Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

New York Times, decembrie 1989: Umbra Transilvaniei asupra României mai 13, 2011


Din tăieturile de ziare americane din decembrie 1989 pe care mi le-a trimis soră-mea (linc), prezint acum un articol din New York Times. Fiindcă soră-mea mi-a trimis doar articolul tăiat din pagina de ziar şi nu întreg ziarul, nu pot fi sigur de data exactă cînd a apărut acest articol, dar este de dinainte de 22 decembrie 1989, cel mai probabil în 19 sau 20 decembrie 1989. Articolul a apărut în 19 decembrie 1989.

Traducere:

Transilvania proiectează umbra lungă a României [nu ştiu dacă traducerea titlului e cea mai potrivită]

de Robert D. McFadden

Etnicii unguri din România, care îşi socot mîndra lor istorie începînd din Evul Mediu iar acum constituie 2 milioane din cele 23 de milioane de cetăţeni ai acestei ţări, au dus o luptă lungă pentru a-şi menţine identitatea lor lingvistică, religioasă şi culturală în faţa naţionalismului românesc şi a comunismului sovietic.

Dar recent, de cînd preşedintele Nicolae Ceauşescu a zdrobit dizidenţa şi a respins eforturile de reformă care au loc în Europa de Est, temerile celei mai mari minorităţi etnice din România s-au înteţit şi uneori tensiunile au dus la violenţă.

Plîngîndu-se de discriminarea politică şi economică sistematică a guvernului român, 18000 de refugiaţi români vorbitori de maghiară au fugit anul trecut în Ungaria vecină din Transilvania, regiune din nord-vestul României care a aparţinut Ungariei înaintea primului război mondial şi şi-a schimbat apartenenţa de 3 ori de atunci.

În ciuda garanţiilor româneşti cu privire la drepturile culturale şi lingvistice ale multelor minorităţi din ţară, etnicii unguri s-au plîns de discriminare la locul de  muncă, hărţuire de către poliţie, micşorarea folosirii limbii maghiare în şcoli şi o serie de presiuni care au afectat viaţa culturală şi artistică ungurească.

Un plan de a distruge satele

Cea mai puternică lovitură, spun criticii, a venit în 1988 cînd domnul Ceauşescu a anunţat un plan de a distruge 8000 din cele 13000 de sate şi a le înlocui cu 500 de mari complexe agro-industriale. Multe sate din Transilvania, locul de baştină a etnicilor unguri din România, urmează a fi distruse.

Planul, caracterizat de etnicii unguri ca un program de genocid, a pricinuit o dispută deschisă între guvernele din Budapesta şi Bucureşti. Tensiuni între vecinii comunişti au existat de multă vreme, dar insistenţa Moscovei pentru unitate între aliaţii ei a minimalizat astfel de polemici.

Majoritatea românilor sînt ortodocşi. Minoritatea ungurească – majoritar romano-catolică, deşi include deasemeni un mare număr de calvinişti şi unitarieni – este stabilită în principal în Transilvania, o regiune împădurită înconjurată de Carpaţi şi Munţii Apuseni. Aceasta este cuinoscută în lume ca ţara contelui Dracula, vampirul din romanul din 1897 a lui Bram Stoker.

Cum au pierdut ei stăpînirea

Maghiarii, sau ungurii, care au venit iniţial din Asia, au cucerit zona în veacul al 9-lea. În timpul dominaţiei turcilor otomani, în veacurile 16-17, Transilvania a fost un cîmp de luptă important, iar în veacurile care au urmat, mai ales după Imperiul Austro-Ungar, ungurii au fost stăpînii zonei iar etnicii români, care sînt urmaşi ai dacilor şi a romanilor, erau slugile.

Totuşi, fiindcă s-a aliat cu partea victorioasă din primul război mondial, România a fost răsplătită cu această regiune disputată. În 1940 Germania şi Italia au impus reîntoarcerea Transilvaniei la Ungaria. Dar în 1944, ca o răsplată că a abandonat Puterile Axei înaintea Ungariei (ultimul aliat a lui Hitler), România iarăşi a fost răsplătită cu această regiune, care a fost de mult timp casă pentru germani, sîrbi, evrei şi alte grupuri etnice.

În centrele vieţii etnice ungare din Transilvania – oraşele Cluj, Oradea, Baia Mare şi Tîrgu Mureş – şi în sute de orăşele şi sate, limba maghiară a fost folosită pe larg după război în şcoli, teatre şi publicaţii. Dar de pe la sfîrşitul anilor ’60 guvernul a limitat brusc limba şi cultura maghiară cît şi viaţa politică a minorităţii.

A fost impusă o interdicţie la călătoriile în vest, chiar şi în Ungaria, de către cetăţeni de obîrşie maghiară. Indicatoarele stradale în limba maghiară au fost înlocuite. Şcoli maghiare au fost închise. Ungurilor li se refuzau locuri de muncă şi erau arestaţi în număr excesiv.

Campanie pentru a face cunoscute abuzurile

În ultimii ani, de cînd etnicii unguri au văzut chiar mai mari eforturi pentru a le limita identitatea, o campanie care făcea cuinoscute abuzurile a cîştigat largă atenţie şi a forţat deschiderea vechii dispute teritoriale dintre România şi Ungaria asupra Transilvaniei.

Grupul de monitorizare a drepturilor omului Helsinki Watch a afirmat în februarie că etnicii unguri din România sînt victime ale unei campanii guvernamentale de a le distruge identitatea culturală. El a acuzat autorităţile române de înnăbuşire a limbii, literaturii, artei, religiei şi teatrului maghiar.

„Oficial, România este aliatul nostru. În fapt este duşmanul nostru” a spus scriitorul maghiar Istvan Csurka anul trecut, în timpul exodului etnicilor unguri. El l-a acuzat pe preşedintele Ceauşescu de „genocid cultural”.

Pentru alte articole despre România din presa străină din decembrie 1989 vezi pagina Mass-media străină în decembrie 1989

 

4 Responses to “New York Times, decembrie 1989: Umbra Transilvaniei asupra României”

  1. Nu există țară în lume unde o etnie, o altă naționalitate, decît cea ungurească, să se bucure de atîtea drepturi omenești ca în România. Nu există alt popor mai îngăduitor, care să-și dea sufletul și bunurile pentru naționalitățiile conlocuitoare din România. După ce români își dau și cămașa de pe ei pentru ca alții să o ducă mai bine, minoritatea maghiară, cei drept nu toți, ci numai cei prost crescuți, lipsiți de educație, căci din acest punct de vedere nici-o națiune nu face excepție, se mai plâng altora. Aceștia sânt șovini și uită că au ras cu tunurile satele românești cind cu sprijinul lui Hiitler au furat pământul secular românesc. Dacă nu ar duce-o bine în România ar fugi cu toții în Ungaria sau în întreaga lume. Cine îi oprește să nu facă asta?
    Dacă pe timpul lui Ceaușescu acest lucru nu le era posibil, astăzi le stau libere granițele.
    Este acelaș lucru ca și cu țiganii care și ei se plîng că Ceaușescu i-a persecutat, dar rămân pe mai departe în țară să amărască viața românilor seculari.
    Unde s-a pomenit, în ce țară democrată ca ungurii să aibă un partid al lor constituit pe baze etnice? Sau cîte țări europe admit așa ceva?
    Hai sü fim seriși domnilor maghiari, grofi.
    După ce prietenește. omenește vă întindem nu un deget, întreaga mână ne vreți și capul?
    Unde vă rămâne bunul simț, dacă cunoașteți această noțiune.
    Aveși norocul că în România se perindă președinți papă lapte care vă fac toate mofturile.
    În alte țări ați fost de mult expulzați pentru nerespectare legilor țării și pentru cerei absurde.
    Să vedem care altă țară vă tolereaza atâte cît vă tolerează România, poporul român și vă primește cu ifosele și pretențiile voastre.
    Drumul vă este liber. Drum bun!

  2. Oana Says:

    Buna ziua! Este din 19 decembrie articolul. Aveti un blog interesant! Va las linkul cu articolul. Sanatate!

    http://www.nytimes.com/1989/12/19/world/upheaval-in-the-east-transylvania-casts-off-rumania-s-tall-shadow.html?scp=1&sq=transylvania+casts+off&st=nyt

  3. Oana Says:

    Cu placere! Eu am studiat subiectul pentru ca am avut de facut un proiect la facultate si am gasit foarte multe articole referitoare la revolutie pe siteul publicatiei New York Times, mult mai multe decat aveti publicate pe site. Ma gandeam ca doriti sa stiti. Sanatate!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.