Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

31 august 2011: Se inaugurează Consulatul onorific al Republicii Moldova la Timişoara August 31, 2011

Filed under: Republica Moldova,Timisoara — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: , , ,

În 31 august, cînd în Republica Moldova se aniversează Ziua Limbii Române, în amintirea decretării limbii de stat a RSS Moldoveneşti şi a revenirii la alfabetul latin (linc), la Timişoara se va inaugura consulatul onorific al Republicii Moldova. (more…)

 

1989: Nedumeriri şi nelinişti la Chişinău August 30, 2011


Mişcarea de eliberare naţională din RSS Moldovenească, care a obţinut în august 1989 decretarea limbii de stat şi a revenirii la alfabetul latin, iar în august 1991 independenţa republicii, a avut de înfruntat destule obstacole. Principalul era reprezentat chiar de conducerea de partid a republicii. După ce, ca urmare a mitigurilor, existenţa cererilor mişcării naţionale nu mai putea fi neglijată, conducerea de partid a alcătuit o comisie care să le studieze. Componenţa acestei comisii a pricinuit nişte nelinişti care au fost exprimate în articolul lui Dinu Mihail „Nedumeriri şi nelinişti”, publicat în „Literatura şi Arta” din 16 februarie 1989, pe care îl reproduc mai jos. Comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Nedumeriri şi nelinişti (more…)

 

Subminătorul puterii de stat, lt-col. Silviu Popescu, cere pensie statului român şi ar dori să candideze la preşedinţia României August 29, 2011


document prezentat de domnul Popescu pe blogul propriu, din care rezultă vechimea în muncă realizată de dumnealui în România

Domnul locotenent-colonel Silviu Popescu fondator în decembrie 1989 al Grupului de Iniţiativă pentru Democratizarea Armatei (linc), care a fost un precursor al Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), trecut în rezervă în noiembrie 1990 de către ministrul Stănculescu, a deschis o acţiune în faţa instanţelor din România pentru a primi pensie din partea statului român.

În urma mineriadei din septembrie 1991, domnul Popescu, pe atunci membru în conducerea Alianţei Civice Bucureşti, a fost condamnat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru „participaţie improprie la subminarea puterii de stat”. Domnia sa este astfel, după Miron Cozma, cel de-al doilea subminător al puterii de stat recunoscut oficial în neamul românesc. Neîncrezător în justiţie, domnul Popescu nici nu a participat la procesul penal care i-a fost intentat, ci a părăsit ţara. La un moment dat fusese dat în urmărire generală prin Interpol şi se afla pe pagina de internet a poliţiei române la rubrica „most wanted” – cei mai căutaţi infractori (linc).

În prezent domnul Popescu este pensionar, dar statul austriac nu-i recunoaşte perioada lucrată în România. Primeşte o pensie calculată doar pentru perioada de după 1991, în care a muncit în Austria. (more…)

 

Reportaj de la Marea Adunare Naţională de la Chişinău din 27 august 1989 August 26, 2011


M-am mai referit pe acest blog, în anii trecuţi, la „Marea Adunare Naţională”, cum a fost denumit mitingul care s-a desfăşurat în 27 august 1989 în centrul Chişinăului, cînd sute de mii de moldoveni au cerut Sovietului Suprem al republicii să adopte legile cu privire la limba de stat şi revenirea la grafie latină.

Citeşte:
27 August 1989 – Marea Adunare Naţională de la Chişinău sau „ziua ce va lumina un veac”
Marea Adunare Naţională de la Chişinău (video)

Azi vă prezint un reportaj de Gheorghe Lupuşor, Nicolae Misail şi I. Sandu de la această „Mare Adunare Naţională”, apărut în „Tinerimea Moldovei” din 30 august 1989.

(more…)

 

Securitatea, bănuitoare faţă de Gelu Voican Voiculescu August 25, 2011


Continui prezentarea de extrase din dosarul de securitate al domnului Gelu Voican Voiculescu, fost viceprimministru în guvernul instalat în decembrie 1989. Documentele securităţii ne înfăţişează un Gelu Voican care doreşte să cîştige încrederea securităţii, oferindu-se chiar voluntar să preia anumite misiuni şi făcînd sugestii şi chiar critici (cam obrăznicuţ la faza asta domnul Gelu!) la adresa modului de acţiune al Securităţii şi o Securitate care totuşi nu are încredere în Gelu Voican, îl suspectează fiindcă mai demult a încercat să părăsească ţara, fiindcă întreţine corespondenţă cu mai mulţi cetăţeni străini şi mai ales fiindcă xeroxează şi răspîndeşte diferite cărţi, unele din străinătate (în regimul comunist, reamintesc, chiar şi o simplă maşină de scris trebuia înregistrată la miliţie). Securitatea a întocmit diferite planuri de măsuri legate de Gelu Voican Voiculescu. Referitor la perioada în care Gelu Voican Voiculescu a fost ţinut la închisoare, şi pentru care dînsul cere despăgubiri ca prigonit politic (linc), trebuie spus că niciunde în documentele securităţii n-am găsit vreo frază din care să rezulte că securitatea a pus la cale condamnarea viitorului vicepriministru fesenist prin înscenarea unor delicte de drept comun. Din contră, toate documentele interne ale securităţii care se referă la condamnarea lui Gelu Voican Voiculescu, o înfăţişează drept corectă şi nu pun la îndoială faptele penale de fals, uz de fals, înşelăciune în paguba avutului obştesc care au stat la baza condamnării sale. Se poate bănui că pentru Gelu Voican Voiculescu a fost o dezamăgire faptul că securitatea nu l-a ajutat cînd a fost prins cu deconturile false, iar pentru securitate afacerea cu deconturi false a fost un motiv suplimentar de neîncredere în domnul Voiculescu. Prezint acum un document prin care Direcţia a IV-a a securităţii informează Direcţia a II-a despre situaţia lui Voiculescu Gelu. Comentariile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Republica Socialistă România                 Strict Secret
Ministerul de Interne                           Exemplar nr. 2
Departamentul Sec[urităţii] Statului
Direcţia a II-a
Nr. 231/CI/D/0093779 din 12 FBR 1986

Către Direcţia a IV-a (more…)

 

Statul maximal limitează concurenţa în telefonie, televiziune prin cablu şi internet August 24, 2011


Primăria Bucureştiului a început să taie cablurile agăţate pe stîlpii din unele zone ale oraşului, anunţă ziarul „Adevărul” (linc). Cablurile aeriene sînt interzise, iar reţeaua de cabluri trebuie să fie exclusiv subterană, au hotărît edilii capitalei.

Ca orice măsură luată de birocraţi şi aceasta porneşte de la un scop nobil: ocrotirea vieţii oamenilor. Mădălin Dumitru, directorul Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei, explică de ce cablurile tăiate au fost depozitate într-o piaţă din Bucureşti: „bucureştenii să vadă grămada de cabluri care, montată pe stîlpii neproiectaţi să susţină asemenea greutate, le punea viaţa în pericol”. (more…)

 

1989: Sfîrşit de august la Chişinău. Comitetul ’89 August 23, 2011


Anul 1989, înainte de iarna fierbinte din România, a avut o vară fierbinte la Chişinău. Pentru amintirea acelor evenimente am transcris pentru dumneavoastră un reportaj a lui Ion Berlinschi despre mitingul din 23 august 1989 de la Chişinău, consacrat pactului Ribbentrop-Molotov. Reportajul a apărut în „Tinerimea Moldovei” din 27 august 1989 cu titlul „Sfîrşit de august la Chişinău”. În acelaşi ziar se publică o „Declaraţie-apel” a „Comitetului ’89” care cuprindea ziarişti ai mai multor publicaţii chişinăuene. Comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Sfîrşit de august la Chişinău

În ziua de 23 august la Teatrul de vară din Chişinău a avut loc un miting organizat de Frontul Popular din Moldova. În cadrul lui au fost luate în dezbatere interpretările de ultimă oră ale tratatului de neagresiune încheiat la 23 august 1939 între Germania şi Uniunea RSS, acord căruia îi mai spunem şi „pactul Ribbentrop-Molotov”. Primul vorbitor, regizorul Andrei Vartic, s-a referit nu atît la „descîlcirea” acestui acord ce se bucură în ultimul timp poate că de cea mai voluminoasă bibliografie, ci la consecinţele lui, ecstrem de tragice pentru toate popoarele din ţara noastră, şi în primul rînd pentru poporul rus. Pronunţîndu-se asupra evenimentelor din ultimele zile din republică, grevele unor colective de muncă în oraşele Tiraspol, Bender, Rîbniţa, bunăoară, oratorul a subliniat gîndul că aceste forme de protest nu sînt tocmai adecvate la obiectul revendicărilor. În bună parte ele au suport eronat, masele fiind conduse de nişte organizatori nesăbuiţi. Căci, în pripa cu care le organizează, aceştia nici nu reuşesc să citească cu luare aminte deciziile guvernamentale. Adică proiectele de legi, care în forma lor definitivă sînt absolut echitabile, satisfăcînd interesele tuturor conlocuitorilor noştri. (more…)