Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Octombrie 1988, RSS Moldovenească: Declararea limbii de stat va traduce în viaţă „principiile politicii naţionale leniniste” Noiembrie 24, 2010


De la venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov şi pînă cînd, în Basarabia, oamenii de cultură au îndrăznit să pună problema identităţii dintre limba română şi cea „moldovenească” şi să ceară revenirea la alfabetul latin şi decretarea limbii materne ca limbă de stat a republicii a trebuit să treacă cîţiva ani. Un prim apel colectiv în acest sens a fost publicat în gazeta „Învăţămîntul Public”, gazetă a învăţătorilor moldoveni, în 17 septembrie 1988. După „Învăţămîntul Public”, „Literatura şi Arta”, săptămînal al Uniunii Scriitorilor din RSSM (Republica Socialistă Sovietică Moldovenească) este revista care va prelua aceste idei şi va milita pentru ele.

Nu am la dispoziţie „Învăţămîntul Public”, dar ofer cititorilor acestui blog, din colecţia mea personală, al doilea document în ordine cronologică care atestă lupta intelectualităţii moldoveneşti pentru ideile naţionale în epoca gorbaciovistă, anume „Adresare către toţi oamenii de bună credinţă din republică”, publicată în „Literatura şi Arta” din 27 octombrie 1988. Ziarul fiind de format mare nu mi-a încăput în întregime în scaner şi l-am scanat în 3 părţi diferite, care nu se îmbină perfect. Nădăjduiesc că cititorii vor ierta aceste mici probleme tehnice.

Adresarea respectivă este publicată pe prima pagină a săptămînalului Uniunii Scriitorilor, sub mobilizatoarea chemare a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS): „Maeştrii ai literaturii şi artei! Îmbogăţiţi lumea spirituală, formaţi poziţia civică activă a omului, reflectaţi veridic şi pregnant mersul restructurării!”

Pentru cei care nu cunosc alfabetul chirilic, transcriu textul acestui document istoric. Adăugirile şi comentariile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei
Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti
Consiliului de Miniştri al RSSM

Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSSM, ecsprimînd voinţa oamenilor de litere manifestată la adunările generale din 14 septembrie şi 25 octombrie 1988, propune consfiinţirea în Constituţia RSSM a limbii materne a moldovenilor ca limbă de stat pe teritoriul republicii.
O asemenea acţiune va traduce în mod concret în viaţă principiile politicii naţionale leniniste şi ale democraţiei socialiste, după cum s-a procedat în alte republici unionale: Armenia, Gruzia, Azerbaigean, Lituania, Letonia, Estonia.
Concomitent se cere urgent rezolvată problema revenirii limbii noastre, care este de origine romanică, la grafia latină.
Considerăm, de asemenea, necesare confirmarea rolului limbii ruse ca limbă de comunicare între popoarele URSS şi asigurarea dezvoltării libere şi funcţionării limbilor tuturor popoarelor conlocuitoare din Moldova Sovietică.
Membrii conducerii Uniunii Scriitorilor din RSSM: V[ladimir] Beşleagă [transnistrean], A. Brodschii, Ia[cob] Burghiu, I[on] Vatamanu, G[rigore] Vieru, G[heorghe] Vodă, V[asile] Vasilache, Iu[rii] Grecov [rus], N[icolae] Dabija [redactor şef al săptămînalului „Literatura şi Arta”], N[icolae] Esinencu, L[idia] Istrati, An[atol] Codru [transnistrean], I. Creţu, P[etru] Cărare, L[eonida] Lari [emigrată apoi în România, a fost şi membră a parlamentului român], G[heorghe] Malarciuc, Al[exei] Marinat [transnistrean], V. Prohin, V[asile] Romanciuc, D[umitru] Matcovschi, S[erafim] Saca, D[ionisie] Tanasoglu [găgăuz], I[on] Hadîrcă, M. I. Cibotaru, I[on] Ciocanu, M[ihai] Cimpoi, I[on] C[onstantin] Ciobanu.

După acest apel al conducerii Uniunii Scriitorilor, vine „Adresarea” propriu-zisă care a fost votată la adunarea generală a scriitorilor Republicii Sovietice Moldoveneşti din 25 octombrie 1988:

Adresare către toţi oamenii de bună credinţă din republică

Se apropie ceasul cînd se va hotărî destinul limbii noastre. Soarta a ceea ce avem mai scump şi mai sfînt. A ceea ce ne ţine ca popor pe acest pămînt, ne întăreşte sufletul, ne usucă lacrimile, ne reprezintă în faţa fraţilor cu care convieţuim şi muncim, în faţa întregii lumi.

Atîtea a avut de suferit biata noastră limbă! Ţarizmul [ţarismul] rus ne-a scos-o din şcoli şi biserică, a oprit editarea cărţilor şi ziarelor în limba maternă, ne-a stîlcit şi schimbat denumirile satelor şi tîrgurilor, numele de familie şi de botez. Ţarizmul ne-a furat istoria neamului. Ţarizmul a avut nevoie de noi doar ca vite de muncă, doar ca robi care să crească pîne [pîine], poame şi struguri şi pe toate să le aducă la masa imperială. Mai bine de o sută de ani am trăit în acea „închisoare a popoarelor” despre care Marele Cobzar al Ucrainei [Taras Şevcenco, poet naţional ucrainean] spunea: „De la moldoveni la finlandezi / În cîte-s graiuri – totul tace”.

S-a săvîrşit Marea Revoluţie socialistă din Octombrie. Lenin a declarat dreptul tuturor popoarelor la libertate şi autodeterminare. Cu toate acestea, în RASS Moldovenească [Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, înfiinţată în 1924 în Transnistria ca parte componentă a Ucrainei; în cadrul ei existau şcoli cu predare în limba „moldovenească” şi s-au pus bazele unei culturi sovietice moldoveneşti; în 1940 RASSM a fost desfiinţată, parte din teritoriul ei împreună cu parte din teritoriul Basarabiei formînd Republica Socialistă Sovietică Moldovenească – cu rang de republică unională] marii clasici ai literaturii noastre au fost interzişi, limba a fost redusă la un dialect primitiv [în RASSM au fost primele încercări de a crea o limbă moldovenească diferită de cea română], iar cînd s-a făcut o încercare de a repune în drepturi limba literară şi alfabetul latin [între 1932 şi 1938 în RASSM din Transnistria s-a folosit alfabetul latin şi practic limba română literară], stalinizmul a procedat la eliminarea forţată a grafiei latine, odat cu ecsterminarea celor mai buni fii ai poporului, declarîndu-i „naţionalişti”, „spioni ai siguranţei române”, „agenţi ai burgheziei mondiale” ş.a.

În domeniile limbii materne, istoriei naţionale, raporturilor de bunăvecinătate cu celelalte popoare romanice s-a infiltrat falsitatea şi minciuna, născute din teroarea lui Ejov şi Beria a perioadei stalinizmului şi susţinute de politica rusificării „treptate”, promovate de Brejnev [Leonid Brejnev, predecesorul lui Gorbaciov la consducerea URSS, care înainte de a conduce URSS a fost şi la conducerea RSS Moldoveneşti] şi de Bodiul [Ivan Bodiul, fost prim-secretar al partidului comunist din RSSM în perioada brejnevistă]. Astfel, ceea ce nu a dovedit să facă ţarizmul din limba şi spiritualitatea noastră a fost continuat de Stalin şi succesorii lui, aducîndu-le la starea de criză actuală.

Acum, în condiţiile restructurării radicale a întregii societăţi sovietice, cînd am pornit pe calea înlăturării tuturor deformărilor din politica naţională, a restabilirii adevărului istoric, ni s-a oferit o unică şansă de a îmbunătăţi situaţia limbii materne.

Cu un an şi jumătate în urmă scriitorii Moldovei au fost cei care au dat semnalul de alarmă: ce-i de făcut? cum vom trăi mai departe? vom suporta minciuna şi vom degrada în continuare?

Semnalul de alarmă al scriitorilor a avut diferite ecouri. Acei care au trîmbiţat întotdeauna succesele dezvoltării limbii, au răspuns la îngrijorarea noastră printr-o campanie de acţiuni ostile şi defăimătoare. Pe de altă parte, tot mai multă şi mai multă lume a început să înţeleagă, cutremurîndu-se sufleteşte, ce năpastă a dat peste limba şi spiritualitatea noastră. O demonstrează torentul din ce în ce mai mare de scrisori, care sosesc la redacţii şi la multe instanţe din partea unor cetăţeni şi colective întregi.

Acum cîteva luni a fost constituită Comisia interdepartamentală pentru problemele limbii, alcătuită din lingvişti, istorici, scriitori şi activişti ideologici. Din păcate, în componenţa ei au fost incluşi şi unii membrii, care pe parcursul mai multor decenii au susţinut prin activitatea lor „ştiinţifică” minciuna şi falsitatea în domeniul limbii şi istoriei noastre.

Ce ştie opinia publică despre această comisie? Că pînă la ora actuală s-a adunat doar de două ori? Se afirmă că ea are de gînd să corecteze nişte denumiri de localităţi, să perfecţioneze unele norme ortografice şi să aibă grijă de transcrierea corectă a firmelor. Apoi să declare că limba trebue să se dezvolte mai departe, să fie folosită în instituţii de învăţămînt superior şi mediu de specialitate, precum şi în departamentele de stat. Parcă n-am şti noi cîte hotărîri şi instrucţiuni au fost adoptate de conducerea republicii şi – ce folos din ele?!

În gazeta „Învăţămîntul Public” din 17 septembrie 1988 a fost publicată „Scrisoarea deschisă” semnată de 66 fruntaşi ai culturii şi ştiinţei, adresată Comisiei interdepartamentale a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM şi care a subliniat necesitatea de a normaliza starea de lucruri din domeniul respectiv. Această luare de atitudine cetăţenească a generat un nou val de scrisori individuale şi colective, care îşi exprimă solidaritatea cu poziţia semnatarilor.

În curînd va avea loc la Chişinău o consfătuire a lingviştilor cu participarea unor savanţi-romanişti din alte republici [sovietice]. Consfătuirea şi Comisia au sarcina de a se pronunţa asupra statutului limbii noastre şi a destinelor ei de viitor.

Noi, membrii Uniunii scriitorilor din Moldova, întruniţi în adunare extraordinară, declarăm următoarele:

Nu există două limbi literare, aşa cum au declarat-o Stalin şi moştenitorii lui spirituali. Nu eczistă o mai mare absurditate decît introducerea forţată a alfabetului chirilic, în timp ce eczistă o străveche limbă romanică, ce îşi are alfabetul ei, care ne-a fost zmuls cu pistolul printr-un decret al aceluiaşi sistem administrativ:

Da, noi trăim în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, sîntem un popor în cadrul Uniunii Sovietice multinaţionale. Aceasta nu înseamnă însă că trebue să inventăm o nouă limbă – lucru absurd şi ridicol în faţa întregii lumi.

Eczistă o singură limbă literară, vorbită şi scrisă atît pe teritoriul Republicii Socialiste România, cît şi pe cel al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Cazul nostru nu este singular: de eczemplu, eczistă şase state germanofone în Europa: RDG, RFG, Austria, Lihtenştain, Lucsemburg, Elveţia, eczistă mai multe state arabofone, francofone, anglofone, hispanofone ş.a.m.d.

Eczistă un singur alfabet propriu acestei limbi: alfabetul latin.

În speranţa că atît Comisia interdepartamentală cît şi consfătuirea ştiinţifică ce va avea loc, vor ajunge la concluziile aşteptate de poporul sovetic moldovenesc – singurul stăpîn adevărat al limbii şi destinelor ei, insistăm ca planuriule şi programul de lucru ale Comisiei să fie date publicităţii, discutate cît mai pe larg şi democratic de către vorbitorii acestei limbi, potrivit cu spiritul timpului.

De asemenea e nevoe ca şedinţele curente ale Comisie şi ale Consfătuirii să fie transmise în direct la radio şi televiziune, apoi publicate în presa periodică.

Este imperios necesar să se anuleze decretul din 1938, prin care a fost suprimată grafia latină [în Transnistria, în RASSM], iar intelectualii care o susţineau – masacraţi în masă, precum şi cel din 12 ianuarie 1941, care în mod arbitrar, antiştiinţific a impus grafia slavonă [după ocuparea Basarabiei de către URSS, s-a extins prin acel decret folosirea alfabetului chirilic şi în Basarabia], şi să se revină la formula decretului guvernamental, adoptat în RASSM în 1931 [decret pe baza căruia, pînă în 1938, în Transnistria s-a folosit alfabetul latin].

Cerem ca limba maternă a moldovenilor să fie decretată ca limbă de stat a RSSM. O asemenea acţiune va traduce în fapt principiile leniniste în politica naţională şi democraţia socialistă, aplicate deja în alte republici unionale: Azerbaigean, Gruzia, Armenia, iar de curînd – şi în Estonia, Letonia, Lituania, unde limbile naţiuonale au fost decretate drept limbi de stat. Considerm absolut necesară revenirea limbii noastre la grafia latină.

Revendicările noastre au un caracter legitim şi nu lezează interesele nici unuia dintre popoarele conlocuitoare.

În acest contecst ne adresăm către concetăţenii de alte naţionalităţi cu rugămintea de a se pătrunde de importanţa acestui moment istoric şi de a susţine aspiraţiile noastre privind repunerea limbii şi a scrisului nostru în drepturile lor fireşti. Ca şi pînă acum, susţinem rolul limbii ruse drept limbă de comunicare între popoarele URSS şi subliniem necesitatea de a asigura dezvoltarea şi funcţionarea liberă alimbiilor tuturor naţiilor şi naţionalităţilor conlocuitoare din republica noastră.

Membrii Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească [în ordine alfabetică, conform alfabetului chirilic]: M. Arsenieva, V. Babanschi, N. Baboglo, V. Badiu, V. Baltag, L. Bălteanu, V. Belistov, S. Belicov, M. Benea, N. Bernştein, V. Beşleagă, N. Bileţchii, A. Blanovschii, G. Blănaru, G. Bogaci, I. Bolduma, G. Botezatu, L. Botnaru, I. Bradu, T. Bragă, A. Brodschii, Ia. Burghiu, A. Busuioc, M. Băcivarov, S. Vangheli, V. I. Vasilache, V. V. Vasilache, G. Vieru, I. Vieru, N. Vieru, G. Vodă, A. Gavrilov, V. Gagiu, V. Galaicu, G. Gheorghiu, E. Gheorghiu, I. Gheorghiţă, A. Gondiu, Iu. Grecov, A. Gromov, V. Grosu, A. Gujel, V. Gîrneţ, N. Dabija, E. David, E. Damian, P. Darie, G. Dimitriu, M. Dolgan, C. Dragomir, A. Drojchi, V. Dumbrăveanu, I. Druţă, N. Esinencu, N. Josu, V. Zbîrciog, L. Istrati, A. Climenco, M. Chiosea, A. Cogan, A. Codru, E. Condratov, L. Codreanca, A. Cozmescu, Iu. Colesnic, A. Corchina, V. Cosarev, N. Costenco, I. Creţu, A. Cupcea, A. Cupcea-Josu, Iu. Cîrchelan, P. Cărare, L. Lari, E. Levit, S. Lesnea, E. Loteanu, R. Lungu-Ploae, Ana Lupan, O. Macsimov, G. Malarciuc, E. Margine, T. Marin, G. Marin, A. Marinat, B. Marian, V. Matei, D. Matcovschi, Şt. Melnic, V. Mihail, C. Munteanu, H. Moraru, V. Mîndîcanu, I. Mînăscurtă, V. Nedelescu, L. Hlib, D. Olicenco, R. Olşevschii, I. Osadcenco, N. Popa, V. Prohin, I. Puiu, P. Rabei, V. Romanciuc, A. Roşca, N. Rusu, V. Rusnac, N. Savostin, S. Saca, V. Severin, A. Scobioală, L. Sobeţchi, I. Stavscaia, P. Starostin, A. Strîmbeanu, R. Suveică, N. Sundeev, A. Suceveanu, D. Tampei, D. Tanasoglu, E. Tarlapan, V. Teleucă, G. Urschi, Iu. Filip, V. Filip, I. Hadîrcă, Şt. Harbuz, T. Ţopa, A. Ţurcanu, S. Celac, M. G. Cibotaru, M. Cimpoi, D. Ciobanu, I. C. Ciobanu, E. Cioclea, An. Ciocanu, I. Ciocanu, G. Ciocoi, V. Ciudin, A. Şalari, I. Şraibman, T. Ştirbu, M. Ştefan, A. Iunco, L. Feldşer, B. Trubeţcoi, L. Rucan, L. Latieva, A. Burac, I. Gaisaniuc, B. Istru, S. Curoglo, V. Malev, M. Roman, A. Hropotinschii, M. Hazin.

25 octombrie 1988

Nota comitetului de conducere a U[niunii] S[criitorilor]:

Textele au fost adoptate la adunarea generală a Uniunii Scriitorilor de la 25 octombrie a.c., ca rezultat al unei discuţii prealabile la Comitetul de conducere a US şi în cadrul dezbaterilor de la adunarea generală. Prin acest act scriitorii se asociază la numeroasele propuneri ale intelectualităţii şi oamenilor muncii din republică adresate Comisiei interdepartamentale.

Trezeşte nedumerire atitudinea unor scriitori – membri ai acestei Comisii (Andrei Lupan, H. Corbu, E. Botezatu), de la care se aşteaptă acţiuni decisive, dar care au refuzat să semneze scrisoarea deschisă. Au mai refuzat să semneze: A[rhip] Cibotaru, N[icolae] Corlăteanu. Ceilalţi membri ai US, care n-au semnat, se află în concediu ori în deplasări de creaţie.

Mai citeşte:
12 martie 1989: La Chişinău mulţimea ia cu asalt sediul CC al Partidului Comunist
27 august 1989: Marea Adunare naţională de la Chişinău sau „Ziua ce va lumina un veac”
Marea Adunare Naţională de la Chişinău (video)
31 august 1989: Adoptarea legilor despre limba de stat şi grafia latină în RSS Moldovenească
16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în RSS Moldovenească
1990: tricolorul românesc înălţat cu mîndrie la Chişinău. 2009 – înălţarea tricolorului românesc considerată diversiune rusească

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s