Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

O dezvăluire dubioasă: Pretinsa anulare a condamnării la moarte a lui Ceauşescu. Explicaţii pe care asociaţia „21 Decembrie” le datorează decembrie 10, 2010


Actualizare (ora 13): Am discutat la telefon cu procurorul Dan Voinea, pe care l-am rugat să-mi spună ce ştie despre acest document. Răspunsurile domnului Voinea: A aflat şi el acuma despre document, după conferinţa de presă a asociaţiei „21 Decembrie”, a văzut la TV şi în presă. Nu a discutat anterior cu Mărieş despre un asemenea document, el nici nu se află acum în Bucureşti ci în Gorj. În dosarul în care l-a anchetat pe Ion Iliescu ca inculpat (mi-a zis că sînt 2 dosare, bănuiesc că al doilea e cu mineriada) nu există acest document, care nici nu ar fi avut legătură cu cauza. Nu a auzit în anii anteriori vorbindu-se despre un asemenea decret a lui Ion Iliescu. Ce anume îl face să creadă că documentul este scris de Ion Iliescu?, l-am întrebat, iar domnul Voinea a spus că scrisul, care e acelaşi pe care-l cunoaşte.

În 1990, într-un articol publicat în revista clujeană „Nu” (linc), scriam despre campania de „acoperire a adevărului despre revoluţie printr-un potop de minciuni”. Atrăgeam atenţia redacţiei că va fi bombardată cu informaţii false despre revoluţie, îndemnînd implicit la precauţie în răspîndirea dezvăluirilor pe acest subiect.

Cred că din 1990 pînă acum, oricine s-a remarcat în investigarea evenimentelor din 1989 a fost supus acelei campanii de dezinformare despre care scriam, findcă interesele celor care au săvîrşit crimele de atunci de a le ascunde sînt mari.

Am impresia că Asociaţia „21 Decembrie” şi Teodor Mărieş au căzut pradă anume celor care, de 21 de ani încoace, mereu orchestrează campanii de dezinformare legate de revoluţia română. La conferinţa de presă din 9 decembrie 2010 s-a lansat următoarea ştire-bombă (linc):

Un document senzaţional ajuns în posesia Lumeajustitiei.ro, în urma unei investigaţii ample realizată împreună cu Asociaţia 21 Decembrie 1989 Bucureşti, condusă de Teodor Mărieş, demonstrează că în Sfînta Zi a Crăciunului, cînd Ion Iliescu, generalul Victor Stănculescu şi complicii lor, i-au asasinat pe soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu, prin mascarada de proces desfăşurată într-o unitate militară din Tîrgovişte – acelaşi Ion Iliescu îşi pregătise portiţe de scăpare. Astfel, tot în data de 25 decembrie 1989, Ion Iliescu a emis un decret prin care a comutat pedeapsa capitală aplicată Ceauşeştilor, prin simulacrul de proces, în detenţie pe viaţă.

Ştirea de la conferinţa de presă a asociaţiei „21 Decembrie” a fost preluată şi de TVR, Evenimentul Zilei (linc), Adevărul (linc), Mediafax (linc) şi alte surse.

De ce am îndoieli asupra acestei dezvăluiri?

În primul rînd e vorba de faptele istorice concrete: soţilor Ceauşescu nu li s-a comutat pedeapsa ci au fost executaţi la scurt timp după proces. Astea-s faptele şi eu chiar nu am obiceiul să fac abstracţie de fapte cînd vorbesc despre revoluţia din 1989. Să fie ceva anormal cu mine că mă tot leg de faptele concrete şi cunoscute? Dacă Ion Iliescu ar fi emis un asemenea decret de comutare a pedepsei, de ce nu s-ar fi aplicat? Apoi, Ion Iliescu a promovat în funcţii importante în stat pe organizatorii practici ai procesului Ceauşescu (Gelu Voican Voiculescu şi Victor Stănculescu), ceea ce nu s-ar fi întîmplat dacă ar fi fost sabotat de aceştia în legătură cu acest proces. Gelu Voican Voiculescu şi Victor Stănculescu au fost susţinuţi de Ion Iliescu toată perioada în care acesta a avut putere politică, inclusiv la sfîrşitul ultimului său mandat de preşedinte (în 2004), prin numire în funcţii în cadrul Institutului Revoluţiei Române (IRR). La începutul existenţei IRR Gelu Voican Voiculescu a fost secretar iar Victor Stănculescu membru în Consiliul Ştiinţific, de unde s-a retras numai ca urmare a protestelor lui Traian Orban. Propaganda recentă din presă precum că Stănculescu ar fi fost o victimă a lui Iliescu reprezintă minciună pură, despre care am mai scris (linc). Este doar tactica lui Stănculescu de a se distanţa de Iliescu, crezînd că astfel sînt şanse mai mari pentru a obţine o graţiere (vezi „Ion Iliescu, un Sorin Ovidiu Vîntu al revoluţiei române” – linc), dar această tactică pare să dea roade. Teodor Mărieş declară cu mîndrie la conferinţa de presă că a fost invitat de Stănculescu la Jilava, fostul general fiind, după părerea domnului Mărieş, ăla care „dezleagă misterele” şi dezvăluie adevărul despre revoluţie.

Alte întrebări: Cum se face că nimeni n-a vorbit în aceşti 21 de ani de presupusul decret de comutare a pedepsei lui Ceauşescu? Ion Iliescu a contestat autenticitatea pretinsului decret (linc): „nu există aşa ceva, este o minciună şi este o practică obişnuită a acestui individ [Teodor Mărieş – nota mea], un provocator”. Evenimentul Zilei (linc) arată că şi Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman şi Cazimir Ionescu au declarat că nu cunosc un asemenea document. De ce ziariştii bucureşteni nu întreabă pe acest subiect şi membri ai CFSN care n-au fost aliaţi a lui Ion Iliescu în 1990, precum Ana Blandiana, Ion Caramitru, Mircea Dinescu sau Doina Cornea? Le e teamă că şi aceştia vor declara neplauzibil noul document şi astfel se fîsîie subiectul lor de presă?

„Generalul Dan Voinea confirmă autenticitatea documentului prezentat în conferinţa de presă din data de 9 decembrie”, scrie pe saitul asociaţiei „21 Decembrie” (linc) şi se dă următorul citat din spusele fostului procuror militar: „Eu am aflat de acest document recent. Probabil că mai ştiau de el toţi cei care atunci au fost alături de Ion Iliescu şi generalul Stănculescu în biroul acestuia din urmă: Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu”. Declaraţia înregistrată a lui Dan Voinea, dar numai un fragment de 2 minute 50 secunde din ea, astfel încît nu vedem exact toată declaraţia şi contextul în care răspundea întrebărilor, apare pe saitul e-politic.ro (linc), unde găsim şi citatul prezentat pe saitul asociaţiei „21 Decembrie”. Citatul nu coincide însă cu ceea ce Voinea a spus, deşi amîndouă saiturile au folosit ghilimelele. Iată un fragment din interviul dat de Dan Voinea, conform înregistrării de pe e-politic.ro:

Marian Ghiţeanu: Dar atunci la completul din care făceaţi parte, acest document n-a ajuns?
Dan Voinea: Nu, nu, n-a ajuns niciodată.
Marian Ghiţeanu: Cînd aţi aflat de existenţa lui, să spun aşa, dumneavoastră ca fost acuzator public?
Dan Voinea: Acuma am aflat şi eu, acum am aflat şi eu.
Marian Ghiţeanu: Acum aţi aflat!
Dan Voinea: Da, da.
Marian Ghiţeanu: Cine ar mai fi putut şti, domnule general, de documentul ăsta?
Dan Voinea: Păi, cine a fost în anturajul lui, Voican Voiculescu, Petre Roman… Erau împreună cînd au scris şi, cînd au scris şi constituirea tribunalului militar.
Marian Ghiţeanu: Aha. Da, da, da.
Dan Voinea: Îs două documente: este cel care…, documentul de înfiinţare a tribunalelor militare şi documentul de…, ăsta. E acelaşi scris, aceeaşi semnătură, am înţeles.

Deci, Dan Voinea n-a declarat că a aflat de document „recent” ci că a aflat „acuma”, adică cu prilejul conferinţei de presă a asociaţiei „21 Decembrie” sau poate cu prilejul telefonului primit de la Marian Ghiţeanu. E doar o nuanţă, dar care arată stilul de a se face jurnalistică în România: se pun între ghilimele afirmaţii care doar aproximativ coincid cu ce a declarat persoana citată. „Recent” sau „acuma”, cert este că Dan Voinea n-a ştiut de un asemenea document nici în perioada revoluţiei, cînd a fost membru în echipa juridică a procesului Ceauşescu, nici ulterior, cînd a făcut anchetele despre revoluţia din 1989. Iar Dan Voinea este omul care a făcut cele mai multe anchete despre revoluţie, este omul care a anchetat în mod special activitatea din acea perioadă a lui Ion Iliescu, pe care l-a pus sub acuzare. În aceste anchete minuţioase făcute de Voinea nu a apărut documentul despre care ni se vorbeşte, astfel încît fostul procuror abia „acuma” află de el. În rest, Dan Voinea amestecă noul document cu un altul – prin care s-a constituit tribunalul extraordinar care l-a judecat pe Ceauşescu (document despre care se ştia mai demult şi a cărui autenticitate nu e contestată) şi face nişte speculaţii despre cine ar fi putut fi alături de Ion Iliescu la scrierea documentului, speculaţii care oricum nu au valoare fiindcă nu sînt făcute de pe poziţia unui martor ocular. Că ar fi acelaşi scris, domnul Voinea spune că aşa „a înţeles”, ceea ce nu înseamnă tocmai că „confirmă autenticitatea”.

Deşi întreaga tărăşenie este înfăţişată ca o dezvăluire „anti-Iliescu”, iar Iliescu tăgăduieşte vehement dezvăluirea, de fapt presupusul document îl înfăţişează într-o lumină favorabilă pe fostul conducător al CFSN. Azi, mult mai mult decît în decembrie 1989, o însemnată parte a populaţiei are păreri bune despre Nicolae Ceauşescu (linc) şi chiar printre anticomunişti este răspîndită părerea că executarea lui Ceauşescu a fost o greşeală, menită nu să oprească un război civil pe care mulţi îl consideră înscenat chiar de Iliescu, ci să reducă la tăcere un martor incomod. Pretinzîndu-se că Iliescu a vrut să evite omorîrea lui Ceauşescu, de fapt i se face un serviciu propagandistic fostului lider FSN. Pentru mine orice interpretare e posibilă, inclusiv că există legături subterane între Teodor Mărieş şi Ion Iliescu şi totul este o operaţiune propagandistică pentru spălarea de păcate a lui Ion Iliescu. Sînt stupefiat să-l aud pe Mărieş spunînd: „A doua variantă ar fi faptul că Ion Iliescu nu a avut deplină încredere în victoria revoluţiei şi atunci s-a gîndit, ca orice comunist inteligent, nu ştiu dacă au existat comunişti inteligenţi dar punem inteligenţi în ghilimele, să-şi asigure spatele. Dacă îl lichidează, bine, dacă nu-l lichidează, scap eu. Iar a 3-a variantă ar fi, într-un fel, apropiată de a 2-a, numai că, s-a gîndit în opinia noastră doar la spatele lui. Adică: dacă-l lichidează Stănculescu, Măgureanu, Voican şi cu ceilalţi pe-acolo, e O.K. Dacă nu-l lichidează şi se-ntîmplă ceva eu vin şi prezint tovarăşului comandant suprem dacă se-ntoarce cumva la Bucureşti şi dă peste mine, hîrtiuţa prin care eu l-am amnistiat şi ca atare…, sau i-am comutat pedeapsa, şi eu scap, tovarăşii mei, nu contează”. Adică, Teodor Mărieş consideră că în 25 decembrie 1989 posibilitatea de reîntoarcere la putere a lui Nicolae Ceauşescu era reală? Deci, rezistenţa organizată de Iliescu şi FSN împotriva aşa-zişilor terorişti a fost de asemenea reală şi necesară? Lupta cu teroriştii de după 22 nu a fost înscenată? După 21 de ani în care Ion Iliescu a fost acuzat că s-a cocoţat pe nedrept în fruntea revoluţiei, el apărînd în vîltoarea evenimentelor abia după ce Ceauşescu fugise, deci practic cînd nu mai era nici un risc, înscenînd nişte lupte pentru a dobîndi legitimitate şi a fi acceptat ca erou al revoluţiei de populaţia dezinformată prin TVR, iată că vine Mărieş să afirme că Ion Iliescu realmente putea fi îngrijorat, la 3 zile după arestarea lui Ceauşescu, de revenirea acestuia la putere, şi că avea nevoie să-şi asigure spatele pentru această posibilitate. Ideea că, în cazul prezumtivei reveniri la putere a lui Ceauşescu, Ion Iliescu ar fi scăpat basma curată prezentînd decretul de comutare a pedepsei la închisoare pe viaţă, arată imaginaţia deosebit de bogată de care dispune liderul asociaţiei „21 Decembrie”.

Dacă Ion Iliescu ar fi dorit să scape de acuzaţiile care i s-au adus foarte vehement legate de mascarada procesului Ceauşescu, acuzaţii solide şi cu dovezi incontestabile, şi ar fi spus el însuşi că ar fi dat un decret de comutare a pedepsei (după modelul dizidenţei descoperite după 20 de ani – linc), nu l-ar fi crezut nimeni. Dar aşa, „dezvăluirea” fiind făcută de „tabăra adversă” iar Iliescu tăgăduind-o, devine mult mai credibilă. Ion Cristoiu în 1990, cînd lansa la revista „Zig-Zag” campania de falsificare a istoriei revoluţiei (linc), a folosit aceeaşi tactică de învelire a deziformărilor în lozinci anti-Iliescu, pentru cîştigarea credibilităţii. Presupunînd că documentul prezentat acum de asociaţia „21 Decembrie” chiar a fost scris de Ion Iliescu, aş fi mai înclinat să cred că l-a scris în anul 2010, cu scopul de a se dezvinovăţi de faptele sale incontestabile, decît că a fost scris în 1989.

Credibilitatea asociaţiei „21 Decembrie” în ceea ce priveşte dezvăluirile despre revoluţie provine din faptul că această asociaţie a dobîndit copii după actele din dosarul de anchetă 97/P/1990, sutele alea de mii de pagini pentru care a făcut greva foamei Mărieş. Dar, din interviul lui Dan Voinea, e limpede că nu din acest dosar (pe care chiar Dan Voinea l-a instrumentat) provine documentul dezvăluit recent. Este vorba aici de o investigaţie a saitului Lumeajustitiei.ro împreună cu asociaţia „21 Decembrie”. Teodor Mărieş are obligaţia morală să explice concret cine este persoana de la care s-a aflat documentul şi pe ce căi a intrat persoana respectivă în posesia acestuia. Altfel, avem un document declarat fals nu numai de cel care se presupune că l-a întocmit, ci şi de cei care în decembrie 1989 au fost în jurul lui, şi pe care însăşi desfăşurarea faptelor îl contrazice. Un document a cărui descoperire nimeni nu şi-o asumă (Teodor Mărieş l-a prezentat doar), nu se ştie de unde a apărut, dar care este comentat de întreaga mass-medie românească.

 

56 Responses to “O dezvăluire dubioasă: Pretinsa anulare a condamnării la moarte a lui Ceauşescu. Explicaţii pe care asociaţia „21 Decembrie” le datorează”

  1. Sare'n Ochi Says:

    incepe spalarea la fata a lui Ion Ilici Iliescu? si mie mi se pare dubios materialul prezentat de Maries. din pacate, in afara de actiunea lui cu greva foamei de anul trecut, pe care nu o aprob (ca nu-mi plac revolutionarii Legii 42), nu stiu mare lucru. mi-l face simpatic (pe Mariesc) doar faptul ca nu-l place Iliescu.

  2. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Inscrisul are toate sansele sa fie redactat si scris in vremurile noastre. Iata cateva argumente.
    1. El debuteaza cu cuvantul PRESIDENTELE, nu PRESEDINTELE. Cel care l/a scris a avut cel mai probabil in cap cuvantul PRESIDENTIE, folosit de multi in mod gresit ulterior, pentru cuvantul PRESEDINTIE, cum a fost denumita pana in anul 2000 Administratia Prezidentiala.
    2. Inscrisul foloseste o formula inexitenta in epoca, anume cea de Presedinte interimar al Romaniei. Aceasta formula a fost inventata de dl. Nicolae Vacaroiu in 2007.
    3. Inscrisul de fata si cel privitor la constituirea Tribunalului Militar Exceptional, ambele postate in facsimil pe siteul LUMEA JUSTITIEI, par a fi scrise de aceeasi mana, dar la intervale mari de timp, sesizandu/se cu ochiul liber diferente datorate exercitiului scrisului in cei 21 de ani scursi de catre persoana care le/a scris.

    Afara de argumentele dvs., adaug si eu unul, anume ca inscrisul serveste de minune tezei ca pe post de forta terorista a fost Securitatea. Or, din ce in ce mai multe elemente converg catre concluzia ca atat la Timisoara, cat si la Bucuresti, dar si in celelalte localitati ale tarii au actionat de post de forta pseudo/terorista formatiuni din Reteaua 236. In acest sens a se retine afirmatia Presedintelui Romaniei in exercitiu facuta la OTV la inceputul anului potrivit careia nu il gratiaza pe dl. Victor Stanculescu deoarece a implicat in evenimente serviciile secrete.
    As mai mentiona o informatie data de Presedintele Romaniei, data de doua ori, anume ca in evenimente au murit 1600 de oameni, in conditiile in care Parchetul vorbeste inca de 1104. Aceasta diferenta de cca 500 este ascunsa si provine in chip logic, in cea mai mare parte a sa, de la Reteaua 236.
    Dar fiindca locuiti in Timisoara, poate aveti posibilitarea sa verificati urmatoarea informatie, anume ca in dupa/amiaza zilei de 16 decembrie au aterizat la Timisoara doua avioane militare cu cate o formatie din Reteaua 236 fiecare.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  3. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    O formatiune arborescenta 236 are un comandant, apoi 2 loctiitori, fiecare avand in subordine 3 grupe/celule de cate 6 luptatori, grupe/celule conduse sau nu de un sef. In total, 45 de oameni. Fara sef, 44, iar fara cei doi loctiitori, 42. Asa se face ca unii martori vorbesc despre actiunea la Timisoara a unor grupe/celule de 7 membri , adica 6 plus 1, ceea ce inseamna ca grupele/celulele aveau sefi.
    In cazul celor 37 de luptatori care s/au deplasat la Sibiu avem o formatiune 236, dar fara sefi de grupe/celule, fara loctiitori. Sunt asadar 6 grupe/celule, plus un coordonator unic.
    Pentru formatiunea de 41 luptatori care s/au deplasat de la Buzau la Timisoara la cererea generalului Stefan Gusa avem o scema aproape intreaga, din care lipseste comandantul si un membru, probabil un sef de grupa/celula ori un luptator ori alte variante, de exemplu lipsesc loctiitorii etc.
    In cazul celor 40 de cadavre transportate la Bucuresti, iar, avem o formatiune aproape completa, fara comandant si doi membri, de exemplu fara loctiitori. Dar sa nu uitam de cei doi arestati de care vorbeste seful Filajului, dl. Nicolae Mavru, care au escaladat cladirea Comitetului judetean PCR, pe care i/a gasit la Penitenciar.
    Toate aceste numere se invart in jurul schemei 236.
    Faptul ca membrii formatiunilor care au actionat la Timisoara vorbeau romaneste, ca foloseau expresii specific militare, de exemplu , faptul ca intr/o inregistrare video apar doi barbati capturati din care unul era militar la UM 0405 / ce aproape este indicativul de cel al Batalionului de la Buzau, anume 0404/, sunt tot atatea elemente care arata ca in decembrie 1989, atat inainte, cat si dupa 22 decembrie, au actionat formatiuni speciale tip 236, intai cu scopul de a provoca multimea, militarii etc., apoi pentru a simula existenta unui dusman al massei.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  4. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Si ca sa ne luminam complet cu asa/zisii agenti sovietici travestiti in turisti etc., iata ce surpriza de proportii ne rezerva dl. Sergiu Nicolaescu in lucrarea sa UN SENATOR ACUZA, ed. a III a, editura PRO, 1996, p. 11.
    Dl. Sergiu Nicolaescu publica o situatie numerica centralizata comparativa privind intrarile si iesirile de cetateni straini prin punctele de control ale trecerii frontierei in perioada de la 01 la 21.12.1989. Tabelul are ca rubrici INTRARI, apoi IESIRI, apoi RAMASI PROBABIL IN TARA. La capitolul URSS trece la INTRARI numarul 54.941, apoi la IESIRI numarul 54.794, pentru ca la RAMASI etc. sa treaca astronomicul numar de … 147!
    Asadar la ora 24,00 a zilei de 21 decembrie 1989 existau in tara doar 147 (una suta patruzeci si sapte) de bucati sovietici dintre cei care se vanturasera prin Romania ca turisti sau in tranzit, asta in conditiile in care granitele s/au inchis in 17, apoi un tranzit dura max. 48 ore, iar un sejur turistic, cca 5 zile.
    Sa mai adaugam ca in noiembrie 1989, dl. Iulian Vlad a dat ordin ca strainii sa nu fie lasati sa intre, zicea ordinul IN PERIOADA URMATOARE, nici un strain, fie el sovietic, fie englez etc. in Bucuresti.
    Iata deci ca pentru 21 decembrie 1989 nu prea avem candidati dintre sovietici pentru spargerea mitingului.
    Mai adaug faptul ca despre masivul tranzit de sovietici de nationalitate evreiasca spre Belgrad vorbeste o telegrama deja publicata a ambasadorului nostru la Moscova, care cerea MAE sa/i comunice ce sa le spuna acestora, dupa inchiderea granitelor din 17 decembrie. Iata deci o confirmare a tranzitului de etnici evrei, tranzit realizat contra 1.000 dolari de la Chisinau la Belgrad in masini inchiriate, masini conduse ori de taximetristi ori de militieni sovietici in concediu, care vor fi castigat si ei niste banuti si care trebuie sa se fi intors acasa, de unde si incidentul de la langa Craiova.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  5. alin Says:

    Dezolant acest Maries.
    doar un singur exemplu: „…ca un comunist inteligent.. nu stiu daca au exustat comunisti inteligenti”

    ma intreb ce se petrece in capul lui Maries cand spune aceste lucruri, e poate un soi de autocenzura, poate ca la auzul propriilor cuvinte, nedorind sa fie interpretate ca un compliment catree Iliescu, se grabeste sa retracteze si sa invoce „ghilimelele”…

    acest comentariu al sau (un fel de autocomentariu al propriei sale declaratii) este de natura sa provoace confuzie si sa degradeze mesajul principal.
    Faptul ca ii acorda importanta arata ca Maries acorda implicit mai putina importanta subiectului principal, dezvaluirea in speta.

    Adevarul e ca Iliescu a fost un comunist inteligent si toti cei care l-au infruntat, pe el sau pe securistii cu care s-a jucat la carma Romaniei atatia ani, au gresit masiv subestimandu-l.
    Romanilor le este foarte usor sa spuna despre Ceausescu sau Iliescu ca au fost niste cretini, imbecili, idioti.
    Si totusi au acceptat (in mod foarte inteligent banuiesc) dictatura primului – timp de 25 de ani si farsa democratica a celui de al doilea – inca 14 ani.

  6. alin Says:

    Acest document se refera la decizia de condamnare la moarte, si la elemente care ar pleda la atenuarea vinii cuplului Ceausescu.

    ce reiese, daca e sa fim putin logici:
    -aceste elemente care pledeaza in favoarea Ceausestilor la care se refera Iliescu (colaborarea pt. stoparea varsarii de sange) nu au fost expuse in proces de avocatul apararii.
    – sau au fost, dar nu au fost consemnate.
    – de unde stia CFSN si Iliescu de aceasta colaborare, daca Ceausescu era la Targoviste si Iliescu era la Bucuresti?
    – inseamna ca Ceausescu a „colaborat” cu cei de la Targoviste (direct) si cu Bucurestiul (indirect) inainte de proces, sau poate si in timpul procesului.
    – schimbarea sentintei era de fapt un cadou pe care Iliescu l-ar fi facut lui Ceausescu. De ce ? Pt. altceva decat ce se spune in decret?
    – daca a „colaborat” inainte, de ce a ma fost executat?
    – era poate aceasta hartie doar o manipulare a sotilor Ceausescu in ultimele momente dinaintea executiei, pentru a obtine ultime „colaborari” din partea celor doi ??

    Oricum, presupunand ca aceasta hartie exista cu adevarat si a fost redactata in acele zile, este foarte ciudat ca acest episod wikileaks survine abia azi, dupa 21 de ani, cand miza pentru atacarea lui Iliescu este foarte mica.

    Si sa nu uitam un lucru: Iliescu este doar varful icebergului securist care a scufundat portavionul lui Ceausescu.
    „scrisoarea pierduta” poate fi foarte bine si o lucratura a serviciilor cu care Iliescu a facut ce-au zis ei din 89 incoace…

  7. alin Says:

    nu-l inteleg pe Maries:
    daca el este de acord cu scenariul loviturii de stat (prefigurat tot mai puternic in ultimii 10 ani de un Stanculescu si cativa altii, dar acceptat tot mai larg) de ce se mai agata de o asociatie de revolutionari si de ideea revolutiei ??
    Iliescu este cel care a avut nevoie cade aer de revolutie si de revolutionari.
    Daca nu era Iliescu, nu aveam azi mii de revolutionari, in cele mai neobisnuite locuri de pe aceasta planeta.
    Aparitia lui Maries infiecare decembrie si a altora, arata ca revolutia lui Iliescu a existat. Ca teroristii au existat. daca nu erau teroristii de dupa 22 dec, 80% din certificatele de revolutionar si din banii primiti pentru acestea, ar fi disparut.

    Iliescu si-a cumparat legitimitatea cu acesti revolutionari si aceste certificate.
    Pentru el toate aceste rabufniri in media ale revolutionarilor in fiecare decembrie nu pot decat sa-l incante.

    • mariusmioc Says:

      Domnule alin, simplificaţi prea mult lucrurile. Citiţi articolele din categoria „certificatele de revoluţionar” de pe acest blog ca să înţelegeţi cine sînt implicaţi în eliberarea acestor certificate. Sînt două instituţii – SSPR şi CPRD unde lucrează mai mulţi oameni, niciunul din ei nu se numeşte Ion Iliescu.
      Dar nici nu trebuie să vă preocupe ce-i convine sau nu lui Iliescu, ci ce este adevărat. Cu sau fără Iliescu, în luna decembrie vor exista discuţii despre revoluţie, aşa cum există şi discuţii despre unirea din 1918. Sau credeţi că presa ar trebui să instituie embargou asupra subiectului „decembrie 1989”?

      • alin Says:

        eu vad ca d-voastra le simplificati si mi-e foarte greu sa va inteleg.
        Institute au fost si vor fi destule in Romania, intru mistificare, produs ceata si alte produse derivate de larg interes cetatenesc.

        sa luam de exemplu IRR care are mai multi oameni, nu e doar Iliescu, nu-i asa.
        Iar aceste institutii de care pomeniti (SSPR, CPRD) au aparut dupa ce s-a umplut Romania de revolutionari, ca sa gestioneze aceasta noua clasa sociala de manevra.
        Stiu ca aveti certificat si poate nu sunteti cel mai in masura sa comentati fenomenul.
        Oricum, nu Iliescu este problema Romaniei.
        Iliescu este doar un soldat al cooperativei securiste care l-a dat jos pe Ceausescu, atunci cand s-a ivit ocazia istorica in 89, si au hotarat ca e pacat sa lase bunatate de mosie in paragina. Un soldat care si-a facut foarte bine temele si care acum a iesit la pensie.
        Daca Maries vrea sa-i taie un pic din pensie si din durata ei, eu nu am nimic impotriva, dar cooperativa merge bine merci mai departe si fara Iliescu.

      • mariusmioc Says:

        La IRR chiar dacă sînt mai mulţi oameni, întreaga conducere a fost numită de Ion Iliescu personal.
        La componenţa actuală a SSPR şi CPRD Iliescu n-a avut nici un cuvînt de spus (poate la componenţele trecute a avut). Conducerea SSPR a fost numită de guvern (Emil Boc) iar CPRD a fost aleasă de parlament, acordîndu-se locuri tuturor grupurilor parlamentare după cum e obiceiul şi cu alte comisii.

  8. Maries (si Televiziunea Romana!) afirma dupa 21 de ani ca s-ar fi dat ordin Securitatii sa nu mai traga???!!! Securitatea nu a tras un glont. Toate gloantele lor au fost numarate si inventariate, cu proces verbal de predare-primire, inca din decembrie 1989. Cei care au preluat Securitatea – Magureanu si Voican, respectiv Iliescu si Brucan – stiu foarte bine. 1.
    Si 2: Sotii Ceausescu au fost impuscati in spate (ceafa) in timp ce ieseau din sala de judecata, pe coridor. Filmarea executiei a fost inscenata ulterior.
    3. Iliescu e un criminal, turnatorul Maries si generalul Voinea slugile lui. Si dupa 21 de ani. Asta ca sa intelegem cum lucreaza o organizatie (antiromaneasca)

    • mariusmioc Says:

      Nu sînt convins că securitatea nu a tras nici un glonţ. Pe unele arme ale securiştilor din Timişoara s-au găsit urme de funingine, la controlul făcut după revoluţie.
      Referitor la calitatea de turnător a lui Mărieş, nu-mi permit să fac afirmaţii fără dovezi. Cine are asemenea dovezi să le prezinte.

      • Ai dreptate. Discutam despre „cine-a tras in noi dupa 22”. Ce Securitate tragea pe 25 decembrie? Fusese deja dezarmata de Armata.
        In privinta lui Maries, exista un proces pe rol exact pe aceasta tema, in care este acuzat ca a fost informator al UM 0215 a MAI in Piata Universitatii. Eu ma refeream la caracter… 🙂

  9. […] S-au găsit şi oameni cu capul pe umeri care să privească critic întreaga chestiune: Marius Mioc şi Inpolitics. Nu voi mai repeta argumentele lor şi demonstraţia că întreaga poveste este o […]

  10. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Exista pe undeva prin literatura tematica mentiuni despre un proces/verbal privind armele cadrelor de Securitate de la Timisoara. Din cate retin, mentiunile privitoare la numarul armelor care prezinta urme de tragere este dezolant pentru cine doreste sa sustina teza ca Securitatea a tras. Adica este vorba despre un numar insignifiant, pana in 20.
    Dar in conditiile de atunci este problematic de a se afirma ca s/a tras intr/adevar cu o arma apartinand unui cadru de Securitate. Aceasta era, nu/i asa, dusmanul. Adica, mai precis, se puteau pune oricate si orice in seama Securitatii si nimeni nu obiecta.
    Noi nu vedem inca padurea din cauza copacilor sau invers. In decembrie 1989 n/a fost altceva decat o actiune MASCATA a DSS si DIM de provocare a Armatei ca aceasta din urma sa traga, sa provoace morti, morti care sa scoata massa in strada.Iata ca aseara col.(r) Filip Teodorescu a afirmat la OTV ca pregatirile in vederea executarii operatiunii au inceput inca din 1987. Si, intr/adevar, exista destule elemente care confirma, de exemplu unele mutari de cadre in acel an in locuri/cheie mai tarziu.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Deci a fost Filip Teodorescu la OTV? Acuma pricep de ce a crescut brusc numărul cititorilor la recenzia cărţii sale „Un risc asumat” de pe acest blog.
      Referitor la literatura tematică, vă recomand cartea „Curtea Supremă de Justiţie – Procesele revoluţiei din Timişoara (1989) adunate şi comentate de Marius Mioc”, care cuprinde şi motivarea sentinţei din „procesul celor 25”. Scrie acolo că cadrele de securitate au ridicat în mod repetat muniţie. Tot acolo se face referire şi la urmele de funingine de pe arme.

  11. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Fostul sef al Securitatii Timis, dl. Traian Sima, a fost adus de la Oradea la Timisoara undeva spre sfarsitul lui 1987. La fel si dl. Niculae Mavru, fostul sef al Filajului. De asemenea, dl. Aurel Dragomir, de asemenea ofiter de Securitate, a fost dus la Sibiu tot in 1987, ca sef al Scolii Militare MApN si sef al Garnizoanei. Inca, in aparatul central al DSS s/au operat in acea vreme, la varf, schimbari.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  12. Dan Danescu Says:

    @ Victor Roncea

    „Securitatea nu a tras un glont. Toate gloantele lor au fost numarate si inventariate, cu proces verbal de predare-primire, inca din decembrie 1989. Cei care au preluat Securitatea – Magureanu si Voican, respectiv Iliescu si Brucan – stiu foarte bine.”

    Ati vazut acel proces verbal de predare-primire? A fost facut public si daca da, puteti da un link pe acest blog? Daca nu ati vazut acel proces verbal si nici nu aveti cunostinta ca acel proces verbal sa fi fost facut public, cum de i-ati crezut si-i credeti, pe cuvant, pe Magureanu, Voican, Iliescu si Brucan?

    Al dvs., Dan Danescu

  13. Felicitari Valeriu Mangu, Alin si Victor Roncea!

    ‘Documentul’ este inca o fabricatie in contextul operatiunii, neincheiata niciodata in fapt, de intoxicare si de razboi psihologic impotriva Romaniei. Se doreste amplificarea ambiguiatii referitoare la evenimente, se doreste compromiterea in continuare prin lovituri de imagine a lui Nicolae Ceausescu. Se doreste in continuare fofilarea subliminala in mintile oamenilor a ideii ca Ceausescu si elemente fidele lui ar fi fost in spatele diversiunii teroriste, diversiune terorista introdusa de fapt in scena de complotisti pentru a le face loc la scena in evenimente lui Ion Iliescu si bandei lui precum si pentru bagarea in cotete a romanilor bezmetici de pe strazi care-si indeplinisera misiunea in evenimente si trebuiau readusi sub control.

    Fotografiile si filmele facute in timpul evenimentelor de Securitate sint ascunse, daca n-au fost cu totul distruse, pentru ca teroristii din formatiunile din Reteaua 236 mai sint inca in viata si-ar putea fi recunoscuti si identificati in imagini. La fel si agitatorii proveniti din rindul refugiatilor romani pregatiti in Ungaria. Si pina si echipele GRU de basarabeni provenite din rindul turistilor sovietici (147 de specialisti GRU inseamna totusi foarte mult, s-a actionat in principal la Timisoara si Bucuresti, iar in rest doar in orasele mai mari ale tarii).

    Iata paradoxul: Nicolae Ceausescu n-a avut inima sa ordone o adevarata represiune la Timisoara! Desi gunoiul fermentat acolo ar fi trebuit maturat fara mila! Desi el a cerut sa se puna ordine, oricum n-a avut cu cine sa implementeze ordinea la Timisoara pentru ca marul era putred si plin de tradatori. Aceasta l-a costat viata, iar pe romani i-a costat pierderea tarii! Iliescu si teroristii lui au tras insa in romani ca’n brinza si-au facut intr-adevar un numar imens de victime, un adevarat macel, iar la finele actiunii nimeni nu i-a tras la raspundere si-au fost si sint recompensati regeste pentru singele varsat, si foarte posibil ca vor muri in paturile lor!

    ‘Democratia’ din Romania este ca si cea din America sau din celelalte tari capitaliste. Si-n America un Bush este inlocuit prin ‘alegeri’ cu alt Bush sau chiar mai rau, iar in Romania un Iliescu este inlocuit prin ‘alegeri’ cu alt Iliescu sau chiar mai rau! Si ca-n Romania si America peste tot in lumea capitalista! ‘Democratia’ este o modalitate pentru infractori si criminali de a se ‘legitima’! ‘Democratia’ este pretutindeni in lume o forma perversa de manipulare a societatii si o teapa!

    Pentru tara noastra evenimentele din decembrie 1989 reprezinta un dezastru de proportii cataclismice din care e greu sa ne imaginam daca tara va mai iesi vreodata!

  14. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Am cartea dvs.si am citit atent textele publicate. Faptul ca lucratorii de Securitate au ridicat arme de la magazie, de exemplu in 17 decembrie, dupa teleconferinta,nu implica in mod necesar ca au si tras. Exista nenumarate marturii ca dl. Iulian Vlad a repetat obsesiv sa nu se foloseasca armele decat la ordin confirmat de dansul. De fapt, dat fiind rolul DSS in evenimente, nu in sarcina acestuia statea folosirea armelor. In logica lucrurilor, DSS si/a rezervat rolul de a elimina strainii care s/ar fi amestecat. in evenimente.
    Din cartea dlui Filip Teodorescu trebuie retinuta aceasta directie fundamentala, anume ca Securitatea a avut la Timisoara, dar nu numai acolo, sarcina sa previna imixtiunea strainilor.Exista, iar, date care arata ca dl. Iulian Vlad a dat ordine ca strainii sa fie opriti sa intre in Timisoara si, respectiv, Bucuresti.inca din 18 noiembrie, daca tin bine minte ziua.
    Aceasta/i si explicatia pentru care in evenimente au murit atat de putini straini, aproximativ 8, majoritatea covarsitoare la Timisoara, consemnati ca ziaristi. Iar cu exceptia unui viceconsul iugoslav, toti erau occidentali, cu exceptia celor de dupa 22 decembrie, de langa Craiova.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  15. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Pe parcursul anului care se incheie am reusit sa stau de vorba cu o serie de persoane implicate, intr/un fel sau altul, in evenimente. Astfel, am reusit sa/i contactez, afland cate ceva de la domniile lor, pe urmatorii
    1) Ion Coman, fost secretar al C.C. al P.C.R.
    2) Ioan Toma, fost prim/secretar al C.C. al U.T.C.
    3) Traian Sima, fost sef al Securitatii Timis
    4) Iulian Vlad, fost sef al DSS
    5) Aurel Dragomir, fost sef al Garnizoanei Sibiu
    6) Francisc Toba, fost capit ApN participant la evenimentele din Sibiu
    7) Teodor Brates, redactor/sef adjunct in TVR
    8) Romeo Campeanu, general in rezerva, fost loctiitor al sefului IGM
    9) Victor Stanculescu, fost prim/adjunct al ministrului Apararii Nationale
    10) Cazimir Ionescu
    11) Razvan Theodorescu
    12) Alexandru Mironov
    13) Mircea Chelaru, general in rezerva
    14) Niculae Spiroiu, general in rezerva
    si altii.

    Am mai stat de vorba, dintre cei care s/au ocupat de cercetarea evenimentelor, cu dnii Alex Mihai Stoenescu, Oprea Marian, Grigore Cartianu, Ion Cristoiu, Viorel Domenico, Mihail M. Andreescu.

    Am vorbit de cateva ori la OTV despre evenimentele din Decembrie 1989.

    Am reusit in acest an sa ma lamuresc asupra unor momente, asupra unor actiuni si inactiuni, asupra unor cauze privitoare la evenimentele de acum 21 de ani, care imi erau neclare acum un an, cand am publicat carticica de care am vorbit pe blogul dvs.

    Desi imi sunt inca necunoscute multe aspecte, am reusit sa compun o imagine de ansamblu asupra evenimentelor, atat cele petrecute inainte de 22 decembrie, cat si din ziua respectiva, dar si dupa. Sper sa am posibilitatea sa va comunic cumva ceea ce am descoperit, atat dvs., cat si cititorilor blogului.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Remarc o selectare deficitară a surselor dv. Vă concentraţi pe ceea ce au de spus foşti demnitari ai regimului Ceauşescu şi ai regimului Iliescu. Nu veţi ajunge astfel la adevăr, trebuie să ascultaţi şi ce au de spus cei care au participat la evenimente fără a fi sau ajunge apoi demnitari, poate tocmai aceştia au mai puţine motive să deformeze realitatea.
      Aceeaşi selectare deficitară a surselor am remarcat-o la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”, ceea ce m-a şi făcut să fiu adeptul boicotării acelei comisii. Sînt lucruri pe care le-am menţionat la https://mariusmioc.wordpress.com/2009/02/12/adresarile-asociatiei-17-decembrie-catre-comisia-senatoriala-decembrie-1989-condusa-de-valentin-gabrielescu/ (vezi adresa din noiembrie 2003)

      • Valeriu Mangu Says:

        Domnule Marius Mioc,

        Marturiile celor aflati in strada sunt, desigur, valoroase, atat ca ele apartin unor oameni care n/aveau habar de faptul ca participa la o piesa de teatru pusa in scena de altii. Cei din strada au trait convingerea ca fac chiar revolutie. De unde sa stie insa majoritatea celor atatati de celulele de atac de faptul ca existau un Vlad, un Stanculescu, un Macri, un Stefan Dinu, un Sima etc.? Dvs auziserati de acestia? Eu nu auzisem de nici unul.Toti aveam o tinta/Ceausescu. Restul nu conta.
        Cei din strada pot povesti despre faptele vazute, respectiv savarsite de ei, nicidecum despre actiunile si inactiunile celor enumerati mai sus, care au determinat in mod subtil comportamentul nostru. Noi am fost folositi , asadar fara sa stim, lasandu/ni/se o anumita marja de libertate a actiunilor si inactiunilor noastre. Sa fiti convins ca n/ati fi reusit, dupa cum n/a reusit nimeni din cei aflati in strada, sa patrunda, de pilda, in sediul Securitatii Timis inainte de 22 decembrie. Regizorii si scenaristii nevazuti atunci ne/au atras in cate un perimetru, ne/au lasat sa savarsim o serie de actiuni si atat, punandu/ne fata/n fata cu cordoanele de ordine. Esenta regiei lor era ca pe strazi sa ramana morti, de natura sa produca o reactie generalizata, la nivelul intregii tari.
        De pilda, dvs. ati vazut ca dinspre un cordon s/a tras. Si? Stiati despre tot planul? Dvs. nu puteti povesti decat despre acest cordon, despre locul unde va aflati, ora, despre cine era cu dvs. Cam atat. Dar stiati cine a trimis cordonul, din ce motiv, daca erau sau nu militari MApN ori travestiti etc. etc.?
        Poate nu va convine ca ati fost folosit, poate sunteti ranit in mandria proprie. N/are nici un rost sa va simtiti astfel. Important este ca fara iesirea oamenilor in strada, indiferent ce i/a determinat, i/a antrenat sa iasa, nu se rezolva nimic.
        Eu am discutat in ultimul an si jumatate cu mai multa lume decat cei pe care i/am nominalizat anterior. Nu toti au fost angrenati in evenimente, dar stiu multe despre ce s/a intamplat. Am fost atent nu numaidecat la istorisirile unuia sau altuia, ci la logica si dinamica actiunilor, la resorturile lor, la ansamblul in care s/au circumscris. M/am straduit sa vad evenimentele cumva de sus, de unde se vede ansamblul/a se vedea si ce spunea candva dl. involutia1989 privitor la varful muntelui. Dvs. vorbiti despre locuri, despre intamplari izolate,din cercetarea carora se poate deduce orice/ si ca a fost revolutie si ca a fost inscenare.
        Poate ca dvs. va convine acesta ultima situatie, pentru a avea posibilitatea de a alege ce va convine. Mie nu imi convine acesta situatie. Eu, desi am fost retinut si dus la Jilava, nu m/am inscris in nici o asociatie, nu am cerut despagubiri, nu am dat pe nimeni in judecata, nu am primit medaliii.Sunt asadar eliberat de constrangerea partizanatului.O asemenea stare mi/a permis sa ajung la concluzia ca dl. Ion Iliescu n/are nici o vina pentru pornirea diversiunii imediat dupa evacuarea celor doi Ceausescu din sediul fostului C.C. al PCR. Diversiunea era absolut necesara pentru ca oamenii sa intre in case, sa se previna haosul, razboiul civil pentru putere, pentru functii. Dar este o alta chestiune ca dl. Iliescu a profitat si ca a jucat apoi rolul pseudorevolutionarului in cunostinta de cauza.
        Al dvs., Valeriu Mangu

      • mariusmioc Says:

        Pentru ce ar fi fost nevoie de aceste „celule de atac” de care vorbiţi dv. pentru răsturnarea lui Ceauşescu? Era destul să se refuze ordinul acestuia de reprimare a revoluţiei, şi s-ar fi întîmplat probabil ca în RDG.

  16. alin Says:

    foarte interesant,
    Roncea sustine ca securitatea nu a tras un glont.
    deci, securitatea a reusit sa ia puterea de la Ceausescu fara sa traga un glont.
    noroc cu armata.
    Este foarte edificator pentru confuzia care domneste dupa 21 ani, de fapt lipsa dorintei de a cerceta, afla si face public, ideea ca securitatea si armata erau 2 organizatii complet separate, care actionau independent, si care in decembrie 1989 s-au aflat in tabere opuse.
    Faptul ca s-au scris atatea carti si articole in care aceasta prenisa se afla la temelia cercetarii si conclusiilor arata cat de subreda e toata aceasta maculatura pe care o citam in continuu, nu numai romanii, dar si autori din afara.

    Nu inteleg ce informatii asteptati sa obtineti de la armata si securitatea, sau de la activisti PCR, toti aflati tabara care s-a aflat cu degetul pe tragagi si care a trebuit foarte repede in acele zile sa se replieze pe noi pozitii, concomitent cu stergerea tuturor urmelor si imprastierea de ceata cat cuprinde.
    Mare parte din cei care au scris, comentat , publicat, au facut-o ca sarcina de serviciu si la comanda, dupa o strategie de comunicare bine pusa la punct.
    Pe urma au aparut maturatorii stradali care au cules ce mai era pe jos, lasat de securistii de serviciu care maturasera toate proble in fata lor.

    Orice carte sau articol care contine in lista de surse carti scrise de securisti, militari, ghost writers in solda copperativei de fum, ar trebui ignorate din start.
    Orice discutie care incepe cu citarea acestor surse este numai pierdere de timp, dar manipulare directa.

  17. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Pe site/ul Asociatiei 21 Decembrie este postat in 2 februarie 2010 un articol care contine o lista cu 8 cetateni straini raniti sau morti, printre care 4 la Timisoara.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  18. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Alin,

    In 1989, cele doua servicii secrete, anume Departamentul Securitatii Statului si Directia Informatii Militare, au inscenat un razboi de agresiune impotriva tarii, manipuland Armata VAZUTA sa foloseasca armele impotriva populatiei din strada despre care s/a spus ca ar coopera cu inamicul. A se vedea si declaratia rapostatului colonel Marin Teodorescu, in 1989 aflat la Deva, pe acest blog.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  19. Valeriu Mangu Says:

    Domnule involutia1989,

    Va multumesc respectuos pentru felicitari.
    Este greu de inteles de ce sustineti ca 147 luptatori ce ar fi provenit din fostul spatiu sovietic au facut praf doua servicii secrete romanesti si vreo 250.000 de militari la vedere MApN, ca sa nu mai vorbim de cei din MI.
    Ceea ce au realizat impreuna DSS si DIM, la prima vedere condamnabil, constituie o situatie de exceptie rar intalnita in istorie, anume de a sacrifica in felul in care au facut/o vieti pentru a salva natiunea.
    Cat despre repetata dvs. incercare de a/l reabilita pe Nicolae Ceausescu si, mai general,de a reabilita comunismul, nu numai romanesc, v/am scris pe acest blog de cateva ori, anume ca atat Nicolae Ceausescu, dar si comunismul au dus lipsa de LEGITIMITATE.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  20. Domnule Valeriu Mangu,

    Legitimitatea unui regim sau sistem o dau faptele. Iar Nicolae Ceausescu si regimul comunist si-au dovedit prin faptele lor legitimitatea. De n-ar fi ceea ce s-a construit de catre Ceausescu si regimul comunist romanilor le-ar ploua in git, pentru ca oricum capul si mintea le-au fost retezate in acesti 21 de ani de holocaust capitalist.

    Securitatea ca scop, menire si institutie a fost manipulata si dezactivata prin ordinele tradatorului Iulian Vlad. Dumneavoastra Valeriu Mangu repetati minciunile si sloganele justificative ale tradatorului Iulian Vlad. Natiunea n-a fost salvata, ci sacrificata! V-am felicitat si va felicit totusi chiar si numai pentru jumatatile de adevar pe care le exprimati!

  21. Valeriu Mangu Says:

    Domnule involutia1989,

    1) Legitimitatea unui stat este data de identitatea titularului vointei politice. Daca acesta este oricare dintre cetateni, fara distinctie, atunci statul este legitim.
    2) Ultima teza din primul alineat este corecta, daca, bineinteles, mintea va fi existat vreodata.
    3) Eu nu repet nimic, in sensul de a face propaganda, din ceea ce a spus dl. Iulian Vlad, ci fac o serie de constatari cu privire la actiunile si inactiunile d/sale din 1989 si ma stradui sa vad daca au fost logice, necesare si legitime. Eu nu sunt agentul de influenta al nimanui in sensul ca m/ar fi angajat cineva, in particular dl. Iulian Vlad. Cele cateva discutii pe care le/am avut cu dl. Iulian Vlad au fost lipsite de substanta in ceea ce priveste evenimentele din 1989. As spune chiar ca am evitat sa/l intreb despre evenimente, tocmai pentru a nu ma influenta in demersurile mele. Faptul ca, la un moment dat, m/a felicitat pentru ceea ce am realizat in materia de care ne ocupam, intr/un fel sau altul, eu, dvs., dl. Marius Mioc si altii pe care ii stim, nu m/a influentat in nici un fel in rationamente. Dimpotriva, m/a determinat sa fiu si mai atent.
    Eu nu am sentimente sau resentimente vis/a/vis de Securitate. Desi sunt pe deplin constient de rolul ei nefast ca brat inarmat al P.C.R., ca principala arma de impunere a vointei acestuia si, pana, la urma, a vointei lui Nicolae Ceausescu, nu pot sa tratez aportul dlui Iulian Vlad la evenimentele din 1989 din aceeasi pozitie.
    Dar afirmatia dvs. este totusi adevarata, in sensul ca imi sunt inca neclare unele din aspectele evenimentelor, aspecte asupra carora insa am evitat sa ma pronunt tocmai din acest motiv.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  22. Valeriu Mangu Says:

    Domnule involutia1989,

    Fiecare din persoanele implicate la varf in evenimentele din 1989 care s/au pronuntat asupra acestora au exprimat jumatati de adevar. Mai precis spus, au exprimat jumatatea de adevar care le convine, cealalta jumatate fie pastrand/o sub tacere, fie prezentand exact contrariul ei. Dl. Iulian Vlad nu face exceptie de la aceasta regula. Iata de ce am preferat sa deduc logic ce s/a intamplat, evitand sa fiu influentat de personalitatea unuia sau altuia dintre participanti.
    Discutii aplicate am avut insa cu dl. Ion Coman, care insa nu a facut parte din planul pus in aplicare de DSS si DIM de inlaturare a lui Nicolae Ceausescu.
    Ceea ce imi puneti dvs. in sarcina este nu numai o manipulare stangace, ci si o incercare de discreditare care n/are sorti de izbanda pentru simplul motiv ca eu nu fac afirmatii, ci DEDUCTII.
    Astazi este prima data cand am calcat pragul Asociatiei rezervistilor din Securitate/SRI, condusa de dl. Filip Teodorescu. Vreau sa va spun ca dl. colonel in rezerva, curtenitor cum il stim de la televizor, m/a expediat elegant dupa 5 minute. Deductiile mele nu convin deocamdata nimanui din cei implicati.
    M/am ales insa cu primele 4 numere din revista VITRALII, bineinteles contra cost.
    Dar daca tot ati pronuntat cuvantul TRADARE, va intreb cu tot respectul/ pe cine a tradat dl. Iulan Vlad? Pe Nicolae Ceausescu sau natiunea? Si cand?
    Al dvs., Valeriu Mangu

  23. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Da, poate ca era suficient refuzul, dar el trebuia sa vina de la ministrul Vasile Milea, ceea ce nu s/a intamplat. Apoi, va rog sa aveti in vedere tot timpul, cel putin pana in dimineata zilei de 22 decembrie, ce a spus maiorul pe atunci Marin Teodorescu de la Deva privind agresiunea externa.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  24. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Inlaturarea lui Nicolae Ceausescu putea sa vina, teoretic vorbind, din partea CPEx, dar nu s\a putut realiza, de vreme ce acest organism era, dupa cum s/a vazut de altfel, controlat de acesta. Apoi,mai erau probleme de ordin statutar pe linia PCR, respectiv de ordin constitutional pe linia functiei de Presedinte al RSR.
    Cei doi ministri de forta, Vasile Milea si Tudor Postelnicu, nu si/au dat mana sa/l inlature. Dar in acest caz mai era nevoie de acordul Securitatii, care controla totul. Acest caz este foarte interesant.
    S/a ales de catre cele doua servicii secrete varianta inscenarii unui razboi de agresiune impotriva lui Nicolae Ceausescu si a tarii cu asa/zisi turisti sovietici, cu agenti unguri etc. Celulele de atac au fost prezentate, dupa cum zice maiorul Marin Teodorescu, drept astfel de agenti externi. Asa au fost manipulati Ceausescu, Milea, Gusa, Coman sa foloseasca armele. Mortii de pe strada au declansat emotia colectiva care a scos lumea in masa pe strada.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      S-a scris că la un moment dat, în şedinţa C.P.Ex., Ceauşescu însuşi şi-a oferit demisia.
      Marin Teodorescu nu vorbeşte despre nici un fel de celule de atac.
      Aveţi prejudecata că nu se putea face nimic în România fără acordul securităţii, că securitatea „controla totul”. N-a fost chiar aşa, v-am mai explicat că securitatea a fost un „tigru de hîrtie”. Demonstraţia practică a acestui lucru s-a făcut în decembrie 1989.

  25. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Marin Teodorescu vorbeste despre atacarea tarii de catre Ungaria, IN PARALEL cu derularea unei lovituri de stat organizata de un popa, IN PARALEL cu actiuni in Timisoara ale unor civili care coopereaza cu inamicul.
    Asa i s/a transmis in 17 decembrie comandantului de la Deva, asa a spus acesta mai departe ofiterilor, intre care Marin Teodorescu.
    Comunicarea respectiva a fost de buna/seama transmisa nu numai la Deva, ci in intreaga zona, poate chiar pe toata Armata/de ce ar fi facut exceptie Deva?
    Ce este acest anunt decat o inscenare a unei agresiuni din partea Ungariei si, zice maiorul Marin Teodorescu, probabil a Iugoslaviei? Si atunci ce identitate poate fi data echipelor formate din 7 oameni despre care vorbesc numerosi martori/participanti? Pai, cum s/a sustinut si dupa 22 decembrie, adica ba unguri, ba basarabeni.
    Ceausescu nu si/a dat demisia, ci a spus in CPEx/ul din 17 decembrie celor prezenti sa/si aleaga alt secretar general in persoana lui Ion Iliescu. Asta/i cu totul altceva. Toti cei prezenti stiau ca nu CPEx/ul alege secretarul general. Ceausescu a jucat in mod evident teatru.
    Dvs. folositi o metafora care nu corespunde realitatii. Asa tigru de hartie a fost Securitatea incat v/a arestat… Fac aceasta din urma afirmatie ca o concluzie logica a faptului ca dvs. primiti despagubiri de la fostul sef al Securitatii Timis. Caci altfel de ce ati primi de la acesta daca nu v/a arestat Securitatea? Este o greseala sa apreciati Securitatea dupa comportamentul ei din decembrie 1989 in raport cu evenimentele. Securitatea nu s/a comportat atunci dur fiindca a fost silita de imprejurari, dar poate si animata de dorinta de a/l inlatura pe Ceausescu.In esenta sa insa, potrivit definitiei sale, Securitatea avea misiunea sa reprime orice incercare de atentat la securitatea statului, lucru pe care l/a realizat in decursul istoriei sale apeland inclusiv la asasinat. Cazul Gheorghe Ursu este unul dintre aceste cazuri, petrecut in ultima parte a existentei institutiei.
    Metafora dvs., la care vad ca tineti foarte mult, n/are asadar corespondent in realitate. Comportamentul Securitatii in 1989 fata de oameni s/a datorat rolului sau pe care si l/a rezervat in evenimente. Cei din interiorul ei care au spus cate ceva dupa evenimente au lansat teza NON COMBAT. Chiar admitand o asemenea teza, nu inseamna ca Securitatea a fost un tigru de hartie. Dar ce s/ar fi intamplat daca Securitatea combatea? Probabil ca n/ati mai fi iesit viu din detentie.Pentru Securitate, recte pentru dl. Iulian Vlad, dvs., ca si ceilalti participanti in strada, erati important prin aceea ca trebuia sa fiti in strada, apoi retinut, poate chiar si mort, ca sa se incinga massa. Securitatea nu si/a asumat rolul de a produce ea retinuti ori morti, ci a rezervat, in logica lucrurilor, acest rol altora, adica, in mod corespunzator, Militiei, Armatei vazute, apoi celulelor de atac. Asa se face ca dvs. n/ati fost retinut de Securitate, ci de Militie. Dar daca dvs. ati fi incurcat cumva planurile, daca ati fi iesit din schema ce v/a fost rezervata sa fiti convins ca Securitatea v/ar fi lichidat imediat.Ca doar nu se impiedica ea de Marius Mioc …
    Dvs. judecati evenimentele in mod partizan. Eu n/am de ce s/o fac/nu am de aparat nici vreun titlu, nici despagubiri, nici loturi de pamant, nici vreun statut de revolutionar. Nu nu se inteleaga din asta ca as nega participarea dvs. la evenimentele de strada, dar, de pilda, pentru mine este de neinteles de ce primiti despagubiri de la dl. Traian Sima cand, in fond, ati fost retinut de catre Militie. In mod normal ar trebui sa primiti fie de la militianul care v/a retinut, fie de la Ministerul de Interne, fie de la statul roman, fie de la nimeni. Sau deoarece magareata a cazut pe dl. Traian Sima, ca fiind unicul condamnat din partea Securitatii decedate? De ce n/ati cerut, de pilda, cum era logic,de la militienii implicati in proces?
    Ma iertati, dar in logica mea nu incap anumite lucruri. Dar, in fond, s/ar putea sa aveti dvs. dreptate si nu eu. Poate ca eu am o logica prea stramta.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Marin Teodorescu nu vorbeşte de atacarea ţării de către Ungaria ci de propaganda comunistă prin care se spunea ofiţerilor că ţara e atacată. Regimul comunist n-a fost sincer cu militarii, nu le-a spus „deschideţi focul împotriva clasei muncitoare” (majoritatea celor împuşcaţi au fost muncitori) ci a încercat să-i manipuleze prezentîndu-le pretinsa primejdie a atacării României de către străini. Logica propagandistică a regimului comunist împiedica acceptarea ideii că însuşi poporul român s-a revoltat împotriva lui Ceauşescu.
      Echipele alea de 7 persoane mi se par o născocire propagandistică ulterioară. În cadrul mulţimii de manifestanţi erau grupuri de prieteni care se cunoşteau între ei şi acţionau împreună, dar nu neapărat de 7 persoane.
      Ce fel de non-combat a adoptat securitatea cînd a arestat manifestanţi? (e constatarea instanţei, nu a mea)
      Aveţi un mod deficitar de analiză – în loc să porniţi de la fapte spre o imagine generală, faceţi invers: creaţi întîi scenariul general, apoi căutaţi fapte care să-l confirme, neglijînd faptele care-l infirmă.

  26. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Maiorul Marin Teodorescu se exprima limpede ca lumina zilei. Adica era duminica in jur de ora 16, s/a trezit cu soldatul la usa, care i/a spus ca este alarma, a incercat sa se eschiveze, crezand ca este o alarma de exercitiu, in poarta unitatii i s/a spus ca s/a dat indicativul ,omului i s/au taiat picioarele, apoi comandantul o informat toti ofiterii ca Republica Socialistra Romania a fost atacata prin surprindere de Republica Populara Ungara si, posibil, de RSF Iugoslavia. Omul mai povesteste si despre intrebarile logice ale unui ofiter, despre raspunsurile comandantului. De unde scoateti dvs. chestia cu propaganda comunista?
    Asta am putea/o spune noi acum, atat ca situatia prezentata de comandant a avut, de buna/seama, urmari. Comandantul n/avea de unde sa stie ce fel de propaganda este, el a dat ordinele de rigoare in astfel de situatii, de exemplu cele dispuse de ministrul Vasile Milea pe la orele 14,00. (va urma).
    Al dvs., Valeriu Mangu

  27. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Acum imi inchipui ca dvs. erati ofiter la Deva, in sala de festivitati. Va vad ridicandu/va si spunand ca ceea ce a spus comandantul este propaganda comunista, ca nu executati ordinele acestuia. Urmarea ar fi fost, fiti sigur, Tribunalul Militar.
    Constat ca dvs. sunteti astazi/dar nu numai astazi, ci de multa vreme, atunci cand abordati evenimentele de care ne ocupam/ exact ceea ce afirmati despre Securitate, anume un tigru de hartie. In morti poti sa dai oricat, ca n/au cum sa raspunda … Sa va fi vazut insa la Timisoara, in 17 decembrie, militar fiind, facandu/i comandantului dizertatii de genul celor de mai sus…
    Dvs. nu faceti analize, nu faceti judecati, ci formulati verdicte fara temei. Cautati sa impuneti aceste verdicte prevalandu/va de statutul dvs. de revolutionar. Dar constat cu surprindere ca desi va ocupati de tema de ani buni, nu stapaniti deloc anumite elemente/de pilda, conexiunea Militaru/Trosca. Sau le aveti inventariate in memorie, dar doar atat. Or, pentru intelegerea mecanismului de producere a unui fenomen nu este suficient doar sa fotografiezi, ci si sa descoperi legile care leaga elementele surprise. (va urma).
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Domnule Mangu, dv. v-aţi făcut stagiul militar? Şi dacă da, s-a întîmplat asta în ultimii ani ai regimului Ceauşescu? Întreb asta fiindcă am impresia că vă lipseşte o experienţă de viaţă care să vă ajute la înţelegerea evenimentelor din 1989.
      O regulă răspîndită în armata română ceauşistă era „zici ca ei şi faci ca tine”. Nu era deloc nevoie ca cineva să raporteze regulamentar că nu execută ordinele (deşi au existat şi asemenea ofiţeri, marginalizaţi după 1989, vezi chiar pe acest blog https://mariusmioc.wordpress.com/2010/03/26/cazul-locotenent-colonelului-binzaru-propus-pentru-degradare-si-trecere-in-rezerva-in-decembrie-1989/ ). Era destul să nu execute ordinul de a se trage în oameni, sau să tragă numai în sus. Mulţi au făcut asta.
      În decembrie 1989 am fost încrezător în posibilitatea de răsturnare a regimului Ceauşescu, inclusiv fiindcă cunoşteam, din experienţă personală, o caracteristică a armatei române: indisciplina. Despre securitate şi miliţie nu ştiam prea multe, dar am extrapolat: tot sistem militar, deci foarte probabil tot indisciplină, raportări false că totul e foarte bine (asta se făcea şi în civilie, dar acolo mai exista un control; starea armatei o poţi controla practic doar în caz de război), corupţie, nepotism, pile-cunoştiinţe-relaţii. Convingerea mea a fost (atunci, în 1989, n-am găsit motive să mi-o schimb de atunci) că nimic nu funcţionează bine în România Socialistă, nu ştiu de unde au apărut atîţia care cred că a existat o excepţie la această regulă, anume că Securitatea funcţiona bine.

  28. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Manipularea privitoare la un razboi de agresiune indreptat impotriva tarii, dar si impotriva lui Nicolae Ceausescu, l/a vizat in primul rand pe acesta. Dvs. ignorati, vad cu buna/stiinta, celebra Nota inaintata in 2 decembrie de dl. Iulian Vlad lui Nicolae Ceausescu, cele doua telegrame din 3 decembrie, apoi rapoartele atasatului militar de la Belgrad, precum si alte elemente anuntand pseudo/agresiunea. Toate aceste elemente au facut parte din planul de manipulare a lui Nicolae Ceausescu, devenit proizonierul dlui Iulian Vlad in plan informativ. Nicolae Ceausescu, dar nu numai el, a fost convins de dl. Iulian Vlad ca va urma o invazie gen Cehoslovacia 68. Constructia acestei pseudo/invazii a fost minutios documentata / cu rapoarte false ori inexacte, cu pseudo/agenti ACOPERITI in chip de turisti, de ziaristi, cu transfugi returnati, cu masini Lada etc. etc. Departamentul Securitatii Statului si Directia Informatii Militare au pregatit un razboi in toata regula impotriva lui Nicolae Ceausescu si, in logica lucrurilor, impotriva statului comunist. Un razboi ATIPIC. Nimic nu a fost omis, nici un amanunt caci, intr/adevar, o scapare putea sa/i duca pe conspiratori in fata plutonului de executie, fara nici o judecata. Si ca sa va dau un exemplu, dl. Iulian Vlad le/a cerut celor pe care i/a trimis din partea DSS la Timisoara sa/i raporteze personal despre cursul evenimentelor, sa nu raporteze nici partidului, nici sefului Securitatii Timis, nici pe verticala in cadrul DSS/ului.
    Razboiul respectiv i/a aruncat fata in fata pe militari si militieni, pe de o parte, si pe civili, pe de alta, cu scopul, repet, de a se produce morti, morti care sa trezeasca in populatie sentimentul de revolta. Dvs. stiati, de pilda, ca in 17 decembrie, iar dupa unele surse chiar in seara zilei de 16 s/a dat consemnul Radu cel Frumos? Eu nu stiam si nici majoritatea covarsitoare a cetatenilor nu stiau. Si atunci despre ce vorbim? Despre niste arestati, despre niste morti, despre niste geamuri sparte, despre iesirea disciplinata a muncitorilor, despre emisiunile de la ? Dar in spatele acestor manifestari vazute sau auzite ce se intampla? Nimic? Parca/i vad pe sefii de la DSS uitandu/se tampi peste rapoartele in care apareau un Mioc, un Fortuna etc. etc. Stateau si se minunau asteptand ca Mioc sa ajunga primar, Fortuna, prim/secretar, Iordache sef la Cultura si … gata revolutia…(va urma)
    Al dvs., Valeriu Mangu

  29. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Dvs. imi reprosati metoda. Ca nu merg de la fapte spre concluzii. Numarul lui Avogadro a fost dedus din experiente, dar nimeni nu a dovedit pana acum ca este cel corect.
    Dar sa va dau un alt exemplu. Intrati, sa zicem, cu trenul intr/o gara a unui oras. Ajungand in centrul orasului va treziti in mijlocul unei batai intre politisti si civili. Ce poate fi? Revolta? Revolutie? Bataia intre politisti si spectatorii la un meci de fotbal? O bataie intre doua clanuri? Evident, intrebati, observati, o luati prin eliminare. Unul va spune ca este in tabara suporterilor echipei Steaua, asadar deduceti ca este vorba despre o bataie post/meci. Dar, eroare, in realitate este vorba despre o scena dintr/un film ce tocmai se toarna. Abia mai tarziu vedeti camerele de luat vederi, observatie care insa nu conduce imediat la concluzia ca ar fi vorba despre turnarea unui film. Va dati seama de asta abia cand il vedeti pe regizor, sa zicem dl. Sergiu Nicolaescu, avand in mana o porta/voce, comandand o dubla.
    Daca dl. Sergiu Nicolaescu n/ar fi aparut, nu v/ati fi dat seama ca este vorba despre turnarea unui film decat daca v/ar fi spus cineva, dar nu l/ati fi crezut daca din intamplare v/ati fi antrenat in pseudo/bataie.Ati fi ramas cu convingerea, cel putin o vreme, ca ati participat la o bataie adevarata.
    Cand luam cunostinta de o serie de fapte, cand chiar participam la ele, nu inseamna ca ele sunt determinate in ansamblul lor de dorinta, de intentia noastra. Noi determinam doar o desfasurare locala. Originea faptelor o cunoaste cel care le/a declansat, iar ceilalti nu pot s/o gaseasca decat prin intuitie, prin posibilitatile lor de inventariere a cauzelor posibile, pe care apoi sa le elimine. Ori concentrandu/se asupra unui rezultat si cautand modalitatea de a ajunge la el. Modelul care este verificat de fapte este cel real, daca, bineinteles s/au luat in calcul toate posibilitatile.
    Desigur, in concluziile mele este posibil sa fi gresit in ceea ce priveste anumite momente, mai precis ca acestea sa nu se incadreze in tiparul logic descoperit. Aceste imperfectiuni pot fi corijate printr/un plus de informatii si prin metode pur teoretice.
    Eu am pornit de la prezumtia fundamentala ca Securitatea a fost fortata sa aiba si, respectiv, sa puna in aplicare un plan de inlaturare a lui Nicolae Ceausescu. Continutul lui poate fi construit imediat a priori de un om cu experienta, dar poate fi dedus gasind logica unor fapte care servesc planului. Dupa puterile mele am imbinat ambele metode. Incet/incet am ajuns la expunerea pe care am facut/o de/a lungul timpului aici, pe blog.
    Despre echipele de 7 luptatori stau marturie spusele unor participanti din strada, marturii pe care, iata, nu le ignor, dar si compunerea unei formatiuni 236.
    In evenimente nu era in sarcina Securitatii sa aresteze participanti. Nu era logic. retinerile le/a facut Militia si Armata, iar daca totusi Securitatea a operat retineri, ratiunile vor fi fost altele decat cea de reprimare. dar sa inteleg de aici ca pe dvs. v/a retinut Securitatea?
    Teza non/combatului pe care dl. Iulian Vlad a diseminat/o direct sau prin interpusi este pe jumatate adevarata, pe jumatate falsa.
    Va rog sa/mi enumerati fapte pe care le ignor.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  30. alin Says:

    referitor la „securitatea era un tigru de hartie” – asta este credinta stipulata de Marius Mioc.
    O consider total gresita si ca premisa si ca concluzie.
    D-l Mioc o foloseste in contextul rationamentului sau care sta la baza teoriei proprii, nu prea diferite de cea a IRR , In fond si a literaturii securiste despre decembrie 1989 din ultimii 21 de ani:
    -securitatea afost alaturi de Ceausescu in 1989 si s-a prabusit odata cu el in fata revoltei de la timisoara extinsa apoi in Cluj, Arad si Bucuresti, desigur cu aportul decisiv si patriotic al armatei.
    – securitatea a disparut oficial in 22 (prin ordin de incetare a luptelor si predare a armamentului la televiziune)

    Aceasta este di teoria lui Iliescu si securistilor post-ceausisti care astfel nu mai erau securisti, pentru ca Securitatea incetase sa mai existe.

    Parerea mea este ca securitatea avea tot interesul sa se debaraseze de Ceausescu si de propria sa identitate ca organ de represiune si sa se transforme in ceva mult mai profitabil economic si politic, forta care sa conduca Romania dupa Ceausescu si care sa o integreze in pietele mondiale , la fluxul economic global, infinit mai lucrativ si mai profitabil.
    Pentru aceasta era nevoie de:
    – legitimitate (pe care fosta titulatura nu i-o putea acorda)
    – sustinere din partea poporului
    – rascoala populara in care securistii sa apara incognito la sfarsit ca emanati si salvatori, din randul „maselor revolutionare”
    – de o „revolutie” deci de o schimbare capitala, de o ruptura cu trecutul.
    – nu in ultimul rand, securistii aveau nevoie de „revolutionari” cu acte in regula, care sa sustina povestea revolutiei, a propriilor experiente, dealtfel foarte reale, ca suport pentru marea poveste a legitimarii loviturii de stat.
    – cu cat erau mai multi revolutionari, mai multe organizatii (uneori in orase unde nu s-a intamplat nimic) cu atat mai bine, pentru ca acei participanti adevarati, foarte putini, isi [pierdeau ponderea si glasul si corul general de declaratii contradictorii, ilogice, invatate pe de rost.
    (majotitatea inregistrarilor video – dar cine inregistra in acle zile daca nu tot securistii? _ stau marturie in acest sens).

    • mariusmioc Says:

      Aş spune că dv. sînteţi cel care preia literatura securistă a ultimilor 21 de ani, pretinzînd că securitatea are meritul de a-l fi răsturnat pe Ceauşescu. Neglijaţi şi faptul că şefi ai securităţii, cel puţin din Bucureşti şi Timişoara, au trecut prin momente destul de proaste după 1989, inclusiv prin puşcărie (alţii au fost chiar omorîţi – vezi cazul Trosca). Trebuie să fie tare tîmpiţi dacă au complotat pentru propria lor ajungere la puşcărie.
      Dar n-o să lăsăm nişte fapte concrete să strice o poveste frumoasă, nu-i aşa, domnule alin?

      • alin Says:

        povestea este foarte urata, si d-voastra ar trebui s ao stiti mai bine decat mine.
        Cati securisti au fost condamnati pentru implicarea in evenimentele din decembrie 1989?
        Foarte putini, extrem de putini.
        Majoritatea securistilor, in special cei de calibru, care au obtinut „imunitate” dupa dec. 90, inclusiv certificate de revolutionar (acelasi cu al d-voastra… si asta o stiti iarasi mai bine ca mine) sunt astazi la conducerea Romaniei.
        Din cauza asta, la 21 de ani de la subiectul acesta, vorbim despre el, pe un site obscur, periferic, pe care il urmaresc foarte putini, jumatate din ei probabil securisti.
        Cum spuneam, ironia amara a situatiei este ca incercati sa ma convingeti pe mine ca securitatea si-a primit pedeapsa, ca a fost terminata in 1989, cand de fapt nu a fost de loc asa.
        Securistii si mostenitorii lor ocupa acum tot spectrul politic al Romaniei, toata puterea legislativa si judiciara a tarii, cvasi-totalitatea media, au toate resursele pentru a bloca majoritatea mejalor care le-ar putea lovi interesele si povestea pe care si-au construit legitimitatea.
        Ei sunt primii care au interesul ca povestea cu securitatea care a disparut odata cu Ceausescu sa ramana in picioare si in manualele scolare.
        Marius Mioc nu face decat sa o alimenteze.

      • mariusmioc Says:

        Domnule alin, afirmaţia dv. că majoritatea securiştilor, în special cei de calibru, au obţinut certificate de revoluţionar, este o minciună. Vă atrag atenţia că repetînd-o de 100 de ori nu o veţi transforma în adevăr.
        Printre posesorii de certificate de revoluţionar or fi probabil 1% colaboratori ai securităţii şi securişti, dar restul de 99% nu au colaborat cu securitatea. Chiar şi acele 1% din cazuri se pot rezolva, căci art. 8 din legea 341/2004 interzice preschimbarea certificatelor pentru foştii colaboratori ai securităţii. Cerînd aplicarea legii vor fi eliminate şi cazurile izolate de colaboratori ai securităţii cu certificat de revoluţionar. În multe cazuri colaborarea respectivilor cu securitatea nu are de altfel nici o legătură cu revoluţia (ca exemplu concret, vedeţi cazul rănitului şi văduvului din revoluţie Vasile Bărbat https://mariusmioc.wordpress.com/2009/10/03/vasile-barbat-si-securitatea/ ).
        Chiar dacă securiştii ocupă o parte din puterea legislativă, economică sau judiciară a ţării şi din mass-media, nu înseamnă că respectivii securişti au certificate de revoluţionar. Din contră, mulţi dintre ei urăsc revoluţia şi pretind că revoluţia nici n-a existat, a fost doar o înscenare, iar una din temele de atac pentru a compromite ideea de revoluţie este şi cea legată de drepturile prevăzute prin legea 341/2004. Se stimulează intenţionat prezenţa impostorilor printre revoluţionari pentru a putea fi compromisă revoluţia, dar aceşti impostori nu sînt neapărat securişti. Deseori sînt oameni simpli dar dornici de a obţine nişte foloase, care poate chiar au fost în stradă în 1989 dar fără să facă nimic deosebit, iar acum pretind titlul de „luptător remarcat prin merite deosebite”, cînd de fapt, conform legii, ar merita cel mult titlul onorific de participant.

  31. alin Says:

    idea ca in 16 dec, sau chiar mai devreme, Romania se fla in fata unui atac iminent sau chiar in plina desfasurare din parte Ungariei si a Iugoslaviei, sau / si a altor „agenturi” cum sustinea Ceausescu in CPEX-ul din 17 dec. cand chiar isi oferea demisia este in totala contradictie cu decizia sa de a parasi teritoriul Romaniei (si al Europei) a doua zi, pe 18, pentru aproape 48 de ore.
    Vizita in Iran este un subiect central al evenimentelor din acele zile, care este foarte putin studiat, dsicutat, analizat de asa zisii istorici si cercetatori din ultimii 20 de ani.
    Este central, pentru ca Romania a ramas timp de aroape 2 zile fara dictatorul sau, teoretic libera sa-l renege si sa-l inlocuiasca in lipsa.

    Care si unde sunt ordinele date de Ceausescu in acele cruciale 48 de ore ?
    Romania a fost condusa by proxy, luni, marti, miercuri, in virtutea ordinelor date la plecare.
    Acesta este unul din elementele contradictorii care trebuie elucidat de sustinatorii teoriei loviturii de stat (care personal imi apare ca plauzibila in lumina evenimentelor de ansamblu): daca se punea la cale o lovitura de stat, de ce nu a fost declansata in lipsa lui Ceausescu?

    • Valeriu Mangu Says:

      Domnule Alin,

      Ceausescu a fost manipulat in primul rand cu valoarea uriasa a contractului, intre 1 si 2 miliarde dolari, in conditiile in care exportul Romaniei de armament era anual de cca 800 milioane dolari, iar exportul total de 5,9 miliarde Ceausescu s/a consultat cu mai multi daca este sau nu cazul sa plece, de ex. cu dl. Stefan Andrei. N/a rezistat, se vede tentatiei.
      Daqr este posibil sa exista si alte motive pentru care a facut deplasarea, nu numai valoarea contractului, ci, de exemplu, participarea Iranului la proiectata banca.
      Al dvs., Valeriu Mangu


Lasă un răspuns la mariusmioc Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.