Procesul Memorandului (7). „Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”

Am prezentat în 2009 pe acest blog desfăşurarea Procesului Memorandului de la Cluj, pe baza celor scrise de ziarele anului 1894. Citeşte:

– Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
– Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
– Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
– Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
– Procesul memorandului (5). Verdictul
– Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism

Acum prezint ecouri stîrnite de acest proces şi publicate în ziarul „Tribuna” din Sibiu, în 13 mai 1894:

Richard Andrew Hall: Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România (I). Începutul sfîrşitului: Timişoara 15-17 decembrie 1989

În 2009 am publicat pe acest blog traducerea unor fragmente din teza de doctorat a profesorului american Richard Andrew Hall – „Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România de după Ceauşescu”. Respectiva teză de doctorat a fost susţinută în decembrie 1996 la Universitatea Indiana. Voi prezenta în perioada următoare noi fragmente din capitolul 5 „Timişoara 15-17 decembrie 1989” al acestei teze de doctorat. În textul lucrării domnului Hall, fragmentele pe care le voi prezenta sînt anterioare celor deja traduse, care aparţin capitolelor 6 şi 8 din teză şi au fost numerotate 1-8. Voi numerota fragmentele prezentate acum cu cifre romane.

Pentru republicarea în altă parte a acestei lucrări este nevoie să cereţi aprobarea autorului, cu care se poate lua legătura la hallria@comcast.net

Fragmentele deja traduse din teza de doctorat a profesorului Hall:
– Începutul sfîrşitului: Timişoara 15-17 decembrie 1989 – fragmentul prezentat acum (anterior celor prezentate în 2009)
– Ceauşescu pleacă în Iran
– 18-19 decembrie. Evenimentele din Timişoara în absenţa lui Ceauşescu
– 20 decembrie 1989: Protestatarii cuceresc Timişoara
– Greşeala fatală a lui Ceauşescu: mitingul din 21 decembrie
– Cine a aruncat “petarda”?
– Rolul USLA în reprimarea din 21-22 decembrie 1989 la Bucureşti
– Ce l-a făcut pe Ceauşescu să fugă?
– Ceauşeştii în timpul fugii
– Concluzii

Începutul sfîrşitului: Timişoara 15-17 decembrie 1989

Pretenţiile de despăgubiri ale lui Gelu Voican Voiculescu se bizuie pe un document din 1990 atribuit lui Victor Stănculescu

Am mai relatat despre procesul deschis de Gelu Voican Voiculescu împotriva statului român, în temeiul Legii 221/2009, prin care cere despăgubiri pentru pretinsa sa prigonire în timpul regimului comunist. Vezi:
– Gelu Voican cere 748000 de euro despăgubiri de la statul român
– Gelu “748000 de euro” Voican: “Despre faptul că falsific deconturile, în afară de şeful meu, mai cunoşteau majoritatea colegilor mei”
– “Inculpatul Voiculescu Gelu Voican a dat dovadă de sinceritate în timpul urmăririi penale”
– Gelu Voican Voiculescu recuză judecătorul la procesul cu CNSAS. Procesul celor 748000 euro – amînat pe 21 noiembrie
– Procesul despăgubirilor lui Gelu Voican Voiculescu. Procurorul se opune cererii mele de intervenţie

În 21 noiembrie, fiind la Bucureşti, unde s-a judecat cererea mea de intervenţie în acest proces (nu cunosc încă dacă a fost sau nu aprobată în principiu), am intrat în posesia chemării în judecată prin care fostul viceprimministru FSN-ist îşi justifică pretenţiile faţă de stat. Deşi în repetate rînduri presa a relatat că Gelu Voiculescu a cerut depăgubiri de 748000 de euro, această informaţie am preluat-o şi eu, în cererea de chemare în judecată pretenţiile sînt evaluate la doar 500000 de euro. Nu am avut timp să verific în dosarul instanţei dacă există vreun document ulterior prin care pretenţiile să fi fost precizate la 748000 euro, cum a scris presa iar domnul Voiculescu n-a contestat. Aspectul e oricum secundar. Vă voi prezenta cum încearcă domnul Voican Voiculescu să convingă instanţa că închisoarea pe care a făcut-o în regimul comunist nu a fost pentru motive de drept comun, cum scria în sentinţa penală, ci pentru motive politice, care îl îndreptăţesc la despăgubiri faţă de stat. Citez din cererea de chemare în judecată:

Cererea de înscriere în fals depusă de Gelu Voican Voiculescu – respinsă. Deasemeni, respinsă cererea mea pentru prezentarea restului filelor de la dosarul lui Gelu Voican

Marţi 22 noiembrie 2011 la Curtea de Apel Bucureşti a avut loc o nouă înfăţişare în procesul deschis de mine şi de Gregorian Bivolaru împotriva CNSAS şi a lui Gelu Voican Voiculescu, legat de colaborarea cu securitatea a fostului viceprimministru fesenist.

S-a luat în discuţie cererea lui Gelu Voican Voiculescu de înscriere în fals a contractului avocaţial făcut de Gregorian Bivolaru cu avocata Mihaela Mîţu, cît şi a cererii de chemare în judecată făcută de Gregorian Bivolaru. Am prezentat deja într-un articol anterior (linc) argumentaţia lui Gelu Voiculescu.

Un grup de revoluţionari timişoreni a intrat în greva foamei

Un grup de revoluţionari timişoreni a intrat în greva foamei la sediul ALTAR (Asociaţia Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie), în semn de protest faţă de prevederile legii 410/2011 cu privire la neacordarea indemnizaţiilor de revoluţionari în anul 2012. Grupul este format din: Ioan Savu (una din persoanele care au dus tratative cu prim-ministrul Constantin Dăscălescu în 20 decembrie 1989), Dumitru Părpăluţă (rănit în revoluţie), Cătălin Daniel Carpîn şi mama sa Georgeta Carpîn (urmaşi ai eroului martir Dănuţ Carpîn), Liviu Cheţa, Nicuşor Jurj şi Claudiu Ciobanu.

Din partea domnului Ioan Savu am primit următoarea declaraţie care explică motivele gestului său (am păstrat scrierea cu majuscule, litere îngroşate sau cursive conform originalului):

Procesul despăgubirilor lui Gelu Voican Voiculescu. Procurorul se opune cererii mele de intervenţie

Ieri şi alaltăieri am fost la Bucureşti pentru cele 2 procese cu Gelu Voican Voiculescu, despre care am mai scris pe acest blog (linc). Dau acum amănunte despre primul proces, cel de luni 21 noiembrie, în care Gelu Voican Voiculescu a dat în judecată statul român cerînd sute de mii de euro despăgubiri în temeiul legii 221/2009.

Candelă împotriva timpului (4). 17 decembrie de după amiază pînă în noapte (video)

Al 4-lea episod al filmului „Candelă împotriva timpului” produs de TVR Timişoara în 2009. Realizatori: Vasile Bogdan şi Titus Suciu.

Vezi primele trei episoade: Prin negura roşie (linc), 16 decembrie de dimineaţa pînă noaptea (linc), 17 decembrie din noapte pînă după amiază (linc).

Apar în acest episod martorii:

Gelu Voican despre persoana care i-a adăpostit cărţi şi xeroxuri: „Discutînd pe marginea unor aspecte social-economice din ţară sau de ordin cultural, am reţinut că făcea unele aprecieri care puteau fi interpretate ca negative”

Azi sînt la Bucureşti pentru „procesul celor 748000 de euro” pe care Gelu Voican Voiculescu îi cere statului român în temeiul Legii 221/2009, în calitate de victimă a regimului comunist. În acest proces, care face obiectul dosarului 63354/3/2010 al Tribunalului Bucureşti (linc), am depus o cerere de intervenţie în interes propriu şi în interesul Statului român reprezentat de Ministerului Finanţelor care ar urma să fie luată în discuţie la acest soroc. Am mai relatat despre acest proces şi despre actele depuse de mine la dosar (linc).

Mîine am un alt proces cu domnul Voiculescu – la Curtea de Apel Bucureşti (dosar 5744/2/2010 – linc), în care urmează să se lămurească colaborarea acestuia cu securitatea. Pentru cititorii blogului am pregătit noi file din dosarul de CNSAS al domnului Voiculescu.

După cum am mai arătat pe acest blog, Gelu Voican Voiculescu a făcut închisoare în regimul comunist, încadrarea juridică a faptelor fiind de înşelăciune în paguba avutului obştesc, fals intelectual, uz de fals şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine (linc). În timpul anchetei penale au fost confiscate deasemeni cărţi şi lucrări xeroxate ale inculpatului, pe care acesta le depozitase la o cunoscută. Securitatea a bănuit că printre acele cărţi şi lucrări xeroxate ar putea fi unele cu caracter politic potrivnic orînduirii socialiste. În urma anchetei şi examinării lucrărilor de către „specialiştii din cadrul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste”, s-a stabilit că nu este cazul de aşa ceva, iar referatul Direcţiei de cercetări penale a Inspectoratului General al Miliţiei, referitor la Gelu Voican Voiculescu, care propune trimiterea sa în judecată, îl dezvinovăţeşte însă de vreo vină legată de cărţile şi lucrările xeroxate pe care le adunase şi propune „restituirea colecţiei bibliofile ridicate de la inculpat”.

Prezint mai jos declaraţia din 5 decembrie 1985 a domnului Voican Voiculescu despre cunoscuta la care depozitase „colecţia bibliofilă” care stîrnise interesul autorităţilor. CNSAS-ul a anonimizat numele terţelor persoane din dosar, pasajele respective le-am însemnat cu „[…]”.

O nouă propunere legislativă, care repetă prevederile Legii 410/2011, e dezbătută în parlament

Anticipînd probabil anularea de către Curtea Constituţională a Legii 410/2011 de aprobare (cu amendamente) a OUG 80/2010, care prevede mai multe măsuri de economii bugetare, inclusiv suspendarea indemnizaţiilor luptătorilor în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite, guvernul a introdus respectivele prevederi legislative într-un alt proiect de lege aflat acum în dezbatere parlamentară.

Legea 410/2011 a fost contestată la Curtea Constituţională şi această contestaţie are multe şanse să fie acceptată, ca urmare a modului nu tocmai firesc prin care legea a fost adoptată. Anume, la aprobarea unei ordonanţe de urgenţă neimportante, în camera deputaţilor – camera decizională, s-a venit în ultimul moment cu un amendament prin care s-au introdus în lege o mulţime de prevederi despre care nu fusese vorba în ordonanţa iniţială şi care nu fuseseră discutate deloc pînă atunci, nici în comisiile parlamentare şi nici la senat. Ţinînd seama de deciziile precedente ale Curţii Constituţionale, mai ales faptul că senatul nu a avut posibilitatea să-şi spună părerea despre prevederile nou introduse în lege este motiv pentru declararea acesteia ca neconstituţională. Vezi textul sesizării depuse la Curtea Constituţională (linc).

Legea 410/2011, contestată la Curtea Constituţională

Legea 410/2011 (linc) care, printre multe alte prevederi, se referă şi la suspendarea plăţii indemnizaţiilor luptătorilor în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite pentru anul 2012 (linc), a fost contestată de opoziţie la Curtea Constituţională.

Reproduc textul sesizării semnate de grupurile parlamentare PNL şi PSD. Pentru cursivitatea lecturii şi înţelegerea mai lesnicioasă a argumentelor, am eliminat unele repetiţii şi formulări avocăţeşti. Am introdus mici comentarii proprii între paranteze drepte, cu litere cursive.

Sesizare de neconstituţionalitate