Conferinţă de presă despre sediul asociaţiei Memorialul Revoluţiei

Actualizare: După cum s-a aflat cu acest prilej, ministrul Gabriel Oprea a convenit să cedeze asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” fosta cazarmă de pe strada Oituz, pentru a fi folosită ca sediu al asociaţiei şi pentru muzeul revoluţiei. La ora actuală, asociaţia „Memorialul Revoluţiei” este ameninţată să fie evacuată din sediu ca urmare a recîştigării clădirii de către foştii proprietari.

Mîine, sîmbătă 29 octombrie, ora 10, la sediul asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara, str. E. Ungureanu 8, va avea loc o conferinţă de presă, la care este invitat şi dl. Gabriel Oprea, ministrul apărării.

Subiectul conferinţei este situaţia sediului asociaţiei. Acesta se află într-o clădire naţionalizată, care a fost revendicată în instanţă şi cîştigată de foştii proprietari.

Pauză

Fiindcă am mult de lucru, pentru o perioadă de aproximativ o săptămînă nu voi mai scrie pe acest blog.

Candelă împotriva timpului (2). 16 decembrie de dimineaţa pînă noaptea (video)

Al doilea episod din filmul documentar „Candelă împotriva timpului”, despre revoluţia din 1989, produs de TVR Timişoara în 2009. Autori Vasile Bogdan şi Titus Suciu.

Vezi şi primul episod (linc).

Apar în acest fragment:

CPRD răspunde criticilor mele

Atît pe acest blog, în articolele „Deşi contestaţiile împotriva impostorilor n-au fost analizate, SSPR vrea să înainteze Preşedinţiei listele cu persoanele propuse pentru titlurile de revoluţionar” (linc) şi „Florian Mihalcea, Octavian Bjoza şi Mirko Atanaţcovici, băgaţi de George Costin în „oala cu tărîţe” a revoluţionarilor” (linc), cît şi printr-un e-mail adresat tuturor membrilor CPRD cărora le-am găsit e-mailul afişat public cît şi Preşedinţiei României şi conducerilor partidelor parlamentare, am criticat intenţia SSPR de a trimite către Preşedinţie o listă de propuneri pentru acordarea titlurilor de revoluţionari în condiţiile în care CPRD nu a analizat toate contestaţiile depuse în termen legal, iar unii din cei propuşi nu primiseră titlu de revoluţionar conform vechii legi 42/1990.

Nouă aberaţie în cadrul propagandei de reabilitare a lui Ceauşescu: Acesta ar fi vrut să ridice o statuie mareşalului Antonescu

Mareşalul Ion Antonescu e un personaj istoric simpatizat de o parte însemnată a opiniei publice. Are faimă de patriot care a încercat să elibereze Basarabia şi Bucovina de Nord de sub ocupaţia sovietică. Că n-a izbutit ce şi-a propus e altă problemă. Românii sînt obişnuiţi să aprecieze oamenii politici cu rezultate zero dar plini de bune intenţii.

În cadrul campaniei propagandistice de reabilitare a lui Ceauşescu, la care m-am mai referit (linc), se încearcă transferarea unei părţi a simpatiei de care se bucură anticomunistul Ion Antonescu către comunistul Ceauşescu. Pe portalul ziarişti on-line (linc) profesorul Gheorghe Buzatu (fost sau poate şi actual membru al Partidului România Mare) pretinde că Nicolae Ceauşescu ar fi dorit să ridice „un impozant monument” al mareşalului Antonescu. Citez:

Candelă împotriva timpului (1). Prin negura roşie (video)

Prezint în serial filmul documentar „Candelă împotriva timpului” produs de TVR Timişoara în 2009 şi difuzat atunci pe TVR Timişoara şi pe TVR3. În urma filmului s-a editat şi o carte despre care am mai pomenit pe acest blog (linc).

Filmul are ca subiect revoluţia din 1989 de la Timişoara şi se bizuie pe interviuri cu participanţi direcţi la revoluţie. Autorii producţiei sînt Vasile Bogdan şi Titus Suciu, acesta din urmă cunoscut că a scris alte cărţi despre revoluţie: „Reportaj cu sufletul la gură” (1990) şi „Lumea bună a balconului” (cred că 1995).

Încep cu episodul întîi, despre începutul revoluţiei. Puteţi vedea în acest episod pe Iosif Kabai (vecin şi apropiat a lui Laszlo Tokes în 1989), Stelian Borza (preot ortodox în cartierul Mehala), Ioan Gheorghe Bîndariu, Marian Olariu, Ilie Stepan (conducătorul trupei „Pro Musica”), Claudiu Iordache (membru al Frontului Democratic Român în 1989, acum director al Institutului Revoluţiei Române), Adrian Kali (rănit în revoluţie), Lorin Fortuna (preşedintele Frontului Democratic Român din 1989), Petru Ilieşiu, Cornel Ungureanu (critic literar), Francisc Baranyi (fost ministru al sănătăţii), Laszlo Tokes, Ildiko Baranyi (soţia lui Francisc Baranyi), Petru Dugulescu (pastor baptist, tatăl actualului deputat membru CPRD Marius Dugulescu), Ştefan Iordănescu (regizor), Mircea Gaşpar.

Parchetul a dat rezoluţie de neurmărire penală în dosarul agresării secretarului de stat Puiu Fesan în 2008

În 2008, cînd unii revoluţionari cereau prelungirea termenelor de completare a dosarelor pentru obţinerea certificatelor de revoluţionar (dar doar 4 din cele 52 de asociaţii de revoluţionari au susţinut prorogarea – linc), fiind declanşată şi o grevă a foamei cu acest scop, secretarul de stat de la SSPR din acel moment, Puiu Nicolae Fesan, se împotrivea acestei idei. Ca urmare, a fost agresat în incinta guvernului României, iar pînă la urmă guvernul Tăriceanu a acceptat prelungirea termenelor (alte două prelungiri au fost date ulterior în guvernarea Boc – linc), dînd astfel posibilitate pentru mii de persoane să primească mult rîvnitul certificat.

Puiu Fesan a depus plîngere la parchet pentru ultraj, ca urmare a agresării sale. Recent, pe portalul revoluţiei, Daniel Perju (preşedinte al asociaţiei revoluţionare Liga Euroatlantică) a dat publicităţii rezoluţia parchetului cu privire la această plîngere. Remarc în rezoluţia parchetului scoaterea de sub urmărire penală a presupusului făptaş Walter Simionov, cît şi neînceperea urmăririi penale cu privire la presupuşii instigatori George Costin, Daniel Perju şi Teodor Mărieş, pe motiv că nu ar fi dovezi concludente împotriva lor, dar şi afirmaţia că un CD cu înregistrări video care a fost depus la dosar ca dovadă „nu a putut fi vizionat avînd în vedere lipsa mijloacelor tehnice adecvate”. Ciudată această lipsă de mijloace tehnice, căci CD-ul respectiv pare a fi fost o dovadă de bază. În incinta guvernului României, unde s-au petrecut faptele, există camere de supraveghere, şi probabil de acolo provenea CD-ul.

Reproduc mai jos rezoluţia parchetului din 1 august 2011. Reamintesc totodată ce mi-a spus Fesan despre acest caz, în 3 septembrie 2011 (deci probabil primise deja rezoluţia parchetului), cînd am discutat cu personal cu el, şi am consemnat în 4 septembrie pe acest blog (linc): „Despre episodul cînd a fost lovit în sediul guvernului (linc), spune că a făcut plîngere penală iar făptaşul l-a rugat să-l ierte. A spus că-l iartă dacă mărturiseşte pentru ce a făcut asta (era un revoluţionar care primise deja certificatul preschimbat) şi acela a spus că a fost mituit cu o centrală termică şi nişte combustibil”.

Florian Mihalcea, Octavian Bjoza şi Mirko Atanaţcovici, băgaţi de George Costin în „oala cu tărîţe” a revoluţionarilor

M-am mai referit la propunerile SSPR trimise către CPRD (linc) cu privire la lista revoluţionarilor care ar urma să fie înaintată preşedinţiei României cu scopul emiterii decretului prezidenţial de conferire a titlurilor de revoluţionar. Una din surprizele acestor propuneri (pe lîngă faptul în sine al înaintării acestora înainte ca CPRD să isprăvească de analizat contestaţiile) este prezenţa în listă a 3 persoane care nu au avut titlu de revoluţionar atribuit conform vechii legi 42/1990 dar sînt propuse acum, cu încălcarea prevederilor legale, pentru titlul de luptător în revoluţie remarcat prin fapte deosebite. Persoanele respective nu sînt nominalizate (anexa cu nominalizările nu a fost dată publicităţii), dar se dau date de identificare a acestora prin care ne putem da seama despre cine e vorba.

La punctul F al adresei SSPR se spune:

F. – ANEXA NR. 1/6, cuprinde un număr de 3 (trei) persoane, propuse pentru acordarea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 – Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, în conformitate cu prevederile Legii recunoştiinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, nr. 341/2004.

Deşi contestaţiile împotriva impostorilor n-au fost analizate, SSPR vrea să înainteze Preşedinţiei listele cu persoanele propuse pentru titlurile de revoluţionar

Pe saitul SSPR e prezentată o adresă (linc) pe care această instituţie a trimis-o către CPRD şi în care se propune avizarea listelor care urmează trimise Preşedinţiei României pentru acordarea titlurilor de revoluţionar prevăzute de Legea 341/2004.

Sînt nedumerit de faptul că se propune înaintarea către Preşedinţie a listelor pentru decretul de confirmare a titlurilor de luptători în revoluţie în condiţiile în care Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor (CPRD) nu a finalizat analizarea contestaţiilor depuse cu privire la aceste titluri.

Art. 20 din HG 1412/2004 (normele de aplicare ale legii 341/2004) spune:

(1) Persoanele nemulţumite de nepreschimbarea certificatului doveditor sau care consideră, pe baza de probe, că în cazul altor persoane cărora le-a fost preschimbat certificatul doveditor nu au fost respectate prevederile Legii nr. 341/2004 sau ale prezentelor norme metodologice pot face contestaţie la Comisia Parlamentară, în termen de maximum 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei finale prevăzute la art. 19 alin. (1).

(2) În cuprinsul contestaţiei vor fi prezentate expres şi lipsit de orice echivoc datele de identificare a contestatarului, actele sau faptele contestate şi, totodată, vor fi anexate documente doveditoare în susţinerea contestaţiei.

(3) În vederea soluţionării contestaţiilor, Comisia Parlamentară poate solicita instituţiilor publice punerea la dispoziţie a documentelor necesare, acestea avînd obligaţia de a le transmite, în copie, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data solicitării, precum şi punctul de vedere al SSPR cu privire la contestaţia formulată.

(4) În termen de 30 de zile de la data depunerii contestaţiei, Comisia Parlamentară comunică contestatarului şi la SSPR modul de soluţionare a contestaţiei.

(5) Pe baza propunerilor formulate de Comisia Parlamentară SSPR reanalizează documentaţia pe baza căreia a fost luată decizia ce formează obiectul contestaţiei şi, în raport de decizia adoptată, procedează conform reglementărilor în vigoare.

Generalul Florian Caba şi căpitanul Dando Carp scapă şi la CEDO pentru crimele din 1989 de la Cluj

Generalul Florian Caba scapă prin prescripţie (linc) scriam în decembrie 2009, relatînd despre hotărîrea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la dosarul revoluţiei din Cluj. Dacă maiorul Ilie Dicu a fost condamnat la închisoare, fiind găsit vinovat de împuşcarea unor demonstranţi, generalul Caba (locotenent-colonel în 1989), care îi spusese lui Dicu „dacă trece cineva de tine te fac trădător de ţară”, iar ulterior deschiderii focului şi omorîrii unor demonstranţi în zona dispozitivului condus de Dicu l-a premiat pe acesta cu 2000 lei, a fost scos de sub urmărire penală, iniţial pe motiv că n-a folosit cuvintele „îţi ordon” iar apoi pentru prescripţie.