Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Senatorul Valer Marian, interpelare pentru primministrul Mihai Răzvan Ungureanu Martie 22, 2012


La 2 zile după ce, pe acest blog, ceream să i se pună primministrului Mihai Răzvan Ungureanu întrebări limpezi cu privire la autenticitatea reportajului „Blugii ne erau plini de sînge” (linc) publicat de acesta în „Opinia Studenţească” din 26 decembrie 1989, Gazeta de Nord-Vest din Satu Mare anunţă în articolul „O minciună mare cît Ungureanu” (linc) că senatorul PSD de Satu Mare Valer Marian îl va interpela pe primul ministru referitor la articolul respectiv. Valer Marian este cel care în 1990 demisiona din procuratură demascînd obstrucţiile pe care regimul Iliescu le făcea cercetărilor despre revoluţie din 1989 (linc). Iată interpelarea care va fi depusă luni la Senat:

“Cotidianul „Evenimentul Zilei” a publicat în numărul de sîmbătă, 17 martie 2012, sub semnătura jurnalistului Ionuţ Fantaziu, un articol intitulat <Revoluţia din `89. Reportajul emoţionant al jurnalistului Mihai Răzvan Ungureanu: „Blugii ne erau plini de sînge”>. Articolul reproduce un reportaj publicat de dumneavoastră în revista ieşeană Opinia Studenţească nr. 2 din 26 decembrie 1989 (a doua zi după condamnarea şi executarea cuplului dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu), care avea supratitlul „Reporter de front”, titlul „Blugii ne erau plini de sînge” şi subtitlul „Calfele cizmarului trăgeau în noi ca în iepuri”. Reproduc integral acest reportaj în interpelarea mea, pentru a vă simplifica efortul de a aduce anumite clarificări şi de a face probaţiunea unora din afirmaţiile dumneavoastră: [urmează textul articolului domnului Ungureanu, prezentat deja pe acest blog]

Din reportajul dumneavoastră deduc, domnule prim-ministru, că aţi fost prezent la Cluj în seara zilei de 21 decembrie 1989, cînd s-a tras prima oară şi au căzut primele victime. Deduc, de asemenea, că aţi fost prezent în locul evenimentelor din urbea de pe Someş, că v-aţi „aruncat instinctiv, la pămînt, în şuierul gloanţelor”, că atunci cînd v-aţi ridicat de jos, vi s-au lipit „blugii de pielea picioarelor, fiindcă erau plini de sînge”, că aţi simţit „lovitura bastoanelor şi a paturilor de puşcă asupra trupului”, că tălpile adidaşilor vi „se încleiaseră în bucăţile de creier risipite pe jos”, că v-aţi înmuiat batista în sîngele celor care au căzut în faţa dumneavoastră. Mai afirmaţi, domnule prim-ministru, că „puţin mai încolo de locul în care strigam, îmbrîncindu-ne unii pe alţii şi încercînd să nu ne oferim inconştienţi bătăii armelor ucigaşe, un fetid miros de motorină îl împrăştiau tancurile”. Şi precizaţi, cîteva rînduri mai jos, că blindatele au „ras”, ca la Timişoara , etajele superioare ale blocurilor, ferestrele luminate, ca să-i secere pe curioşi. Am putea conchide, dacă ne luăm după afirmaţiile dumneavoastră , că la Cluj au curs rîuri de sânge în seara zilei de 21 decembrie 1989.
Numai că am serioase rezerve şi obiecţii precise cu privire la afirmaţiile dumneavoastră din emoţionantul reportaj publicat a doua zi de Crăciun, inclusiv asupra prezenţei dumneavoastră la Cluj în preziua Revoluţiei române din decembrie 1989. Întîmplător ştiu câte ceva despre evenimentele din decembrie 1989 de la Cluj. În primul rînd, pentru că sînt originar de lîngă Cluj şi în acest oraş mi-am realizat studiile liceale şi universitare şi am aici trei fraţi, zeci de rude şi zeci de prieteni şi cunoscuţi. În al doilea rînd, în cursul anului 1990 am activat ca procuror în Comisia guvernamentală de anchetare a evenimentelor din decembrie 1989, postură în care am aflat unele lucruri privind derularea evenimentelor de atunci la Timişoara, Cluj, Sibiu şi Bucureşti.
Aşadar, într-o oarecare cunoştinţă de cauză, deşi au trecut mai bine de două decenii de atunci, mă încumet să vă contrazic domnule prim-ministru spunîndu-vă că, în data de 21 decembrie 1989, la Cluj n-au tras tancurile şi n-au curs rîurile de sînge cu care aţi încercat să impresionaţi. În perioada 17-22 decembrie 1989, respectiv pînă la fuga lui Nicolae Ceauşescu din Comitetul Central al Partidului Comunist Român (la al cărui ultim congres, al XIV-lea, aţi participat cu aplomb, ca delegat de Iaşi), au fost scoase tancuri doar la Timişoara şi la Bucureşti, dar nici acolo nu au tras pînă la plecarea dictatorului.
Pe de altă parte, ţin să vă precizez că la Cluj au fost înregistraţi 26 de morţi şi 52 de răniţi în urma represaliilor din 21 decembrie 1989. În urma anchetelor derulate s-a stabilit că ofiţeri şi soldaţi din Armată au tras în patru locuri din municipiul Cluj în după amiaza şi în seara zilei de 21 decembrie 1989: 1) în Piaţa Libertăţii, în zona Librăriei Universităţii şi a Hotelului Continental, unde a executat foc, cu pistoale mitralieră, o grupă de militari comandaţi de căpitanul Dando Carp şi au fost înregistraţi 12 morţi (printre care pictorul Eugen Matiş) şi 26 de răniţi (printre care actorul Călin Nemeş); 2) pe strada Horea, în zona Astoria – Metropol, unde căpitanul Ilie Dicu a tras cu pistolul din dotare, ucigînd 4 manifestanţi şi rănind grav alţi 10, dintr-o coloană care venea dinspre platforma industrială a Clujului; 3) pe strada Moţilor, în zona Fabricii de bere Ursus, unde un pluton aflat sub comanda maiorilor Laurenţiu Cocan şi Valeriu Burtea a omorît 9 oameni şi a rănit 13 dintr-o coloană de demonstranţi care venea din cartierul Mănăştur; 4) în Piaţa Mărăşti, unde a fost ucis un demonstrant şi au fost răniţi alţi trei.
În plus, aţi afirmat că „a doua zi dimineaţă, mergînd printr-un cartier al Clujului, m-am întîlnit cu cei care-şi duceau morţii la groapă”, ori ar trebui să ştiţi, domnule prim-ministru, că la creştini, deci şi la noi la români, morţii se îngroapă după cel puţin două zile, nu în aceeaşi zi sau cel târziu a doua zi ca la musulmani sau la evrei.
Avînd în vedere că sinceritatea şi onestitatea, precum şi spiritul de observaţie şi de analiză sînt criterii esenţiale de selecţie ale unui om de stat de talia dumneavoastră (care aţi deţinut înaltele funcţii de secretar de stat şi ministru de Externe sau de director al Serviciului de Informaţii Externe, iar acum sînteţi primul ministru al României), vă solicit să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Dacă aţi fost prezent, cu adevărat, la Cluj în data de 21 decembrie 1989, cînd eraţi student la Universitatea din Iaşi, oraş în care şi locuiaţi, împreună cu părinţii?
2. Dacă aţi fost prezent, aţi fost trimis cu delegaţie de revista Opinia studenţească din Iaşi, pentru a scrie un reportaj despre evenimente neanticipate de restul presei autohtone ori de presa străină sau de servicii secrete străine, ori aţi fost trimis de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, al cărui membru eraţi, pentru a susţine regimul dictatorial comunist?
3. Dacă aţi fost prezent, în ce zonă a Clujului aţi simţit şuierul gloanţelor şi vi s-au umplut blugii de sînge, în ce zonă v-aţi înmuiat batista în sîngele celor căzuţi la cîţiva metri în faţa dumneavoastră şi în ce zonă au „ras” tancurile etajele superioare ale blocurilor? Dacă aţi păstrat de amintire sau pentru probaţiune batista şi blugii înmuiaţi în sînge? Răspunsul dumneavoastră este foarte important, pentru că, dacă se confirmă veridicitatea afirmaţiilor publicate, ar trebui sancţionaţi aspru toţi procurorii care au anchetat evenimentele de la Cluj şi ar trebui redeschis dosarul Revoluţiei din urbea de pe Someş.
4. Dacă nu aţi fost prezent, reportajul dumneavoastră constituie o pură invenţie jurnalistică (un fonfleu, ca să folosesc un termen din branşă) sau a fost un articol de intoxicare comandat de oficine străine (de genul celor care anunţau 64.000 de morţi în perioada 17 -22 decembrie 1989, femei şi copii spintecaţi la Timişoara, apă otrăvită în marile oraşe, ş.a.)?
Solicit răspuns scris şi verbal.
Sper ca răspunsul şi, bineînţeles, reportajul dumneavoastră să nu mă facă să dau crezare titlului cărţii „Revoluţia Română: O minciună mare cît secolul”, publicată de jurnalistul francez Michel Castex în 1990.
Senator
Valer Marian

Valer Marian greşeşte însă cînd spune că oficinele străine au anunţat 64000 de morţi în perioada 17-22 decembrie 1989 la Timişoara. Numărul – de 60000, nu de 64000 – de morţi a fost anunţat la procesul Ceauşescu, proces organizat de FSN, şi nu se referea la 17-22 decembrie 1989 la Timişoara ci la perioada pînă la 25 decembrie, pe întreaga ţară. Despre Timişoara s-au vehiculat maxim 5000 de morţi, exagerare care a căpătat credibilitate abia după ce FSN-ul şi-a lansat propria dezinformare. În dezinformările legate de 1989 rolul principal l-au avut oficinele româneşti, nu străine, ceea ce se deduce, printre altele, din actul de demisie din procuratură semnat de însuşi Valer Marian – prezentat pe acest blog -, care reclama atunci (în 1990) obstrucţiile făcute la cercetările despre revoluţie de către SRI şi de unele cadre ale armatei. Se pomeneşte acolo de „refuzul foştilor lucrători de securitate reîncadraţi la SRI de a da declaraţii sau de a oferi date organelor de anchetă ca urmare a unui ordin în acest sens dat de şeful SRI Virgil Măgureanu”. Orientarea politică actuală a domnului Valer Marian (senator PSD) poate explica de ce, după ce în 1990 acuzase explicit regimul Iliescu de obstrucţionarea cercetărilor despre revoluţie, acum încearcă să arunce vina pe fantomatice „oficine străine” neidentificate, scoţînd basma curată pe Iliescu şi FSN.

În 13 februarie 2012 domnul Valer Marian a făcut o declaraţie politică critică la adresa primului ministru – „De la şeful scorpionilor la şeful spionilor” (linc) -, în care apar şi aluzii la o presupusă relaţie homosexuală a lui Mihai Răzvan Ungureanu cu Bodo Hombach. Citez: „Singura lui [a lui MRU] cucerire pe plan extern este Bodo Homobach, înaltul comisar pentru Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est, pe care l-a fermecat profund (la Viena, probabil pe valsurile Dunării)”.

Mai citeşte:
Mihai Răzvan Ungureanu despre revoluţie: „Blugii ne erau plini de sînge”. Reportaj sau fonfleu?
Demisia din procuratură în 1990 a actualului senator PSD Valer Marian
Mihai Răzvan Ungureanu: „Înflăcăratele îndemnuri adresate tinerei generaţii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu în deschiderea lucrărilor forumului nostru, pun şi în faţa noastră, a elevilor utecişti, sarcini deosebite”

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s