Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Procesul Memorandului (7). „Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi” noiembrie 30, 2011


Am prezentat în 2009 pe acest blog desfăşurarea Procesului Memorandului de la Cluj, pe baza celor scrise de ziarele anului 1894. Citeşte:

Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
Procesul memorandului (5). Verdictul
Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism

Acum prezint ecouri stîrnite de acest proces şi publicate în ziarul „Tribuna” din Sibiu, în 13 mai 1894:

Sub titlul „Adrese de aderenţă” ziarul prezintă scrisori primite la redacţie în care se arată solidarizarea cu inculpaţii memorandişti, scrisori care provin din Vechiul Regat (Craiova, Slănic Prahova, Galaţi, Piteşti, Turnu Măgurele, Ialomiţa), din Austro-Ungaria (Finteuşul Mare, Borgo-Suseni, Vinga, Luncoiul de Jos, Bichigiu, Cergăul Mare, Sibiu, Gura Rîului, Nădab) şi din Elveţia (Zurich).

„Cetăţenii urbei Slănic-Prahova, întruniţi în mare meeting de protestare, vă trimit călduroasele lor mulţumiri pentru apărarea drepturilor naţionale şi pentru luptele ce le purtaţi pentru sfînta causă. Continuaţi cu curagiu pe calea apucată! Sentinela română va fi la postul seu”, scrie într-o scrisoare semnată de Ion Vineşi şi M. Teoharescu.

„Aprigule luptător! Cetăţenii piteşteni, în adunarea de la 19 aprilie v. [stil vechi?], luînd cunoştiinţă de cele-ce se vor petrece cu fraţii noştri transcarpatineni în ziua de 14 aprilie viitor, m-au autorisat a vă îndemna la continuarea apărării drepturilor fraţilor noştri şi a vă manifesta atît d-voastre, cît şi conluptătorilor voştri însufleţirea noastră de a participa la tot ce veţi întreprinde şi a vă da mînă de ajutor în cas de primejdie”, scrie Mihail Grigoris Bădescu, preşedintele meetingului din Piteşti, într-un răvaş adresat domnului Ioan Raţiu.

„La Lupta în care aţi intrat rugăm pe Dumnezeul dreptăţii să vă deie tărie sufletească, curagiu întru toate, consimţind cu d-voastră vă dorim să ieşim învingători!”, se afirmă într-o altă scrisoare, semnată „Întreg poporul român din Finteşul Mare”.

Societatea studenţilor români din Zurich a trimis două depeşi la adresa dlui Coroianu în Cluj, dar oficianţii maghiari le-au găsit de periculoase existenţei statului maghiar conform art. de lege din convenţiunea telegrafică, telegramele destul de moderate, şi le-au respins pe amîndouă din Timişoara. Iată depeşile:

Iuliu Coroianu pentru Cristea
Cluj

Părinte!
Păşiţi cu hotărîre, suferinţa este bucurie cînd causa este aşa de măreaţă.
Andronescu, Anghelescu, Bacal, Bazeilli, Braescu, Tiberiu Eremia, Goldenberg Ionescu, Maxim Nicoreanu, Pîrvulescu, Popovici, Puşcariu, Radovici, Rapaport Rădulescu, Tănăşoiu Teişeanu, Thois, Voicu

Iuliu Coroianu, advocat, Cluj
Din cumpăna judecăţii maghiare nu aşteptaţi dreptate. Faceţi-i însă să ştie că nu există pedeapsă care să poată opri pe Român a-şi apăra limba şi drepturile. Din întunerecul temniţelor maghiare va apare făclia libertăţii.
Societatea studenţilor români din Zurich”
, mai aflăm din „Tribuna”.

O altă scrisoare, scrisă în numele românilor din Luncoiu-de Jos şi Scrofa, afirmă: „Memorandul şi întreg conţinutul acestuia îl declarăm de al nostru. Toate suferinţele membrilor partidului naţional le îndurăm cu toţii dimpreună. Sus inimele! Trăiască dreptatea! Voi sînteţi martirii neamului nostru, pe voi vă adorăm”.

Femeile române din Sibiu (listă de 36 de iscălituri) se exprimă şi ele:

Onorat comitet naţional! iubiţii noştri fraţi şi fii!
Timpuri mari cer şi jertfe mari.
Un astfel de timp este şi cel de faţă, cînd conştienţa e deşteaptă şi sentimentul celei mai înfocate iubiri către neamul seu palpită în inima fiecărui Român.
Mult foarte mult, aţi contribuit voi, iubiţii noştri la redeşteptarea acestui sentiment sacru; căci aţi reclamat dreptul dumnezeesc şi omenesc, care se cuvine în patria noastră poporului român, descendentul coloniilor Divului Traian – drept care tirănia pe faţă şi pe sub ascuns s-a silit veacuri întregi a ni-l răpi şi încă şi astăzi continuă a ni-l denega.
Voi aţi fost şi sînteţi aceia, care v-aţi înălţat vocea întru apărarea acestui drept, şi aţi depus gravamintele poporului nostru la treptele Tronului Preaînalt.
Împlinirea acestei sfinte datorinţe vi s-a răstălmăcit ca o crimă, şi pentru un act demn de recunoştiinţa unui popor întreg, voi sînteţi chemaţi a suferi martiriu.
V-aţi presentat fără şovăire şi înaintea tribunalului, şi v-aţi declarat gata, a lupta, a suferi şi a vă jertfi pînă în sfîrşit pentru iubita noastră naţiune.
Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi, şi pe cînd voi luptaţi şi suferiţi pentru poporul vostru, noi împlinim cu sfinţenie datorinţele noastre de surori, soţii şi mame, şi păzim casele voastre în pietatea şi curăţenia moravurilor, ce le-am moştenit dela străbuni, şi princ are voim să strălucească pentru totdeauna casa română.
Luptaţi dar’ cu bărbăţie lupta cea sfîntă pentru libertatea, egalitatea şi frăţietatea tuturor popoarelor patriei noastre: şi inimile noastre şi ajutorul lui Dumnezeu sînt cu voi!”
.

Mai citeşte:
Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (1)
Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (2)

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.