Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Dialog cu Ion Iliescu despre revoluţie şi mineriadă: Este o pură invenţie că cineva ar fi solicitat scoaterea în afara legii a partidelor de opozitie sau interzicerea unor ziare iunie 19, 2011


Pe blogul propriu, Ion Iliescu a scris articolul „Calomnia ca diversiune” (linc), din care citez:

Este de-a dreptul aberantă şi ticăloasă afirmația unora că responsabili de acțiunea teroristă declanşată în seara de 22 decembrie (şi deci de victimele acesteia) ar fi cei ce s-au constituit în noaptea de 22 decembrie în nucleul Consiliului Frontului Salvării Naționale – noua structură provizorie de putere, constituită după răsturnarea regimului şi fuga lui Ceauşescu.

Eu mă aflam de mai mulți ani, sub o supraveghere strictă din partea Securității, fiind urmărit zi și noapte, la vedere, de trei echipaje de filaj. Pînă şi în dimineața zilei de 22 decembrie, m-au ´însoțit´, ca de obicei, pînă la Casa Scînteii, unde se afla și Editura Tehnică, la care lucram atunci. La ora 11.00, au dispărut din parcare.

În jurul orei 14.00 am ajuns la Televiziune, de unde m-am adresat populației, din Studioul 4, devenit un fel de tribună a Revoluției.

După o vizită scurtă la Ministerul Apărării, unde l-am întîlnit pe gen. Stănculescu, am ajuns la sediul Comitetului central, în jur de ora 17.00.

Atît sediul cît şi piața din față erau înțesate de lume. Cu greu mi-am croit drum pînă în balconul biroului lui Ceauşescu (devenit a doua tribună activă a Revoluției).

După ora 17.30, am găsit un birou mai liber, la etajul III, unde ne-am reunit circa 15 persoane, pentru a redacta un fel de proclamație (devenită Comunicatul către țară al CFSN, cu cele 10 puncte programatice ale Revoluției Române). Nu am reuşit să-l terminăm, pentru că , în jurul orei 18.30, s-a declanşat diversiunea armată, o rafală ajungînd şi spre biroul nostru. Ne-am împrăştiat .

Atunci i-am cunoscut pe Gelu Voican-Voiculescu şi pe Mihai Ispas, cu care am ieșit spre B-dul. Magheru. Un şofer amabil ne-a dus pînă la sediul MApN. Nimeni nu a putut să ne ofere vreo explicație privind diversiunea armată. (…)

Se fac tot felul de speculații privind „chemarea” minerilor.

Dacă nu erau actele violente din 13 iunie, nu existau nici cele din 14 și 15 iunie, legate de prezența minerilor. Deci, se poate spune, că pe „mineri” i-au „chemat” de fapt, cei ce au inițiat actele violente din 13 iunie. Dealfel, nu întîmplător, liderii minerilor, reveniți în București în septembrie 1991, cînd au provocat din nou, confruntări violente – de astă dată cu forțele de ordine, soldate cu demisia guvernului Petre Roman, au fost primiți în triumf la Teatrul Național, la Congresul PNŢcd.

Am pus pe blogul domnului Iliescu, la articolul respectiv, următoarele comentarii:

Domnule Iliescu, dacă vă aflaţi sub supravegherea strictă a securităţii, cum se explică că în arhivele securităţii nu s-au găsit nici un fel de documente despre urmărirea la care ziceţi că aţi fost supus?

Domnule Iliescu, aveţi dreptate cînd spuneţi că “Dacă nu erau actele violente din 13 iunie, nu existau nici cele din 14 și 15 iunie”.
Ar trebui însă să completaţi cu “dacă nu erau violenţele din 13 iunie dimineaţa, cînd poliţia a evacuat Piaţa Universităţii, nu erau nici violenţele din 13 iunie după-masă”.
Manifestul “A căzut tirania!” al Frontului Democratic Român de la Timişoara, cere printre altele “dreptul de a manifesta liber”.
FSN a încălcat acest drept în dimineaţa de 13 iunie, iar o parte din populaţie nu era dispusă să accepte, după revoluţia din 1989, că autorităţile au vreo legitimitate în a interzice o manifestaţie de stradă.

Domnul Iliescu a dat următoarele răspunsuri (linc):

mariusmioc – Nu pot să vă dau vreun răspuns. Spre deosebire de alţii, nu m-au interesat şi nu mă interesează dosarele securităţii. Mulţi cad în capcana “dosarelor”… devenind “sclavii” … interpretărilor şi aprecierilor din aceste dosare! Nu aşa trebuie scrisă istoria! (chiar dacă aceste dosare pot fi o sursă pentru istorici, dar preluată şi interpretată cu toată scrupulozitatea).

Desigur că stîngăciile şi brutalităţile săvîrşite de politişti în dimineaţa zilei de 13 iunie au fost reprobabile (rezultat şi al complexului lucrătorilor fostei miliţii – slujitoare a vechiului regim). Dar, ele nu pot motiva actele de vandalism    săvîrşite de grupurile anarhice din seara şi noaptea de 13 iunie! Este o judecată strîmbă, care vrea să motiveze o acţiune pusă la cale şi sprijinită de cercuri interesate, atît din ţară, cît şi din afară!

Am trimis apoi un nou comentariu pe blogul domnului Iliescu:

Domnule Iliescu, în Piaţa Universităţii se puneau întrebări legitime, precum „cine a tras în noi?” şi „unde-s teroriştii?”. Nu de mult muriseră peste 1000 de oameni şi întrebările despre cei răspunzători de moartea lor erau legitime. Dv. eraţi şeful statului dar n-aţi vrut să daţi un răspuns la aceste întrebări şi în general n-aţi vrut un dialog cu Piaţa Universităţii. Nici acum, de altfel, nu ne daţi un răspuns credibil despre cine au fost teroriştii, deşi dacă ziceţi că au acţionat împotriva dumneavoastră ar trebui să fiţi interesat de descoperirea lor.
Cînd poliţia a intervenit împotriva Pieţei Universităţii, concluzia multora a fost că FSN nu doreşte să tolereze o manifestaţie unde se pun aceste întrebări, fiindcă are ceva de ascuns. Concluzia a fost întărită apoi de valul de ponegriri despre sprijinitorii mişcării din piaţă, declaraţi (la televiziune, în faţa milioanelor de telespectatori; pe atunci nu existau televiziuni independente) că s-ar ocupa de trafic de droguri sau falsificare de bani. Combinat cu cererile de scoatere în afara legii a partidelor de opoziţie şi cu interzicerea unor ziare, totul a arătat cu o încercare de băgare a pumnului în gură, pentru a nu se mai pune întrebări deranjante precum „unde-s teroriştii?”.
În loc să comentaţi mereu despre intoleranţa celor din Piaţa Universităţii, n-ar fi mai bine să daţi răspunsuri la întrebările puse acolo? Ziceţi că n-aveţi legătură cu teroriştii. Bine, atunci spuneţi-ne cine era totuşi cel care i-a condus. Fiindcă ăia 1000 de morţi totuşi au existat.

Ion Iliescu a revenit cu următorul răspuns (linc):

mariusmioc – bineînţeles că acei mai interesaţi în găsirea unui răspuns plauzibil privind diversiunea militară din seara de 22 decembrie şi fenomenul terorist – cine anume l-a declanşat [neclară propoziţia, dar aşa apare pe saitul domnului Iliescu]. Noi am constituit primul obiectiv al acestei diversiuni, diversiune care evident urmărea să împiedice constituirea noii puteri.

Cei ce au provocat-o au făcut-o cu profesionalism. Ei doar au declanşat fenomenul care s-a amplificat de la sine prin implicarea celor ce au intrat în posesia unor arme şi prin implicarea armatei. S-au împuşcat între ei, militari, camarazi din aceeaşi unitate.

Încetarea diversiunii, odată cu executarea lui Ceauşescu, vorbeşte de la sine despre natura şi obiectivele diversiunii.

Lipsa dialogului cu cei din Piaţa Universităţii nu se datora dorinţei noastre de a o face. Grupul desemnat de guvernul CPUN de a intra în dialog cu cei din Piaţă (Dinescu, Pleşu, Caramitru, Hăulică) timp de cîteva zile nu a reuşit să găsească interlocutori.

Pentru prima dată aud de la dumneavoastră că, cineva ar fi solicitat scoaterea în afara legii a partidelor de opoziţie sau interzicerea unor ziare. Este o pură invenţie!

Eu aşa ţineam minte, că presa de opoziţie şi-a întrerupt apariţia în iunie 1990, după venirea minerilor. Aşa scrie şi în articolul „Mineriada din 13-15 iunie 1990 = terorism de stat” (linc) de Romulus Cristea, din „România Liberă” din 15 iunie 2007. Deasemenea, ţineam minte că la TVR s-au auzit atunci glasuri care cerea scoaterea în afara legii a partidelor de opoziţie. Rog cititorii acestui blog care au date mai concludente (de pildă: înregistrări video), să mă ajute.

Mai citeşte: 28 decembrie 1989 – doborîrea avionului Bucureşti-Belgrad care avea un singur asager la bord: reporterul englez Ian Parry (asta apropo de părerea domnului Iliescu că diversiunea a încetat odată cu executarea lui Ceauşescu)

 

7 Responses to “Dialog cu Ion Iliescu despre revoluţie şi mineriadă: Este o pură invenţie că cineva ar fi solicitat scoaterea în afara legii a partidelor de opozitie sau interzicerea unor ziare”

  1. eu nu-mi amintesc ca presa să-și fi încetat apariția.
    acum, trecând peste memorie: dacă presa nu apărea câteva zile, nu puteam cunoaște acele evenimente decât după câteva zile.
    adică puteam ști doar versiunea „oficială”, de la TVR.
    nu cumva s-a oprit difuzarea presei centrale în Timișoara (și alte zone), pentru câteva zile?
    că asta era o politică obișnuită a regimului Iliescu, de a îngreuna/interzice distribuirea presei.

    • mariusmioc Says:

      În articolul din „România Liberă” a lui Romulus Cristea, la care am dat lincul, scrie:
      „Mineriada a intrerupt aparitia ziarului „Romania libera” in perioada 14-19 iunie 1990. In dimineata zilei de 14 iunie ’90, un grup de muncitori de la Combinatul industriei Poligrafie si mineri au patruns cu forta in redactia ziarului „Romania libera”, de la etajul 4 al Casei Presei Libere. Au fost devastate birourile redactorilor-sefi, iar singura persoana gasita in redactie, dna Mariana Bardu, secretara, a fost molestata. Grupul de muncitori a inceput sa strige si sa anunte ca nu mai sunt de acord cu aparitia in continuare a ziarului. In conditiile create, personalul redactional nu a mai putut intra in sediu. In raportul Comisiei Parlamentare s-a mentionat ca „faptele sunt cunoscute si de dl colonel Marincas, care asigura paza armata a celorlalte corpuri ale cladirii Casei Presei Libere, iar liderul minerilor era Camarasescu Nicolae”, dovedit apoi ca ofiter de Securitate.”

  2. Riddick Says:

    Ilici a depus primul jurământ acum 21 de ani, pe 20 iunie 2011, la Ateneu, cam pe la ora asta (13:00). Opoziţia (minus PNL) a boicotat ceremonia (care avea loc la mai puţin de o săptămână după mineriadă), la fel ambasadorul SUA.

  3. Haiducii lui Avram Iancu Says:

    unii ,,turnatorii,, de la CNSAS au turnat minciuni Securitatii pentru a proteja victimele!! Un istoric adevarat isi da seama,insa multe verdicte sunt GRESIT date.

    Pe de alta parte, iliescu nu are dreptul moral sa vorbeasca de asa ceva! el are dreptul sa-si scrie memoriile de la Jilava,stand la pensie intr-o celula 4 pe 4

    • mariusmioc Says:

      După schimbarea legislaţiei, CNSAS-ul nu mai dă verdicte legate de colaborarea cu securitatea, ci propune instanţei de judecată asemenea verdicte.
      Au fost cazuri de persoane care au dat informaţii în scris securităţii, dar care n-au fost declarate colaboratori ai securităţii, pentru că informaţiile oferite au fost considerate inofensive.

  4. krudus Says:

    Acest material nu imi apartine dar cred ca merita citit.
    „Teodor Mărieş a fost liderul unei fantomatice organizaţii – Alianţa Poporului -, în timpul desfăşurării manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 1990, care promova constant un mesaj al confruntării violente. Considerat un provocator aflat în slujba Poliţiei şi al organelor FSN, Teodor Mărieş a fost izolat de către organizaţiile Pieţei Universităţii. Organizatorii Pieţei Universităţii l-au suspectat de la bun început pe Mărieş şi gruparea sa că are misiuni diversioniste. Organizaţia pe care o coordona a fost controlată de fostul şef al UM 0215, colonelul Florin Calapod. Misiunea colonelului Calapod şi a brigăzii de foşti securişti a fost compromiterea mesajului Pieţei Universităţii – nonviolent şi paşnic, prin instaurarea unui spirit autarhic şi anarhic şi prin iniţierea unor acţiuni provocatoare.
    Mărieş a fost instrumentul principal al acestui proiect malefic, care avea ca scop justificarea intervenţiei în forţă împotriva manifestanţilor Pieţei Universităţii. Cu trei ore înainte de reprimarea cu mână armată a studenţilor de la Universitate şi Arhitectură, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1990, organizaţia lui Teodor Mărieş şi-a strâns pe şest catrafusele şi s-a pus la adăpost. Acesta a mai reapărut în zona Televiziunii Române în jurul orelor 18, intrând în sediul instituţiei cu un grup violent. După consumarea evenimentelor a fost învinuit şi găsit vinovat dar a scăpat prin schimbarea încadrării şi a fost judecat în libertate. Răzvan Teodorescu, unul dintre cei mai apropiaţi acoliţi ai lui Ion Iliescu, şi-a retras plângerea împotriva lui Mărieş. Acesta a dispărut apoi o lungă perioadă de timp din atenţia publică. Ulterior Mărieş a reapărut, surprinzător, peste 17 ani, în fruntea unei organizaţii – 21 Decembrie 1989 – cu care nu a avut nimic de-a face vreme de 12 ani.
    Susţinerea sa din partea lui Dan Voinea este o certitudine, iar grupusculul lui Teodor Mărieş a fost folosit ca mijloc de presiune ori de câte ori a avut nevoie Voinea. Că este aşa, o demonstrează şi faptul ca în timp ce membrii AVMR se aflau în instanţă, în procesul intentat lui Dan Voinea, se zvonise în Parchet ca Mărieş conduce un grup de revoluţionari, care protestează de zor în faţa Parchetului, pentru a-l susţine pe Dan Voinea!
    Mărieş a fost acuzat cu probe de revoluţionari din oraşele-martir ale României “de impostură dar şi de luare de mită, falsuri şi nepotisme”, ei învinuindu-l pe Teodor Marieş – omul impus de procurorul Dan Voinea la cârma asociaţiei revoluţionarilor – că “cerea, ca să dea drumul dosarelor de revolutionar, 5.000 de euro din suma de 7.000, cât trebuie să primească de la stat fiecare revoluţionar autentic”.
    Tot presa a dezvăluit că acelaşi Teodor Maries îşi umfla lunar conturile cu 6.000 de euro tot pe la marginea legii, “închiriind” locaţia Asociaţiei 21 Decembrie, ilegal, Baroului Bucureşti (neavând contract de închiriere cu R.A. A.P.P.S.). Însuşi şeful Baroului, Iordănescu Cristian, totodată şeful grupului de avocaţi care l-a reprezentat pe Dinu Patriciu în Dosarul Rompetrol, îl reprezenta şi pe Teodor Marieş în diferite cauze juridice

  5. Am mirosit din capul locului jocul dublu al acestui farsor Theodor Maries care nu a vrut sa publice pe Blogul Asociatiei articolul meu despre Mineriada din Septembrie 1991.
    Se pune intrbarea cu ce bani a ajuns la Strasbourg?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.