Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

1989: Sfîrşit de august la Chişinău. Comitetul ’89 August 23, 2011


Anul 1989, înainte de iarna fierbinte din România, a avut o vară fierbinte la Chişinău. Pentru amintirea acelor evenimente am transcris pentru dumneavoastră un reportaj a lui Ion Berlinschi despre mitingul din 23 august 1989 de la Chişinău, consacrat pactului Ribbentrop-Molotov. Reportajul a apărut în „Tinerimea Moldovei” din 27 august 1989 cu titlul „Sfîrşit de august la Chişinău”. În acelaşi ziar se publică o „Declaraţie-apel” a „Comitetului ’89” care cuprindea ziarişti ai mai multor publicaţii chişinăuene. Comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Sfîrşit de august la Chişinău

În ziua de 23 august la Teatrul de vară din Chişinău a avut loc un miting organizat de Frontul Popular din Moldova. În cadrul lui au fost luate în dezbatere interpretările de ultimă oră ale tratatului de neagresiune încheiat la 23 august 1939 între Germania şi Uniunea RSS, acord căruia îi mai spunem şi „pactul Ribbentrop-Molotov”. Primul vorbitor, regizorul Andrei Vartic, s-a referit nu atît la „descîlcirea” acestui acord ce se bucură în ultimul timp poate că de cea mai voluminoasă bibliografie, ci la consecinţele lui, ecstrem de tragice pentru toate popoarele din ţara noastră, şi în primul rînd pentru poporul rus. Pronunţîndu-se asupra evenimentelor din ultimele zile din republică, grevele unor colective de muncă în oraşele Tiraspol, Bender, Rîbniţa, bunăoară, oratorul a subliniat gîndul că aceste forme de protest nu sînt tocmai adecvate la obiectul revendicărilor. În bună parte ele au suport eronat, masele fiind conduse de nişte organizatori nesăbuiţi. Căci, în pripa cu care le organizează, aceştia nici nu reuşesc să citească cu luare aminte deciziile guvernamentale. Adică proiectele de legi, care în forma lor definitivă sînt absolut echitabile, satisfăcînd interesele tuturor conlocuitorilor noştri.

Într-adevăr, nemulţumitului i se ia darul, spune proverbul. Dar, se crează impresia că atunci cînd evenimentele se derulează vertiginos sînt puţini acei ce dau dovadă de înţelepciune şi calm, uneori gesturile protestatare avînd un scop în sine, de dragul revoltei. Iar înainte mult mai este şi probleme avem de rezolvat împreună şi mai şi.

În aceasta a constat esenţa luării de cuvînt şi a lui Ion T. Guţu, secretar al CC al PCM. Din păcate, tocmai plătind tribut dorinţei iconoclaste, adică de doborîre a icoanelor, asistenţa a dat dovadă de prea puţină răbdare şi tact [deduc de aici că tovarăşul secretar al CC a fost huiduit]. Dar odată şi odată trebuie să ne debarasăm de infantilizmul acţiunilor şi formelor de luptă politică…

Istoricul Ion Ţurcanu a făcut o apreciere competentă, ecshaustivă, aş zice, a tratatului pus în discuţie la miting, subliniind faptul, important pentru noi mai ales, că istoriografia oficială nu se grăbeşte să-şi spună cuvîntul, de astă dată deosebit de cel din timpurile de tristă pomină. Aici e locul să menţionăm că unele relatări de la mitingurile noastre în general au un vădit caracter retrospectiv, suferă de lungimi supărătoare, poartă un caracter de seminar universitar, publicul venind de fapt să asculte şi să se aleagă cu evaluări ale momentului actual.

Anume ţinînd seama de caracterul situaţiei politice ce s-a creat în ţinutul nostru, un grup de iniţiativă alcătuit din ziarişti, editori, lucrători ai radioteleviziunii au întocmit zilele acestea un program de constituire a unui comitet intitulat Comitetul ’89. Despre ţelurile acestui comitet participanţii la miting au luat cunoştiinţă din Apelul şi Declaraţia-apel date citirii de ziariştii Alexandru Bantoş şi Nicolae Misail. Cititorii ziarului nostru pot lua act de aceste mesaje în numărul curent.

Pe scena Teatrului de vară s-au mai ridicat, ţinîndu-se de mîini, reprezentanţi ai Republicilor Baltice, care în acea zi, la ora 20, au organizat un lanţ viu pe traseul Vilnius-Talin, comemorînd „evenimentele din anul 1939” la o distanţă de 50 de ani.

Rezoluţia mitingului asupra tratatului sovieto-german de neagresiune şi asupra protocolului adiţional secret a fost dată citirii de Ştefan Secăreanu, crainic la radioul moldovenesc. Esenţa ei constă în aceea că s-a formulat necesitatea imperativă a aprecierii obiective a pactului respectiv, care a avut consecinţe tragice asupra destinelor popoarelor moldovenesc, lituanian, leton, eston. De asemenea, participanţii la miting au fost anunţaţi că Marea Adunare Naţională va avea loc în ultima duminică din august, adică astăzi, zi ce se va înscrie neapărat în istoria poporului nostru ca un mare eveniment istoric.

Declaraţie-apel

Pornind de la realitatea că situaţia din republică prezintă, sub toate aspectele, trăsăturile unei acute crize politice, generate în mare măsură de dezinformare;

că forţele antirestructuriste, aruncîndu-şi măştile ideologice pseudointernaţionaliste, luptă acum deschis şi lovesc crunt în cele mai sfinte idealuri ale poporului moldovenesc;

că lucrătorii de creaţie ai mijloacelor de informare în masă din republică, care ar putea să joace unul din rolurile decisive în soluţionarea problemelor cu care ne confruntăm, şi anume prin reflectarea obiectivă, netendenţioasă a evenimentelor, aceşti lucrători sînt dispersaţi şi nu constituie la ora actuală un organizm capabil de acţiuni coordonate, noi, membri grupului de iniţiativă, alcătuit din lucrători ai presei, radioteleviziunii moldoveneşti, editurilor, ne asumăm obligaţia de a constitui Comitetul lucrătorilor mijloacelor de informare publică 1989 (Comitetul ’89).

Ce vrea să însemne Comitetul ’89? Care sînt scopurile şi sarcinile ce şi le propune?

1. Să lupte pentru accesul liber la informaţie şi pentru difuzarea ei nestingherită.

2. Să lupte pentru suprimarea funcţiilor improprii cenzurii în presă, pentru respectarea libertăţii cuvîntului.

3. Să lupte pentru interesele politice, economice şi sociale ale lucrătorilor mijloacelor de informare publică.

4. Să-şi rezerveze dreptul, în situaţii ecscepţionale, de a lupta nu numai cu arma cuvîntului, dar şi cu cea a tăcerii protestatare.

Crearea comitetului ne va permite să mobilizăm sub drapelul idealurilor restructurării toate forţele sănătoase ale mijloacelor de informare publică.

Avînd asentimentul majorităţii colegilor de breaslă, sîntem convinşi: Comitetul ’89 ne va realiza aspiraţiile.

Din partea grupului de iniţiativă Comitetul ’89: Gheorghe Lupuşor, Nicolae Misail („Moldova Socialistă”); Vasile Martin, Ion Berlinschi („Tinerimea Moldovei”); Boris Vieru, Oleg Reniţă („Literatura şi Arta”); Ion Gonţa („Învăţămîntul Public”); Ion Proca („Femeia Moldovei”); Alexandru Bantoş („Moldova”); Iurie Vition („Orizontul”); Viorel Mihail („Nistru”); Igor Grosu („Chipăruş”); Ştefan Melnic („Steluţa”); Victor Gherman („Pedagogul Sovietic”); Valeriu Frumusache, Ştefan Secăreanu, Grigore Fidelschi, Andrei Viziru (Radio-TV Moldoveneşti); Ion Ţurcanu (ed. „Cartea Moldovenească”); Gheorghe Chiriţă, Teo Chiriac (ed. „Literatura Artistică”)

Mai citeşte:
23 August – ziua „Marii insurecţii naţionale armată antifascistă şi antiimperialistă” şi a pactului Ribentrop-Molotov (3 video)
A. N. Iacovlev răspunde ziarului „Pravda” despre pactul Ribentrop-Molotov. „Este evidentă devierea de la normele leniniste ale politicii ecsterne sovietice”
August 1988 la Chişinău: “Sînt indignată de faptul că la acest cenaclu se vorbeşte numai în limba moldovenească, în centrul oraşului, unde zilnic vin foarte mulţi turişti. Mă miră că miliţia nu întreprinde nimic”
1988, RSS Moldovenească. Uniunea Scriitorilor respinge criticile care i-au fost aduse
Octombrie 1988, RSS Moldovenească: Declararea limbii de stat va traduce în viaţă “principiile politicii naţionale leniniste”
“Literatura şi Arta” în polemică cu “Sovetscaia Moldavia” (5 ianuarie 1989)
26 februarie 1989 la Chişinău. “Libertate lui Ţurcanu!”. Manifestanţii “sînt simpli muncitori … ce au aderat cu trup şi suflet la politica gorbaciovistă”
12 martie 1989: La Chişinău mulţimea ia cu asalt sediul CC al Partidului Comunist
27 august 1989: Marea Adunare naţională de la Chişinău sau “Ziua ce va lumina un veac”
Marea Adunare Naţională de la Chişinău (video)
31 august 1989: Adoptarea legilor despre limba de stat şi grafia latină în RSS Moldovenească
16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în RSS Moldovenească
1990: tricolorul românesc înălţat cu mîndrie la Chişinău. 2009 – înălţarea tricolorului românesc considerată diversiune rusească
Lupta pentru alfabetul latin prin caricaturi
Interviu cu Anatol Plugaru (primul şef al serviciilor secrete moldoveneşti) publicat în ianuarie 1990
Interviu cu Ilie Ilaşcu publicat în 1990
Adversarul vostru electoral e Partidul Comunist

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s