Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Obiectiv al teroriştilor: „să dezbine unitatea dintre armată şi popor” ianuarie 31, 2012


Ianuarie 1990. În Timişoara circulă zvonuri că armata a fost şi ea implicată în reprimarea revoluţiei. „Renaşterea Bănăţeană” din 14 ianuarie 1990 publică un articol în care aminteşte „filele de vitejie” ale armatei în lupta împotriva teroriştilor, pentru salvarea revoluţiei. Ce urmăreau teroriştii? Printre altele, „să dezbine unitatea dintre armată şi popor”. La relatarea unei asemenea lupte ni se spune chiar că „inamicul a fost capturat”. Redau mai jos articolul maiorului Ion Luchian:

File de vitejie din zilele revoluţiei
Armata îşi face datoria!

S-au transmis în toată presa scrisă şi vorbită a României libere, s-au auzit în aceste zile fierbinţi lozinci, lozinci ale libertăţii şi revoluţiei, lozinci ale descătuşării.

Printre acestea a existat o lozincă pe cît de spontană, pe atît de încurajatoare, nuanţată de speranţă şi împlinire, ca un strigăt de uşurare, care a străbătut îndelung mulţimile: ARMATA E CU NOI! Fraţilor, armata este alături de noi! Cu armata, revoluţia va birui!

Spicuim, la întîmplare, impresii ale martorilor oculari: fraternizare, tancurile veghează, armata îşi face datoria patriotică faţă de popor, armata nu se dezminte!…

***

Într-unul din punctele fierbinţi ale municipiului – Spitalul Judeţean – se afla la datorie subunitatea comandată de lt. maj. Dumitru Radu.

Sîmbătă 23 decembrie, între orele 14 şi 15, au fost atacate de terorişti Staţia de salvare, punctul de alimentare cu oxigen, depozitul de sînge şi medicamente.

Bandiţii au deschis focul de pe blocurile vecine, din apartamentele unui cămin de nefamilişti şi din grădiniţa de copii, cu scopul de a lovi personalul medical, militarii ce asigurau paza acestor importante obiective.

În aceste împrejurări am deschis focul pentru a nu permite dezvoltarea intenţiilor acestor mercenari şi a asigura îngrijirrea răniţilor, cele necesare asistenţei medicale. Curaj şi spirit de sacrificiu au dovedit toţi militarii, îndeosebi sold. Talpiş Dorel, sold. Suroiu Valentin, plt. maj. Belciug Ştefan…

***

… Subunităţile erau adunate şi aşteptau ordinul de plecare în misiune. Era prima misiune adevărată – lupta împotriva bandelor teroriste instruite şi introduse în ţară în timpul dictatorului.

Acţiunile teroriste în oraş se amplificau, telefoanele zbîrnîiau anunţînd noi crime săvîrşite de terorişti. Citeam în ochii ofiţerilor, subofiţerilor şi soldaţilor hotărîrea de a lupta împotriva nemernicilor plătiţi să ne tulbure liniştea, să dezbine unitatea dintre armată şi popor, să creeze destabilizare şi nesiguranţă.

… Misiunea a fost scurtă. Am ocupat obiectivul şi a început o luptă crîncenă. Inamicul a fost capturat. Pentru noi, acest fapt a dus la creşterea moralului, a încrederii în victoria revoluţiei, în cauza noastră dreaptă.

Au urmat alte misiuni, la fel de îndîrjite…

Au fost zile şi nopţi în care militarii, ca şi mulţi alţi participanţi la înfăptuirea revoluţiei, n-au ştiut ce-i somnul, odihna şi masa, dar acest lucru n-a fost zadarnic, pe feţele tuturor se citeşte zîmbetul, încrederea, eliberarea de dogme, dreptul de a se bucura de ceea ce este al nostru şi numai al nostru.

***

Ni se spunea: Apa este otrăvită în tot oraşul. „Nu consumaţi apa decît după ce o fierbeţi!” ni se spunea insistent şi obsedant în primele zile…

Uzina de apă este luată în pază de subunitatea comandată de lt. Torero Nicula.

Linişte la obiectiv, În centrul oraşului se aud rafale repetate, parcă pe mai multe voci. Dar la noi este linişte, deci este bine.

La un moment dat, din apropiere, o lungă rafală sparge tenebrele. Subunitatea ia dispozitivul de apărare şi caută zadarnic, caută locul de unde se trage. Se aude bine, am spune că se simte glonţul în aer, dar nu se vede nimic. Parcă nu ştim în ce direcţie să îndreptăm arma! Se procedează la o manevră de încercuire a zonei şi fiara ascunsă simte că trebuie să rupă lupta.

În aceste momente, glonţul vrăjmaş l-a răpus pe camaradul nostru, sold. Tudorel Buzea. A căzut la datorie, cu arma în mînă, pe baricadele revoluţiei – neprecupeţindu-şi sîngele şi nici viaţa pentru cauza poporului.

Mr. Ion Luchian

Mai citeşte:
„Cea mai mare parte din elementele teroriste s-au predat, au fost nimicite sau capturate”
Brateş: „Elementele duşmănoase, securiştii, au otrăvit apa” (video)
Brateş, iarăşi despre apa otrăvită (video)
Brateş: Elementele criminale au fost fie neutralizate, fie arestate. Apa trebuie fiartă (video)
– Alte articole din presa românească din perioada imediat următoare revoluţiei la pagina Presa românească 1989-1990

 

3 Responses to “Obiectiv al teroriştilor: „să dezbine unitatea dintre armată şi popor””

  1. Puscasu Vlad Irimie Says:

    Foarte interesanta postarea.Observand unele scrieri si ceea ce se intampla in zilele astea,constat ca romaniilor le plac revolutiile din timpul iernii,si nu al verii. Decembrie 1989, januarie 2012.

    Si mai e ceva.In 1990 se striga ,,iliescu judecat pentru sangele varsat,,

    acum se striga ,,pacat,pacat,de sangele varsat,, cu referire la 1989.

  2. Puscasu Vlad Irimie Says:

    Povestea cu apa otrvita a fost o minciuna.Iar dupa ani si ani, tovarasul BRATES mai are curajul sa iasa sa dea interviuri,fara pic de rusine! chiar la Antena3 la ion cristoiu in platou,acum ceva timp,un an ,2 in urma.

  3. De ce va mai mirati? Pe 14 ianuarie 1990 era doar „democratie”. Democratia impusa de Iliescu si FSN. Era perioada cand armata „trebuia spalata” de pacate. Era perioada cand in Timisoara se umbla din casa in casa pentru ca lumea sa-si declare mortii oficial…. Actiune coordonata de armata bolsevica si viitorii oameni de bine ai iliescului. Era cea mai buna perioada cand politrucii si „ofiterii voluntari”, sa-si incerce condeiul pentru reabilitare, prima faza dinaintea pensionarii acestora. Masa bolsevica de pensionari protestatari pe care o intalnim, acum pestritza, amestecata cu tortionari si ofiteri anchetatori din securitate. Cerandu-si cu tupeu „drepturile” legale, „castigate la rebolutie” -pentru teroarea impusa unui popor umil si orb in lunga noapte comunista. Sunt fortele raului care instiga acum la nesupunere civica si amesteca democrtatia lor de dinainte de ’89 si cea pe care le-a facut-o cadou iliescu la inceputul anului 1990, cand CADA incepea sa se organizeze si sa-si scuipe maselele stricate. Sunt aceleasi forte active „strans unite” in jurul gruparii bolsevico-securiste de astazi.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.