Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

1988, RSS Moldovenească. Uniunea Scriitorilor respinge criticile care i-au fost aduse noiembrie 25, 2010


Prezint acum un nou crîmpei din istoria luptei naţionale din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească: Rezoluţia adunării generale a scriitorilor din 14 septembrie 1988. Aceasta a fost publicată abia în 27 octombrie 1988, în săptămînalul „Literatura şi Arta” care era editat de Uniunea Scriitorilor. Se poate observa că una din problemele discutate în rezoluţie este şi ideea conducerii de partid de a scoate săptămînalul „Literatura şi Arta” de sub controlul Uniunii Scriitorilor, idee care (din fericire pentru mişcarea naţională basarabeană) nu s-a materializat. Am scanat documentul în două părţi. Pentru cei care nu cunosc alfabetul chirilic dau şi transcrierea:

Rezoluţia adunării generale a scriitorilor din 14 septembrie 1988

Adunarea generală a scriitorilor constată că în perioada care a trecut de la Conferinţa a XIX-a unională de partid scriitorii din republică s-au încadrat activ în viaţa socială şi culturală, contribuind cu operele şi intervenţiile lor publicistice la realizarea imperativului de bază: dinamizarea proceselor înnoirii. În acest sens menţionăm activitatea revistei „Nistru” şi a săptămînalului „Literatura şi Arta”, luările de atitudine în articole la zi, „mese rotunde”, în cadrul emisiunilor de radio şi televiziune ale unor scriitori ca Ion Druţă, Ion C. Ciobanu, Gheorghe Malarciuc, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Leonida Lari, Ion Ciocanu, Serafim Saca, Ion Gheorghiţă, Haralambie Moraru, Ştefan Melnic, Anatol Gondiu, Viorel Mihail, Nicolae Vieru, Leo Botnaru şi alţii, opera de valorificare a scriitorilor clasici şi celor uitaţi sau desconsideraţi pe nedrept, eforturile Comitetului de conducere de a angaja forţele intelectuale la rezolvarea celor mai spinoase probleme.
Adunarea generală remarcă, de asemenea, ritmul lent al rezolvării unor probleme stringente sau reluarea lor „la infinit”, prăpastia care s-a creat între vorbe şi fapte din cauza inerţiei unor organizaţii, ministere şi departamente republicane.
Adunarea generală menţionează că pe parcursul anului săptămînalul „Literatura şi Arta” s-a încadrat şi mai activ în procesul de restructurare, publicînd materiale combative despre problemele vieţii sociale, economice şi culturale din republică. Constatăm cu satisfacţie că gazeta se află în avanpostul operei de înnoire a societăţii. Au fost inaugurate un şir de rubrici noi: „Promotori ai construcţiei socialiste”, „Războiul undelor”, „Telecs literar”, „De joi pînă joi”, „Recenzie la zi”, „O întrebare pentru…” ş.a. menite a vorbi cititorului despre transformările revoluţionare care au loc în societate. Gazeta îşi aduce obolul la formarea omului nou, la publicitate şi democratizare, traducînd cu succes în viaţă Hotărîrile Conferinţei a XIX-a unionale de partid. E de remarcat totodată că redacţia nu armonizează spaţiul rezervat materialelor publicistice şi spaţiul rezervat literaturii propriu-zise. Colegiul redacţional, în fond, s-a autodizolvat.
Pornind de la aceste considerente, Adunarea generală a scriitorilor din Moldova hotărăşte:
1. A considera fără temei atmosfera de reprobare a activităţii Uniunii, pe care o crează presa, în special „Moldova Socialistă” (redactor M. Eremia) şi „Sovetscaia Moldavia” (redactor V. Lebiodchin), unele ministere şi departamente republicane, cititori „montaţi”, unele persoane oficiale sau chiar scriitori care caută să preia metode vechi de etichetare categorică şi punctele de vedere sociologist-vulgare (de eczemplu, Valeriu Senic [acest Valeriu Senic va deveni apoi autor de manuale de „limbă moldovenească” folosite de regimul separatist din Transnistria]).
2. A activiza în continuare publicistica literară şi a o face mai documentată şi mai aplicată la problemele zilei.
3. A ruga Comitetul Central al PCM [Partidul Comunist al Moldovei], Prezidiul Sovetului Suprem al RSSM să rezolve problema introducerii cetăţeniei, autofinanţării şi autogestiunii în republică, lărgirii sferei funcţiilor sociale ale limbii moldoveneşti şi a recunoaşterii statutului ei de limbă de stat şi a asigurării bilingvizmului real; să se revină la alfabetul de pînă la 1938 [în perioada 1932-1938 în RASSM din Transnistria s-a folosit alfabetul latin; se face apel la această „tradiţie sovietică” pentru a nu se face referire direct la tradiţia românească], singurul care se potriveşte naturii romanice a limbii noastre; să se rezolve în practică învăţarea mai profundă a limbilor bulgară şi găgăuză.
4. A considera absolut necesar ca săptămînalul „LA” să rămînă în continuare organ al Uniunii Scriitorilor şi al Ministerului Culturii din RSSM, după cum e în majoritatea celorlalte republici unionale.
5. A ruga CC al PCM să urgenteze aprobarea colegiului nou, în componenţa căruia să intre reprezentanţi ai uniunilor de creaţie – promotori activi ai restructurării.
6. A recomanda redacţiei să activizeze rubrica de critică, agenda activităţii Ministerului Culturii, să poarte grijă pentru argumentarea şi documentarea convingătoare a materialelor.
7. A recomanda redacţiei să convoace lucrătorii de conducere ai uniunilor de creaţie pentru a trasa măsuri concrete în vederea reflectării vieţii din toate sferele culturii.
8. În scopul oglindirii mai adînci a activităţii Uniunii de creaţie din republică (pictorilor, cineaştilor, compozitorilor, oamenilor de teatru, arhitecţilor ş.a.) a ruga CC al PCM să eczamineze chestiunea lărgirii spaţiului săptămînalului cu încă două pagini format „Pravda” şi, respectiv, mărirea statelor ziarului cu încă cîteva unităţi.
9. A ruga instanţele de resort, în special secţia propagandă a CC al PCM, să prevadă un şir de măsuri pentru a nu împiedica abonarea la revista „Nistru” şi la săptămînalul „Literatura şi Arta”.
10. A organiza un concurs permanent cu tema „Materna” şi a publica anual rezultatele lui în „Literatura şi Arta”.
11. A găsi o variantă optimă a Imnului de stat al republicii.
12. A ruga CC al PCM să eczamineze chestiunea introducerii autofinanţării, cetăţeniei în republică; să elaboreze o hotărîre prin care să se limiteze migraţia în RSSM; să analizeze chestiunea utilităţii uzinei de computere, care va duce la pierderea a sute de hectare de pămînt cultivabil.
13. A ruiga CC al PCM să rezolve chestiunea schimbării redactorului şef al revistei „Codrî” [revistă literară în limba rusă editată de Uniunea Scriitorilor din Moldova]; a recomanda redactorului-şef adjunct, tov. D. Olcenco, să publice un număr special, consacrat publicisticii literare moldoveneşti.
14. A ruga secţia de propagandă a CC al PCM să acorde mai multă atenţie culturii găgăuze, editării şi difuzării manualelor şcolare.
15. A stabili contacte mai strînse între uniunile de creaţie din RSSM, dintre acestea şi Mişcarea democratică pentru susţinerea restructurării.
REZOLUŢIA A FOST APROBATĂ CU UN SINGUR VOT-ABŢINERE (CIOBANU I. D.)

Mai citeşte:
Octombrie 1988, RSS Moldovenească: Declararea limbii de stat va traduce în viaţă „principiile politicii naţionale leniniste”
12 martie 1989: La Chişinău mulţimea ia cu asalt sediul CC al Partidului Comunist
27 august 1989: Marea Adunare naţională de la Chişinău sau „Ziua ce va lumina un veac”
Marea Adunare Naţională de la Chişinău (video)
31 august 1989: Adoptarea legilor despre limba de stat şi grafia latină în RSS Moldovenească
16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în RSS Moldovenească
1990: tricolorul românesc înălţat cu mîndrie la Chişinău. 2009 – înălţarea tricolorului românesc considerată diversiune rusească

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.