la ordin”.Nu primise „ordinul” !Deci a incálcat un ordin mai inainte dat. _


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s