Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Arestarea lui Ion Iliescu în decembrie 1989 (video) decembrie 20, 2010


Ziarul pro-iliescian „Dimineaţa” din 25 noiembrie 1996 a publicat articolul „Recurs la adevăr: Profesioniştii diversiunii”. Articolul pomeneşte un episod puţin comentat al revoluţiei române: arestarea lui Ion Iliescu în sediul Comitetului Central, în decembrie 1989, de către un grup care-i contesta legitimitatea de a prelua conducerea ţării. Subliniez că nu este vorba de o dezvăluire de tip „Mărieş”, care apare brusc după 21 de ani, ci despre ceva despre care s-a vorbit la TVR chiar în decembrie 1989. Mai jos dau şi înregistrarea de la TVR care, din păcate, nu este completă (se întrerupe exact cînd începe să vorbească Ion Iliescu) dar care arată că ceva a existat.

Pentru început, reproduc articolul din „Dimineaţa” care, din păcate, la ora actuală nu mai este disponibil on-line (era însă în 2006 cînd am discutat despre el pe forumul revoluţiei – linc). Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Ion Iliescu a dejucat, prin apariţia la televiziune, şi prin prezenţa în clădirea fostului CC, planurile celor care intenţionau să preia puterea

Revenind la evenimentele din decembrie 1989, am afirmat că prezenţa domnului Ion Iliescu, atît la Televiziune cît şi în mijlocul revoluţionarilor din clădirea fostului Comitet Central, a dus la dejucarea preluării puterii de către capi ai fostei Securităţi sau ai PCR. Abilitatea politică şi autoritatea morală caracteristice domnului Ion Iliescu, poziţia sa arhicunoscută de opozant făţiş al politicii totalitare promovate de Nicolae Ceauşescu [nu era chiar aşa de „arhicunoscut” ca „opozant făţiş”. Nu se cunoştea nici o luare de poziţie publică a lui Ion Iliescu împotriva lui Ceauşescu. După 20 de ani de la revoluţie, prin Institutul Revoluţiei pe care Iliescu îl conduce, s-a pretins că Iliescu a scris o scrisoare anticeauşistă care însă n-ar fi fost difuzată (linc). Dar chiar şi acea scrisoare nu a îndrăznit să o semneze cu numele personal], au fost calităţile datorită cărora a fost recunoscut ca lider de necontestat al revoluţionarilor [chiar acest articol arată puţin mai încolo că Iliescu a fost contestat]. Aceleaşi calităţi l-au determinat pe generalul Victor Atanasie Stănculescu, în urma convorbirii cu domnul Iliescu, să ordone retragerea unităţilor de blindate care se îndreptau spre Bucureşti [născocire a unor merite revoluţionare ale lui Ion Iliescu; ordinul de retragere a blindatelor s-a dat înainte ca Iliescu să-şi înceapă activitatea „revoluţionară”]. Indicativul sub care s-a ordonat armatei să se retragă a fost: „Rondoul“, acelaşi pe care îl folosea generalul Vasile Milea [prin 1990, cînd se făcea propaganda cu „eroul Vasile Milea”, se spunea că chiar Milea a dat ordinul. Apoi s-a trecut la propaganda cu „eroul Stănculescu” şi acesta a fost declarat persoana care a retras armata].

Pentru cei compromişi, pentru adevăraţii profitori din anturajul foştilor dictatori, apariţia lui Ion Iliescu a reprezentat un serios semnal de alarmă. Era evident că nu vor mai reuşi ca după fuga lui Ceauşescu să preia conducerea. Prima încercare de eliminare a lui Ion Iliescu a avut loc chiar în clădirea fostului Comitet Central. În momentul în care Ion Iliescu, însoţit de Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mircea Dinescu, Mihai Lupoi şi alţii, a încercat să înceapă consultări pentru formarea unei structuri provizorii de putere, elemente înarmate aparţinînd aşa-zisului guvern (format pe hîrtie într-unul din birourile în care se afla şi generalul Vlad), au încercat să instige pe revoluţionarii înarmaţi să deschidă focul pentru a-i lichida.

Cele relatate se verifică prin declaraţia lui Nica Leon: „Ion Iliescu mi-a răspuns că nu au vorbit nimic, au intrat acolo că era prea mare gălăgie (este o referire la retragerea grupului în care se afla domnul Iliescu în sala de consiliu a fostului CC – n.n.). Mai mulţi revoluţionari au spus ‹Hai să-i împuşcăm!›. M-am opus, spunîndu-le că numai comuniştii au împuşcat oamenii, fără judecată“.

Cine au fost cei care au propus acest lucru? Cităm în continuare din declaraţia lui Nica Leon: „Atunci am observat că la grupul nostru se alăturaseră şi alţii pe care nu-i cunoşteam“.

În continuare, Nica Leon afirmă, în aceeaşi declaraţie, că se hotărîse arestarea lui Ion Iliescu şi a celor care îl însoţeau, lucru care pentru o scurtă perioadă de timp a şi reuşit, prin sechestrarea lor în camera 226 a fostului Comitet Central.

În acelaşi timp, generalii Ştefan Guşe şi Iulian Vlad ţineau legătura prin telefon cu unităţile din subordine.

Tentativa de arestare a lui Iliescu nu a reuşit datorită intervenţiei energice a adevăraţilor revoluţionari cît şi a ofiţerilor de securitate şi armată.

Nu numai în decembrie 1989, ci pe tot parcursul celor şapte ani care au trecut de atunci, s-a încercat de repetate ori, prin forme diverse, compromiterea şi eliminarea din viaţa politică a lui Ion Iliescu

Acest episod nereuşit de a-l îndepărta pe Ion Iliescu (care nu era în cărţile celor care doreau să acceadă la putere), a fost baza întregului şir de acţiuni, la început violente, care ulterior au îmbrăcat forme împrumutate din arsenalul războiului psihologic. Aceste acţiuni s-au succedat în toţi aceşti şapte ani care s-au scurs din decembrie 1989. Ele au avut o singură ţintă: îndepărtarea lui Ion Iliescu de pe scena politică.

Nica Leon e participant la forumul revoluţiei, şi în 1 august 2006 a dat următoarele explicaţii legate de acest episod:

De arestat l-am arestat, dar din păcate, nu pentru mult timp, datorită prostiei şi dorinţei de căpătuială facilă a unora dintre tinerii care se aflau în clădirea CC-ului. A fost eliberat de generalul pensionar Militaru, care le-a spus: voi îl ţineţi arestat pe dl. preşedinte. Nu vă luaţi după Nica Leon, eliberaţi-l şi vă vom angaja la protocol, la guvern. Imediat a fost eliberat, plecînd apoi, repede din acea clădire, pentru ca eu să nu descopăr că au fost eliberaţi. Deci nu securiştii sau „adevăraţii revoluţionari” l-au eliberat. Dovada că aşa a fost o reprezintă afirmaţia lui Gelu Voican făcută la TV imediat ce au ajuns în studio, fiind de faţă Iliescu Ion şi Roman Petre, care atunci nu l-au contrazis pe Voican şi nici nu au comentat despre „complotul din care tocmai scăpase dl. Iliescu”.

Într-un alt mesaj de pe acel forum, din 10 octombrie 2007, Nica Leon adaugă (linc):

nu ştiu dacă cumva [Radu] Silaghi şi-a amintit şi v-a spus şi vouă cum l-am pus să păzească uşa camerei în care îl arestasem şi îl închisesem pe criminalul comunist Iliescu Ion şi grupul său de netrebnici, cum mi-a promis că o va face şi cum, apoi, la foarte puţin timp, după ce i-a cerut gen. Militaru să-i elibereze pe arestaţi, promiţîndu-i că dacă o vor face, vor fi angajaţi la protocol, la guvern, motiv pentru care i-a eliberat şi a plecat cu ei, pentru a fi angajat în postul şi la locul promis.

Este cunoscut că Nica Leon a fost arestat în decembrie 1989 sub acuzaţia că ar fi „terorist”, probabil tocmai ca urmare a faptului că se împotrivea preluării puterii de Ion Iliescu.

Mai jos puteţi vedea fragmentul din emisiunea TVR din 1989 în care se vorbeşte despre „zvonurile în legătură cu arestarea” lui Ion Iliescu. Cu regret, înregistrarea se întrerupe şi nu se poate vedea pînă la sfîrşit ce a spus Ion Iliescu. Fac apel la cititorii acestui blog care au înregistrarea completă să mi-o pună la dispoziţie şi mie.

Transcriere înregistrare:
0:00 Teodor Brateş: Ne permiteţi din nou legătura cu studioul pentru a vă informa că Ion Iliescu este aici, este viu! Au fost zvonuri în legătură cu arestarea lui. Şi lucruri mai rele s-au spus în legătură cu soarta dumnealui. Este viu, este aici lîngă noi, să-l ascultăm!
0:18 Ion Iliescu: Nu cu arestarea, ci problema se punea cu totul altfel. Adică aşa cum aţi… [întrerupere înregistrare]

Pentru alte înregistrări din emisiunea TVR din timpul revoluţiei vezi pagina TVR în decembrie 1989.

 

20 Responses to “Arestarea lui Ion Iliescu în decembrie 1989 (video)”

  1. alk Says:

    Nica Leon era al USLA….Ceva ceva adevar este in ceea ce se spune… Oricum limbajul folosit acum nu-l denota ca pe un cadru activ ci mai degraba ca o unealta, cam tocita…..

    • Nica Leon Says:

      Băi, alk, pe tine prostia te doare?
      Eu insă cred că nu, pentru că eşti prea sigur pe tîmpeniile pe care le susţi.
      Cred că, pentru a dovedi că eşti nu doar un prostovan, ci un informat, nu ai vrea tu să publici şi o dovadă din care să rezulte că eu aş fi fost al U.S.L.A.
      Chiar nu ai putut inţelege că în cei 21 de ani scurşi de cînd eu am afirmat public, de la C.N.N la …acest blog, că Iliescu este un criminal comunist ce nu a avut absolut nimic în comun cu Revoluţia română, pe care eu am gîndit-o, am declanşat-o şi am condus-o la victorie, dacă eu aş fi avut o cît de mică legătură cu agenturile, structurile sau cu U.S.L.A., bătrîna şandrama comunistă ar fi ordonat ca toată presa să fie inundată cu astfel de dovezi.
      Eu însă ştiu bine că o populaţie înapoiată, privşte cu ură şi cu invidie unul ca mine şi pentru că, fără să le cer părerea, le-am dăruit libertatea, ca şi dreptul de a mă înjura, deoarece, în această lume, nici o faptă bună nu rămîne nepedepsită de vitele ce au slujit cu supunere fel de fel de odioase dictaturi.

      • alk Says:

        Domnule Leon, cind am scris aceste rinduri tocmai citisem volumul lui Serbanescu in care sint adunate audierile comisiei Decembrie. Nu pot sa nu mamir cite laude va aduce Iulian Vlad in trei interventii, de parca numai dumneavoastra ati fost unicul revolutionar. Alt nume nu-l mai pronunta. Plus ca va da drept autor al spargerii mitingului din 21. Cind stim ca de fapt mitingul s-a spart dintr-un motiv banal.

        Va arogati oricum prea multe merite, citez: „Revoluţia română, pe care eu am gîndit-o, am declanşat-o şi am condus-o la victorie”.

        Cit despre Iliescu, el este atacat oricum de vechile structuri (si ale Securitatii). El s-a catarat in virful puterii pentru ca-i placea puterea, insa informativ a fost total coplesit, devenind o papusa in miinile celorlalti.

  2. IMB Says:

    Foarte interesant acest amanunt legat de existenta unei incercari de a-l aresta pe Iliescu. In acest sens doua remarci:
    a) In acea perioada in Romania nu exista o contraelita necomunista asa cum a existat in unele state din Europa Centrala si singurii care aveau experienta politica (ne-democratica) erau comunistii marginalizati. Din cele de mai sus se pare ca acest esalon doi nu era unit, ci existau cel putin doua grupuri (asta in cazul in care se confirma ipoteza de mai sus): un grup apropiat de armata si unul format de esalonul doi. In acest sens, in 1989 s-ar fi putut sa ne trezim cu o dictatura militara si nu cu fosta camarila ceausista la putere. Deci cursul evenimentelor ar fi putut lua o alta turnura, asemanatoare cu schimbarile de regim din America Latina. Acest scenariu nu a prea fost discutat de istorici.
    b) Dar totusi natura umana este aceeasi peste tot. Din cele de mai sus rezulta ca cei care il pazeau pe Iliescu au fost cumparati cu locuri de munca la stat (sic!). Acum intrebarea este de ce au ales cei care il pazeau pe Iliescu sa-i dea drumul din biroul 226? Poate pentru ca acest Nica Leon nu avea autoritatea necesara sa le comande/ordone acelor tineri … sau poate ca in acea perioada ierarhiile construite in perioada anterioara s-au prabusit si participantii la aceste evenimente erau dezorientati, confuzi, si in acelasi timp realizau ca ar putea deveni beneficiarii acestor transformari …
    Intrebarea mea este legata de relatia ierarhica intre Nica Leon si cei care trebuiau sa-l tina in arest pe Iliescu? Adica acest Nica Leon le-a sugerat unor tineri revolutionari alesi la intamplare sa-l sechestreze pe Iliescu sau unor subordonati de-ai sai?

    Foarte interesant acest amanunt

    • alk Says:

      Nica Leon facea jocurile altora. Nici nu cred ca fost chiar o „retinere” in adevaratul sens al cuvintului. Parerea mea este ca fabuleaza. Ca si ideea ca el ar fi aruncat petarda la miting, alta legenda inventata de cineva….

      • mariusmioc Says:

        Nu ştiu ce jocuri face Nica Leon, are omul capacitatea de a se autocompromite prin declaraţii aiurea, dar e dizident cu acte în regulă. Adică chiar în timpul revoluţiei, în 20 decembrie 1989, ziarul canadian „The Globe and Mail” a publicat o scrisoare împotriva lui Ceauşescu semnată „Nicola Leon”. Dacă a fost publicată în 20 decembrie, înseamnă că scrisoarea a fost trimisă mai înainte, probabil înainte de revoluţie iar ziarul a luat hotărîrea de a o publica în contextul evenimentelor care începuseră. Mica diferenţă de nume poate fi o măsură de siguranţă pe care Nica Leon şi-a luat-o, oricum după 1989 nimeni altcineva decît el n-a pretins paternitatea acelei scrisori.

    • Nica Leon Says:

      IMB a scris la pct. b fără să cunoască sau să ţină seama de natura umană a unot tineri, aflaţi în acele momente la furat sau în vizită în respectiva clădire.
      Şi pentru a te lămuri, îţi voi spune că în iunie 2004 am avut prilejul să îl întîlnesc, tot în clădirea fostului C.C., pe unul dintre tinerii pe care eu îl înarmasem şi îl pusesem să păzească uşa camerei în care îl închisesem pe criminalul comunist Iliescu Ion, i-am pus această întrebare, de faţă fiind mai mulţi martori. Atunci el mi-a răspuns aşa: că nu avea de unde să ştie atunci, la cei 24 de ani ai săi, că eu ştiam atît de multe şi că aveam atîta dreptate. A continuat, spunînd, că atunci cînd l-a văzut pe Militaru, în uniformă de general, a făcut pe el de frică, iar cînd a auzit că, în cazul în care nu vor respecta ordinul meu şi îi vor elibera pe cei arestaţi, ei (adică cei doi paznici), vor fi angajaţi la protocol, la guvern )ceea ce chiar aşa a şi fost). A mai spus că dacă ar fi avut mintea de acum (din 2004) nu i-ar fi eliberat pe arestaţi.
      Cind scrii de autoritate tu dovedesti ca ai trait in strainatate, iar in caz contrar, nu pot decît să trag concluzia că şi tu eşti doar un umil nătărău, care nu a aflat că înainte de Revoluţie nu existau mulţi oameni curajoşi ca mine, care să aibă îndrăzneala să comploteze organizat pentru răsturnarea odioasei dictaturi comuniste, dictatură slujită însă cu credinţă şi abnegaţie de prostime, prostime care, imediat ce s-a văzut intrată în clădirea fostului C.C., s-a crezut superioară mie, prin mulţime şi a început astfel să facă ceea ce a dorit.
      Rezultatul îl pot vedea astăzi chiar şi cretinii, care se vaită acum, fără să facă nimic însă, din proprie iniţiativă.
      Participanţii nu erau „dezorientaţi, confuzi…” erau nişte bieţi oameni, veniţi de pe stradă, nişte biete fiinţe, care toată viaţa fuseseră învăţaţi să nu gîndească, să nu vorbească şi să nu critice, ci doar să aplaude.
      Cu astfel de elemente majoritare s-a clădit dictatura şi s-a înfăptuit apoi jefuirea şi distrugerea ţării

  3. […] la Marius Mioc – Revolutionar Online Related postsZiaristul Ernest Vardanean inchis in Transnistria: rapit ca Ohanesian, judecat si […]

  4. Dan Danescu Says:

    @ ALL

    Intr-un interviu acordat de Malgosha Gago (trimisa postului public japonez de televiziune NHK, autoarea cartii „Revolutia furata”) lui Ion Cristoiu (interviu „publicat în patru numere consecutive ale revistei „Expres Magazin“, – 10-14-24 şi 31 iulie 199” – sustine acelasi Cristoiu), intervievata ar fi afirmat, citez: „Am impresia că Iulian Vlad este un om extrem de inteligent, de calm. Cred că e prea inteligent ca să nu fi fost la curent cu toate aranjamentele Moscovei care aveau loc chiar în serviciul său, în Securitate. Era prea inteligent ca să nu-şi dea seama. Virgil Măgureanu a plecat de 12 ori la Moscova în ’89, dintre care cel mai des în decembrie ’89. Era imposibil ca Vlad să nu ştie de aceste călătorii.”

    Ma intreb si intreb: 1) cata credibilitate poate fi acordata comentatoarei televiziunii japoneze?, 2) cat de adevarata poate fi afirmatia ca „Virgil Măgureanu a plecat de 12 ori la Moscova în ’89, dintre care cel mai des în decembrie ’89”?, 3) cum oare s-ar putea obtine probe despre presupusele calatorii ale lui Magureanu la Moscova in 1989?

    Rog sa intervina pe cei care pot oferi pareri, explicatii, solutii.

    Al dvs., Dan Danescu

    • Nica Leon Says:

      Dle Dan Dănescu, dvs. nu cred că ar trebui să luaţi în seamă aberaţiile criminalului-comunist Cristoiu, individ care şi-a dovedit măsura prostiei sale în decembrie 2010, cînd în cadrul unei emisiune difuzată la TVR, despre Revoluţie, activistul se minuna despre cele scrise in textele constitutionale, act intrat in vigoare, încă din 2003.
      Aşa că eu sînt cel puţin circumspect atunci cînd cineva îşi dă cu presupusul despre chestiuni importante, chiar şi atunci cînd nu este în statre să probeze măcar că ar fi cetăţean român, ci doar o umilă vită, fudulă însă.

  5. Dan Danescu Says:

    @ ALL

    (continuare la postul de mai sus)

    Amanunte despre interviul dnei Malgosha Gago pot fi citite la urmatorul link:

    http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/scenariul-fuga-lui-ceausescu-e-fals-z

    Al dvs., Dan Danescu

  6. alk Says:

    am citit si eu interviul cu Malgosha in Historia. Femeia face o groaza de presupuneri. In interviu predomina extrem de mult expresii gen „am impresia ca”, „se pare ca”. Plus ca femeia a stat doua zile blocata pe Otopeni apoi a plecat. Nu si-a putut explica multe acolo dar i le-a „explicat” cineva in Franta. Scuze dar e tare subtire continutul.

  7. krudus Says:

    Citind cele de mai sus, imi dau seama ca de fapt Nica Leon a fost un inconstient,…..asta ca sa nu il etichetez altfel..
    Daca Romania ar fi incaput pe mainile unui astfel de om ca Nica Leon era grav.
    Bine ca nu a fost asa.Cu totii am vazut pe parcursul anilor comportamentul d-lui Leon.Voia si el putina Putere, carevasazica…

    Domnule Mioc, in opinia mea, dizidenti cunoscuti si cu acte in regula au fost doar domnii Ion Iliescu si Silviu Brucan..
    Restul au avut o dizidenta discutabila……………

    • Nica Leon Says:

      Băi, krudus probabil că ai aflat că, în ppor se spune că căcat la căcat trage, dar tu ai înclinaţii şi spre criminali, ceea ce este firesc, nu crezi?
      Cînd văd ce mulţi sînt încă cei ca tine, pentru a căror libertate şi bunăstare eu am înfruntat dictatura şi gloanţele, îmi vine să îmi dau palme.
      Şi pentru că pretinză că ai avea şi opinii, nu vrei să faci un pustiu de bine şi să publici şi actele în „regulă” prin care să dovedeşti că respectivii criminali-comunişti ar fi fost şi dizidenţi nu doar agenţi.

  8. alk Says:

    @krudus Dizidenta fata de Ceausescu. Fata de comunism, nu.

  9. Nica Leon Says:

    Criminalul-comunist jos ilici iliescu a minţi cînd a spus că el a oprit trupele. Eu am fost cel ce am subordonat armata şi i-am ordonat lui Stănculescu, prin Scurt, să oprească coloanele de blindate chemate împotriva Bucureştiului, acesta spunînd şi unde vor fi trimise să staţioneze, dar şi să retragă unităţile militare în cazarmi (cele ce fuseseră scoase în stradă si blocaseră accesul spre clădirea fostului c.c.)

    • Marga Ivascu Says:

      Acum imi dau seama cita dreptate ai Nica Leon.Asa e ,auzeam in acele zile de decembrie vorbindu- se cit mai des despre tine .Si eu cred si sint intru totu de acord cu opinia ta.Tot respectul

  10. Nica Leon Says:

    Marius, de ce nu publici punerea la punct şi condamnarea criminalului-comunist jos ilici iliescu, făcută de mine în 2008, în clădirea parlamentului, cu ocazia sărbătoriri C.P.U.N. şi a sedinţei I.R.R., cînd se aflau de faţă nu numai duium de presă, academicieni şi istorici, plebe şi lingăi, ci chiar şi dl Lorin Fortuna, care, fără să ştie de ce, s-a trezit ceîndu-i scuze criminalului, numai pentru că îl tratasem la răspundere şi îi aruncasem adevărul în faţă, nu pe la colţuri, ci într-o sala plină, aşa cum binemerita, adică aşa cum se obişnuia la el la şatră, după care, pe la sfîrşitul adunării, corcitura păgînă a mai avut şi obrăznicia, pentru că eu plecasem, să le ceară celor prezenţi să fie de acord să nu se reţină şi să nu se publice niciodată cele spuse de mine, atunci, de faţă cu atîta lume şi chiar în prezenţa viermelui, ce nu a îndrăznit măcar să încerce să dezmintă, cît de cît, acuzele mele publice, s-a opus acestei manevre?
    Cert este că pînă astăzi criminalul-comunist jos ilici iliescu nu a îndrăznit să mă cheme în judecată, pentru ca prin sentinţă să dovedească că eu nu aş fi spus întocmai, aşa cum a fost atunci, adevărul, dar nici jiariştii, reporterii şi cameramanii, ce filmaseră absolut totul, nu au scăpat la public, pînă acum, decît cele cîteva imagini de la începutul reuniunii, ce se află şi pe Youtube.com? Menţionez că, de faţă, a fost chiar şi Claudiu Iordache, care are înregistrarea de atunci.

  11. Nica Leon Says:

    Am recitit azi cele de mai sus şi am constatat cît de străin şi de indiferent este adevărul în această blestemată ţară, în care istoria recentă este total ignorată, ba chiar şi ascunsă, pentru că e mult prea jenantă şi prea dureroasă pentru cei ce au încă impresia că ar fi oameni!
    Oare cîţi dintre români au habar care a fost, în realitate, scenariul în urma căruia au început să îi trîmbiţe numele criminalului comunist, alogen, jos ilici iliescu pînă şi la postul patronat de jidanii, ce se numea Europa liberă (evident, de goimi).
    Deşi doar peste cîteva luni se vor împlini 30 de ani de cînd am dăruit românilor şi lumii minunea pe care cunoscătorii o numesc Revoluţia Română, nici astăzi nu sînt români care să îşi manifeste interesul de a pricepe temeinic în ce calitate şi cu ce autoritate morală ar fi putut cere criminalul comunist, alogen, jos ilici iliescu, după victoria Revoluţiei Române, să schimb planurile pe care le pusesem deja în practică, planuri care deja îşi arătaseră eficacitatea, prin dobîndirea victoriei în mai puţin de 24 de ore de la spargerea mitingului (spargere care s-a reuşit-o cu mult mai înainte de producerea acelui bubiut, produs cu un tub de spray, în care s-a pus atunci puţin carbid şi cîţiva scuipaţi, apoi flacăra de la o brichetă, adică exact la fel cum făceau, în acele vremuri, copiii printre blocuri, petardele ne fiind, nici chiar în acele vremuri, în scurta listă a produselor care se băgau în reţeaua comercială, din cîte îmi amintesc), fapt unic în lume (vezi astăzi ce au „reuşit” să facă nătărăii de la haştag rerizist după 600 de zile de proteste, marşiri şi alte alea), planuri care m-au determinat să le cer puţinilor tineri care au avut curajul să mă urmeze, să luăm cu asalt, neînarmaţi, fortăreaţa ce se numea sediul c.c., apoi să scriu, să semnez şi să pun în aplicare primele două decrete de după Revoluţie, primul fiind de demitere, din toate funcţiile, a tuturor celor care făcuseră parte din guvernul comunist, guvern pe care l-am desfiinţat atunci (deşi foarte puţini pricep şi acum că acel guvern criminal, comunist, nu fusese niciodată înfiinţat, de drept, ceîl făcea să fie nul, de drept, situaţie în care se află şi astăzi aşa-zisul Guvern al României, care e, de asemenea, nul, de drept), apoi decretul de eliberare a tuturor deţinuţilor politici, în urma căruia am ordonat şefilor puşcăriilor să îi elibereze, de îndată, pe toţi cei care se aflau în puşcăriile comuniste, care fuseseră încarceraţi din motive politice, amănunt pe care nimeni nu l-a avut încă în vedere, prostimea crezînd că uşile temniţelor s-ar fi deschis singure, ca printr-o minune, după care m-am ocupat să organizez temeinic şi rapid capturarea odiosului dictator şi a sinistrei, operaţiune pe care am reuşit să o finalizez, cu susces, în cca. o oră şi jumătate, la care a participat onest chiar şi fostul gen. Roşu, el fiind cel prin intermediul căruia a fost transmis ordinul meu pilotului elicopterului Vasile Maluţan, ca şi varianta sa de rezervă, pentru a îmi atinge obiectivul.
    Şi pentru că am văzut mai sus aberaţiile unor tembeli, care aveau impresia că mintea mea a fi la fel de proastă şi de perversă ca a lor, vă asigur că nimeni nu are habar ce a fost atunci, cu adevărat şi nici nu bănuesc măcar care a fost motivul pentru care eu l-am luat atunci de gulere, pe criminalul comunist jos ilici iliescu, mai înainte de a decide şi de a ordona să îl arestăm.
    Fără să fie cunoscute temeinic aceste adevăruri, nu aveţi cum să înţelegeţi ce a fost, cu adevărat, în însîngeratul şi în teribil de ruşinosul Decembrie 1989, despre care proştii cînd nu îşi dau cu presupusul scriu cărţi sau fac filme, arătîndu-mi şi astfel cît sînt de ticăloşi.
    Voi încheia prin a vă arăta că ar fi trebuit să vi se pară cel puţin ciudat şi faptul că, nici unul dintre aşa-zişii marii cunoscători ai Revoluţiei Române, unii posesori de certificate de „revoluţionari” cu rol determinant, nu au fost în stare să vă răspundă măcar la întrebările, ce sînt şi azi tot fără răspuns, aflate în articolul de fond, postat mai sus, de Marius Mioc, datorie care fi trebuit să se ocupe temeinic ilegalişii ce au impresia că ar fi magistraţi într-o ţară în care nu au fost încă înfiinţate, de drept, nici instituţia numită stat român şi nici instituţiile fundamentale în orice stat de drept, printre care şi ne înfiinţata „justiţie” şi nici parchetele şi instanţele de judecată, ţară în care criminalii comunişti au decis cine este revoluţionar şi cine nu, cu mult mai înainte ca o adevărată şi legal înfiinţată instanţă de judecată să fi cercetar şi să fi judecat temeinic, cu dreptate, Dosarele Revoluţiei Române, Dosarele contrarevoluţiei care a urmat, Dosarele mineriadelor, cele ale prăduirii avuţiei naţionale, genocidul din fabricile morţii, numite de tembeli spitale etc.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.