Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

1989: Nedumeriri şi nelinişti la Chişinău august 30, 2011


Mişcarea de eliberare naţională din RSS Moldovenească, care a obţinut în august 1989 decretarea limbii de stat şi a revenirii la alfabetul latin, iar în august 1991 independenţa republicii, a avut de înfruntat destule obstacole. Principalul era reprezentat chiar de conducerea de partid a republicii. După ce, ca urmare a mitigurilor, existenţa cererilor mişcării naţionale nu mai putea fi neglijată, conducerea de partid a alcătuit o comisie care să le studieze. Componenţa acestei comisii a pricinuit nişte nelinişti care au fost exprimate în articolul lui Dinu Mihail „Nedumeriri şi nelinişti”, publicat în „Literatura şi Arta” din 16 februarie 1989, pe care îl reproduc mai jos. Comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Nedumeriri şi nelinişti

La 8 februarie a.c. a avut loc şedinţa comună a comisiilor permanente pentru propunerile legislative, pentru problemele relaţiilor dintre naţiuni şi educaţia internaţionalistă şi pentru învăţămîntul public, ştiinţă şi cultură ale Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti.

Totodată, la şedinţa în cauză a fost creat Grupul de lucru pentru pregătirea proiectelor de legi ale RSS Moldoveneşti privind funcţionarea pe teritoriul republicii a limbilor moldovenească, rusă şi a celorlalte limbi. Fiindcă foarte mulţi cititori se află pe firul evenimentelor şi ne cer informaţii în plus, dăm mai jos lista persoanelor care fac parte din Grupul de lucru:

BARBALAT P. A., ministru-adjunct de justiţie al RSSM [Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti] [transnistrean de obîrşie, devenit mai apoi preşedinte al Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova (1989-1995), iar apoi preşedinte al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova (1995-2001); răposat în 2004 (linc)];

BORŞEVICI I. G., rectorul Institutului Pedagogic de stat „Ion Creangă” din Chişinău [devenit apoi consilier al preşedintelui Republicii Moldova între 1990-1993 şi ambasador în Ucraina (1990-1994); răposat în 2011 (linc)];

BUMBU B. I., conducătorul brigăzii de lăcătuşi de la uzina de calculatoare „50 let SSSR” [50 de ani ai Uniunii Sovietice];

DONEŢCHIH L. I., şeful catedrei de limbă rusă contemporană a Universităţii de stat din Chişinău;

IVANOV V. M., şeful catedrei disciplinelor dreptului de stat al USC [Universităţii de stat din Chişinău];

COCETCOVA R. I., director-adjunct al şcolii medii nr. 7 din Chişinău;

MIRON V. S., lector la catedra de literatură moldovenească la IPS „Ion Creangă”;

SAVCA G. N., şef adjunct al secţiei juridice a Consiliului de Miniştri al RSSM;

STRATIEVSCHI C. V., şeful catedrei de istorie a PCUS a Institutului Politehnic din Chişinău [viitorii ingineri trebuiau să ia şi lecţii de istorie a partidului];

TANASOGLU D. N., colaborator ştiinţific superior al laboratorului de limbă găgăuză al Institutului de cercetări ştiinţifice din domeniul pedagogiei [unul din puţinii scriitori de limbă găgăuză];

IACOVLEV V. N., şeful secţiei de drept economic şi agrar a AŞ [Academiei de Ştiinţe] a RSSM [devenit mai apoi lider al separatismului transnistrean, numit de unii chiar „părintele juridic” al Transnistriei (linc); după 1997 ajuns în dizgraţia regimului separatist de la Tiraspol şi a plecat în Rusia].

Iată deci persoanele numite de conducerea RSS Moldoveneşti care urmează să salveze limba poporului nostru. După cum ne dă asigurări mereu informata ATEM [Agenţia Telegrafică Moldovenească, agenţia de ştiri oficială a guvernului RSS Moldoveneşti], din acest grup de lucru fac parte „jurişti, istorici, filologi şi specialişti de înaltă calificare în alte domenii ale cunoştiinţelor”. Cu ce poate fi de folos un specialist de înaltă calificare în lingvistica rusă, în lăcătuşerie, în administraţia şcolii medii? Dar numai cu cunoştiinţele, fără o dragoste sinceră pentru această limbă, atît de umilită pînă acum, cum poţi munci la salvarea altor limbi, la fel de umilite? Unde sînt lingviştii şi, mai ales, sociolingviştii? În presa republicană au apărut articole competente, care ofereau soluţii realizabile şi echitabile pentru toţi cetăţenii republicii de repunere a limbii noastre în drepturile ei fireşti şi de lărgire a funcţiilor sociale ale limbii găgăuze. Aceste articole au fost semnate de I. Ciocanu, candidat în ştiinţe filologice, S. Berejan, doctor în filologie, V. Bahnaru, E. Mîndîcanu, candidaţi în ştiinţe filologice ş.a. Dar programul amplu şi constructiv gata de a fi realizat propus în „LA” din 1.01.1989 de V. Ciubotaru în articolul „Limba de stat: principii de realizare”, ca să ne referim lao apariţie recentă? De ce aceşti oameni, care au demonstrat că au ce spune în spiritul hotărîrilor partidului, nu figurează în lista de mai sus? Cui îi e frică de cunoştiinţele şi probitatea lor civică? Au salvarea limbii noastre nu are nevoie de asemenea oameni?

Dintre toţi membrii grupului numai scriitorul D. Tanasoglu a făcut în presă propuneri cu adevărat constructive (dacă, între timp, nu a renunţat la ele) în vederea redresării situaţiei lingvistice din republică. Iar, de pildă, pe V. N. Iacovlev îl cunoaştem drept un adversar ferm al hotărîrilor Comisiei interdepartamentale, deci şi al statutului de stat al limbii moldoveneşti. Cine sînt aceşti oameni care nu de popor sînt chemaţi să decidă soarta poporului moldovenesc şi a celui găgăuz? De ce iarăşi se activează în taină? În zilele de 8, 10, 13 februarie au avut loc şedinţe de discutare a proiectului de lege cu privire la folosirea limbilor în republică, însă iarăţi ziariştii au fost ţinuţi la distanţă, iar poporul – în neştire. De ce nici un scriitor moldovean, nici un lingvist de seamă n-a fost inclus în această comisie? Asemenea metode de întocmire a listelor de persoane, în ale căror mîni se dă orbeşte eczistenţa graiului mioritic, asemenea metode de activitate a grupului condus suveran de Ţurcan V., şeful secţiei juridice a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, ne fac să credem că din nou se urzesc planuri de înşelare a poporului, de legalizare a eliminării limbii noastre din funcţiunile ei vitale: sfera conducerii de stat, a economiei, sfera socială.

Mai citeşte:
August 1988 la Chişinău: “Sînt indignată de faptul că la acest cenaclu se vorbeşte numai în limba moldovenească, în centrul oraşului, unde zilnic vin foarte mulţi turişti. Mă miră că miliţia nu întreprinde nimic”
1988, RSS Moldovenească. Uniunea Scriitorilor respinge criticile care i-au fost aduse
Octombrie 1988, RSS Moldovenească: Declararea limbii de stat va traduce în viaţă “principiile politicii naţionale leniniste”
“Literatura şi Arta” în polemică cu “Sovetscaia Moldavia” (5 ianuarie 1989)
26 februarie 1989 la Chişinău. “Libertate lui Ţurcanu!”. Manifestanţii “sînt simpli muncitori … ce au aderat cu trup şi suflet la politica gorbaciovistă”
12 martie 1989: La Chişinău mulţimea ia cu asalt sediul CC al Partidului Comunist
A. N. Iacovlev răspunde ziarului „Pravda” despre pactul Ribentrop-Molotov. „Este evidentă devierea de la normele leniniste ale politicii ecsterne sovietice”
1989: Sfîrşit de august la Chişinău. Comitetul ’89
27 august 1989: Marea Adunare naţională de la Chişinău sau “Ziua ce va lumina un veac”
Marea Adunare Naţională de la Chişinău (video)
Reportaj de la Marea Adunare Naţională de la Chişinău din 27 august 1989
31 august 1989: Adoptarea legilor despre limba de stat şi grafia latină în RSS Moldovenească
16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în RSS Moldovenească
1990: tricolorul românesc înălţat cu mîndrie la Chişinău. 2009 – înălţarea tricolorului românesc considerată diversiune rusească
Lupta pentru alfabetul latin prin caricaturi
Interviu cu Anatol Plugaru (primul şef al serviciilor secrete moldoveneşti) publicat în ianuarie 1990
Interviu cu Ilie Ilaşcu publicat în 1990
Adversarul vostru electoral e Partidul Comunist

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.