Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Zilele Basarabiei la Timişoara – ediţia a 12-a martie 28, 2012


Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Timişoara organizează acum în preajma aniversării unirii Basarabiei cu România, ca şi în anii trecuţi, festivalul „Zilele Basarabiei” (linc).

Festivalul a început ieri cu dezbaterea „Transnistria – ‘pacificare’ impusă de 20 de ani”.

În continuare programul festivalului va conţine:

Miercuri, 28 martie
ora 14:00, mansarda Bastionului Theresia – Vernisare expoziţie pictură-foto “ Basarabia prin ochii tăi”.

Joi, 29 martie
ora 14:00, Sala de Conferinţe a Bibliotecii Centrale Universitate “Eugen Todoran”
-Lansare de carte “Istoria Basarabiei” de Ştefan Purici. Invitat special Cristi Dumitru, Director Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni.
ora 19:00, Sala mică a Teatrului Naţional Timişoara – Spectacol de teatru „Cartierul Latin” de Pierre Chesnot, Teatrul Muzical-Dramatic “B.P. Haşdeu” (Cahul, R. Moldova).

Vineri, 30 martie
ora 15:00, Sala Adam Muller Guttenbrunn – Discuţie “Migranţi din zone de conflict -Transnistria”.
ora 21:00, club Daos – Concert rock – Paralela 47, Whynona Ryderz: After party – Dj Rapala.

Sîmbătă, 31 martie
ora 19:00, Filarmonica Banatul Timişoara – Concert etno–folcloric cu Ansamblul Folcloric “Izvoraş” (Cahul).
ora 20:00, Restaurant Politehnica – Seară socială.

Duminică, 1 aprilie
ora 10:00, Catedrala Mitropolitană Timişoara – Slujbă de binecuvîntare.
ora 13:00, Catedrala Mitropolitană Timişoara – Vizită la muzeul catedralei.

Mai citeşte:
27 martie 1918: Unirea Basarabiei cu România (rememorare istorică a faptelor)
25-27 martie 2011: Zilele Basarabiei la Timişoara
„Zilele Basarabiei” la Timişoara, a 10-a ediţie

 

One Response to “Zilele Basarabiei la Timişoara – ediţia a 12-a”

  1. Mariana Cristescu Says:

    „Am făcut cel mai lung drum din viaţa mea: de acasă – acasă”…

    „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.” (Nichita Stănescu, „ Emoţie de toamnă”)

    Privesc o fotografie datată 7 aprilie 2006, reprezentând bustul cu „inima de aur”, de la Chişinău, al Poetului care spunea că „limba română e frumoasă ca o duminică”. Un comentariu adiacent marchează întru neuitare: „Scriitorii şi oamenii de cultură din Basarabia consideră că mişcarea anticomunistă şi de eliberare naţională din Basarabia a fost declanşată de vizita lui Nichita Stănescu la Chişinău, în 1976, când a îngenunchiat la gara Chişinău şi a spus: „Am făcut cel mai lung drum din viaţa mea: de acasă – acasă”… . Aşa să fie? Şi dacă da, îşi mai aminteşte cineva?

    „Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,/ că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,/ că ai să te ascunzi într-un ochi străin,/ şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.// Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,/ iau cuvintele şi le-nec în mare./ Şuier luna şi o răsar şi o prefac într-o dragoste mare.”

    Să ne reamintim! „Pe 27 august 1991, în urma puciului eşuat de la Moscova, organizat de un grup de demnitari comunişti radicali, Parlamentul de la Chişinău votează Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, care prevedea, între altele, detaşarea de Uniunea Sovietică, repunerea în drepturi a limbii române, condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între URSS şi Germania nazistă, în urma căruia Basarabia a fost ocupată, în 1940, de Moscova. Declaraţia a fost adoptată iniţial de către Marea Adunare Naţională, care a avut loc în centrul Chişinăului, şi la care au participat, potrivit unor estimări, până la 200.000 de persoane.” Guvernul de la Bucureşti şi Parlamentul României au salutat evenimentul cu o grabă demnă de cauze mai nobile. Singurul parlamentar român care, atunci, în acel moment, a ridicat glasul, curajos, împotriva acestui demers ce anihila din start până şi gândul unirii celor două state româneşti, a fost scriitorul Claudiu Iordache. Aşa a fost ratată, prima dată, Unirea, toţi am văzut, există şi filmări, pe vremea aceea se transmitea tot ce se petrecea în Dealul Mitropoliei. De atunci, an de an, Ziua Independenţei Molodovei este marcată prin programe festive în cele două capitale ale celor două state româneşti.

    Duminică, 26 august, preşedintele basarabean Nicolae Timofti le-a adresat fraţilor de dincolo de Prut un mesaj, de la Palatul Naţional din Chişinău, afirmând printre altele: „De ce este important să acordăm atenţia ce i se cuvine acelui eveniment istoric, de la 27 august 1991? Mai întâi, pentru că în acea zi am putut face dovada faptului că ne putem mobiliza în momente decisive pentru a ne croi o altă soartă decât cea pe care ne-o hărăziseră alţii. Am ales să fim liberi, deşi este adevărat că, în anumite etape ale istoriei noastre de după 1991, am fi putut să ne folosim libertatea cu mai multă chibzuinţă. În rândul al doilea, avem obligaţia morală să apreciem astăzi patriotismul şi spiritul de sacrificiu al celor care, ghidaţi de puternice sentimente naţionale şi umane, au purtat lupte până în 1991 şi în anii care au urmat, în numele libertăţii şi al independenţei noastre. Unii dintre acei patrioţi nu mai sunt printre noi, dar suntem mândri că am fost contemporanii lor. Să ne amintim cu plecăciune de Ion Vatamanu, Lidia Istrati, Gheorghe Ghimpu, Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Costin, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, şi mulţi alţii. Dar alături de aceşti tribuni s-au aflat alte sute de mii de concetăţeni cu aceleaşi sentimente patriotice. Suntem datori să ducem mai departe idealurile pe care le-au avut aceşti mari înaintaşi ai noştri. Transmitem respectul nostru tuturor semnatarilor Declaraţiei de Independenţă, precum şi celor care au luptat ulterior pentru integritatea ţării. (s.n.) Astăzi, după 21 de ani, suntem mai aproape şi mai determinaţi ca oricând să îndreptăm Republica Moldova către Europa, un spaţiu de care aparţinem din punct de vedere geografic, şi de care ne leagă acelaşi spirit şi aceeaşi istorie. Perioadele de ezitare şi de confuzie au rămas în urmă. Ne-a luat poate prea mult timp pentru a ne determina cu fermitate cursul de integrare europeană al ţării noastre. Dar ne-am maturizat în acest răstimp. Am luat cunoştinţă, în mod direct sau indirect, de valorile civilizaţiei moderne şi am constatat că acestea nu ne sunt străine şi că ne sunt proprii şi nouă. (…) Avem multe lucruri de făcut, dar n-am găsit printre ele obstacole de netrecut. Cel mai important lucru este, în opinia mea, să trăim după regulile scrise pe care ni le stabilim noi înşine, dar nu după înţelegeri obscure, ilegale, care generează corupţie, incertitudine şi chiar haos. (s.n.) Un sistem de legi funcţionează doar atunci când acesta este asumat de toţi: politicieni, funcţionari, oameni de afaceri şi simpli cetăţeni. (…) Pentru a pune în practică aceste deziderate, ţara noastră are nevoie de stabilitate şi linişte. Numai într-o atmosferă socială calmă putem să ne dezvoltăm. Discordia pe care au încercat să o semene în ultimele luni unele grupări politice nu îşi are locul într-o ţară cu oameni paşnici, cum este Republica Moldova. Cetăţenii şi instituţiile care veghează asupra ordinii constituţionale nu vor permite ca ţara să fie întoarsă din drumul său spre Uniunea Europeană. (s.n.) Nu vom admite ca ţara să revină într-un cadru incert şi imprevizibil. Ne-am învăţat lecţia din greşelile şi zbaterile pe care le-am avut în ultimele două decenii. (…) Poporul Republicii Moldova este unul care cuprinde şi populaţia din stânga Nistrului. Am un mesaj şi pentru cetăţenii noştri care locuiesc în acest spaţiu, care nu este controlat de autorităţile constituţionale: Ţara Dumneavoastră este Republica Moldova. (s.n.) V-aţi putut convinge, de-a lungul anilor, că acel conflict iscat la începutul anilor ’90 a fost unul pe temeiuri artificiale. Şi că

    nu există motive de dezbinare şi ostilitate între oamenii de pe cele două maluri ale râului Nistru. Vreau să vă transmit că puteţi beneficia de toate drepturile pe care le are orice cetăţean al Republicii Moldova, şi vă veţi putea folosi şi de beneficiile pe care le vom obţine în viitorul apropiat din partea Uniunii Europene, între care dreptul de a călători fără vize în spaţiul comunitar. Tot ce realizează Republica Moldova vă aparţine, în egală măsură, şi Dvs. Am încredere că veţi şti să cântăriţi corect viitorul Dvs. şi al copiilor Dvs. (…) Republica Moldova este o ţară mică, dar noi putem să-i facem un viitor mare. Să ne amintim de strămoşii noştri dârji şi neînfricaţi atunci când în gândurile noastre îşi face loc îndoiala. Să ne aducem aminte de vorbele noastre înţelepte, una dintre care spune că „unirea face puterea”. (s.n.) Dumnezeu să ne ajute!”

    „Ziua Independendenţei Republicii Moldova faţă de URSS, devenită Ziua Naţională a Republicii Moldova, a fost marcată duminică la Bucureşti într-un mod inedit. Peste 30 de bucureşteni, îmbrăcaţi în ţinută elegantă şi în costume populare, au sărbătorit cu şampanie şi fursecuri data de 27 august, în faţa Ambasadei Republicii Moldova – scrie infoprut.ro.. Organizatorii, membri ai Platformei Civice „Acţiunea 2012” şi ai grupului „România Vie”, au precizat că evenimentul este menit a atrage atenţia asupra realei semnificaţii a actului de obţinere a independenţei Republicii Moldova faţă de URSS.. «La 27 august 1991, Republica Moldova privea cu speranţă la idealul devenirii sale naţionale, acela al unificării cu România» (s.n.) – a declarat unul dintre participanţii la flash-mob-ul din faţa ambasadei.” Toţi cei prezenţi la eveniment au semnat o petiţie pentru declararea zilei de 27 august sărbătoare oficială şi în România. Petiţia a fost depusă la Parlament, luni, 27 august 2012.

    Cu acelaşi prilej, preşedintele american Barack Obama le-a transmis cetăţenilor Republicii Moldova că vor beneficia, în continuare, de sprijinul Statelor Unite în problema Transnistriei, în final, cetăţenii Republicii fiind felicitaţi pentru aniversarea a 21 de ani de la proclamarea independenţei ţării lor faţă de fosta Uniune Sovietică, în 27 august 1991.

    Întâmplător – sau poate nu, căci de multă vreme nu mai cred în simple coincidenţe -, am citit, recent, un cutremurător interviu al părintelui Iustin Pârvu, fost deţinut politic, vreme de 16 ani, în puşcăriile comuniste, „unul dintre cei mai mari duhovnici ai României încă în viaţă”, care, „imediat după 1989, pe locul unui străvechi schit de pe vremea lui Petru Rareş, din inima munţilor împăduriţi ai Neamţului, a înfiinţat Mănăstirea «Petru Vodă», înspre care «curge» întreaga românitate – de la mic la mare”. Interviul a fost acordat Angelinei Olaru, pentru „Jurnal de Chişinău”, şi intitulat „Trădările intelectualilor duc la prăbuşirea noastră”.

    „După ce ne-am închinat la moaştele unor mucenici din perioada comunistă, adăpostite cu grijă de părintele Iustin în bisericuţa schitului de maici, ne-am amintit cutremuraţi de un alt erou devotat neamului şi Bisericii Ortodoxe – Gheorghe Calciu Dumitreasa -, care odihneşte tot acolo.

    – Prea Cuvioase părinte Iustin Pârvu, aţi fost foarte îndrăgit de basarabeni, mai ales imediat după istoricul 7 aprilie 2009, când aţi adresat un mesaj lui Traian Băsescu, în legătură cu drama basarabenilor. Aţi cerut atunci preşedintelui să ne sprijine şi să se «împotrivească fiarei comuniste». Cum apreciaţi evoluţia lucrurilor? Transformările ulterioare din Republica Moldova au fost pe măsura aşteptărilor Dvs.?

    – Tineretul nostru este aprins. A făcut o pălălaie şi n-a ieşit nimic. Dar astea au fost organizate în mod special, ca să poată veni, ca să mai poată lovi în tineri. Tinerii au căzut pradă ignoranţei. Situaţia din Moldova de peste Prut nu se va schimba niciodată, din motivul conjuncturii politice. Aşa o Basarabie ne-ar mai trebui… Cum s-o refaci ca să fie cea de altădată? România nu are resurse pentru sine. Dar să mai vină şi cu alte încărcături financiare? Mă impresiona odată naţionalismul şi ideea revenirii la hotarele istorice, însă am ajuns la concluzia că e o zădărnicie totală. Azi nu trebuie să ne mai gândim la hotare şi la naţionalism, ci să ne rezumăm la realizarea omului pentru mântuire. A ne împăca sufletele cu Mântuitorul Hristos este scopul şi rostul nostru.

    – Funcţionarea celor două mitropolii ortodoxe în Republica Moldova a adus dezbinare printre credincioşi. Ruşii au pretenţiile lor asupra bisericilor noastre, invocând chiar drepturi canonice, pe de o parte. Iar Mitropolia Basarabiei, pe de alta, se vrea a românilor şi invocă legislaţia europeană, ce-i permite libertatea activării. Cum vedeţi o rezolvare a acestei situaţii?

    – Mitropoliile au fost, în mod special, aşezate în faţa lumii, ca să compromită Biserica. Noi nu avem două mitropolii în Basarabia. Noi avem nevoie de unitatea creştină. Aceasta nu se face cu dihonia. O soluţionare a acestor chestiuni e posibilă doar în cazul unei situaţii politice europene favorabile, pentru că toate sunt legate de Moscova, fără care nu putem face nicio mişcare. Ce poate face Mitropolia Basarabiei cu drepturile sale, stipulate de legislaţie? Nu trebuie să renunţăm la ea, ci să avem mult calm şi înţelepciune cu care să ne putem ajuta creştinii noştri basarabeni. (…)

    – Mai mulţi politicieni de primă importanţă, în frunte cu preşedintele României, au tot declarat în ultimii ani că Unirea Basarabiei cu România se va face prin intermediul UE. Sunteţi de aceeaşi părere?

    – Nu am nicio speranţă în această privinţă, pentru că UE, la rândul său, e subordonată altui for superior, pentru care lucrează, şi nu face mai mult decât îi dictează acela. Sunt nişte negustori, care deseori fac panică şi descurajare printre cetăţeni, prin introducerea diverselor «dihonii». Basarabia este trunchiată, apăsată şi chinuită de Răsăritul care şi-a întins mereu carapacea peste ţara noastră. Eu mi-aş dori să ne unim cu basarabenii prin lupta împotriva păcatelor, a răutăţilor dintre noi. Abia atunci când vom aduce chipul nou al lui Hristos, vom putea să refacem unitatea spirituală.

    – Dar fiecare om se va mântui cu neamul său, spun cărţile.

    – Aşa este, dar trăim nişte vremuri când diavolul are un spaţiu mare de mişcare, a întunecat minţile, şi ale celor mari, şi ale celor mici. Cel mai mult suferă poporul. (…)

    – Cum aţi dori să fie implicaţi politicienii de pe ambele maluri ale Prutului în rezolvarea problemelor naţionale?

    – Platon a indicat două direcţii – a Cetăţii Pământeşti şi Cetăţii Cereşti. El oferea recomandări clare referitoare la cine ar trebui să conducă un popor. Un popor trebuie condus de cei mai de seamă gânditori. Conform teoriei platoniene, este inacceptabil să existe criterii de influenţă a manevrelor politice sau financiare. Or, pe noi cine ne conduce? Elita? Ea nu poate urca atât de sus. Dacă s-ar întâmpla asta, elita ar fi compromisă în 24 de ore. Or, politicienii de azi nu au nicio calitate – decât să fure şi să mintă.

    – Republica Moldova ar avea şanse să fie scoasă de sub comunism?

    – Comunismul nu va muri niciodată, pentru că e „aşezat” de multă vreme acolo. Este foarte activ în Basarabia. Europa Occidentală e o moscovie întreagă şi oricare alegeri din zona noastră sunt doar pentru gloată.

    – De ce ne faceţi atât de pesimişti?

    – Trăim realitatea, ca urmare a celor aproape 50 de ani de comunism. Nu avem nicio şansă să scăpăm de el. Unica ce ne rămâne este mântuirea. Trebuie să urmăm şcoala noastră de înnoire moral-spirituală. Iar pentru aceasta ne trebuie preoţi distinşi, mame deosebite, oameni care să ridice poporul prin modelul lor de viaţă.(…)

    – Este un eroism să-i slujeşti azi lui Dumnezeu?

    – E un mare eroism, pentru că purtăm o mare luptă împotriva noastră, adică a păcatelor noastre. Dacă noi am face o asemenea curăţire a firii noastre, am deveni îngeri şi, deci, am stăpâni noi lumea.

    – Şi, în finalul discuţiei noastre, vă rog să ne ziceţi un cuvânt de învăţătură, cu un mesaj la care adesea vă gândiţi.

    – Pentru că basarabenii sunt sufletul nostru, noi respirăm odată cu ei. M-am născut cu un sentiment nobil faţă de voi. Am avut colegi la Seminarul de la Mănăstirea Cernica din toate zonele României, inclusiv de peste Prut. Toţi ne-au inspirat lucruri frumoase. Erau foarte legaţi între ei. Basarabenii şi ardelenii aveau ceata lor. Şi le spuneam: „Voi trei-patru faceţi comunism, vedeţi nimeni să nu vă vadă!”. Aş vrea să-i văd odată pe fraţii noştri uniţi.”

    „A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva…”

    Vineri, 31 august 2012, la Chişinău, Basarabia va sărbători „Limba noastră cea română”! De fapt, încă din 29 august 2012, ora 19.00, la Institutul Cultural Polonez „Adam Mickiewiez”, cu suportul Ministerului Culturii din Republica Moldova şi a Direcţiei cultură a Primăriei municipiului Chişinău, va avea loc un concert simfonic sub genericul „I, Culture Orchestra”, cu participarea a 97 de muzicieni din ţările Parteneriatului Estic. A doua zi, la ora 18.00, la Palatul Naţional „Nicolae Sulac”, va avea loc concertul „O, libertate, sfântă libertate”. Participă Eugen Doga, Anastasia Lazariuc, Valentina Naforniţă, Mihai Dogotari şi alţi artişti, acompaniaţi de Orchestra simfonică a Companiei „Teleradio-Moldova”. În aceeaşi zi, Uniunea Scriitorilor din Moldova va organiza simpozionul „Lucian Blaga”.

    Pe 31 august, manifestările vor începe cu o depunere de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, la care va participa conducerea de vârf a R. Moldova, reprezentanţi ai administraţiei publice locale. De asemenea, vor fi depuse flori și la monumentul lui Mihai Eminescu, de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române. În aceeaşi zi, va urma un spectacol literar-muzical dedicat Limbii Române. Tot aici, în Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, va fi organizat, pentru copii, un spaţiu de culoare şi voie bună – „În Ţara lui Guguţă” – cu jocuri, concursuri, premii etc., consacrat „tatălui” lui Guguţă, scriitorul Spiridon Vangheli, care a împlinit recent 80 de ani. La ora 12.00, în incinta Bibliotecii Naţionale, va fi inaugurat Salonul Internaţional de Carte-2012. La ora 14.00, se vor desfăşura colocviile revistei „Limba română”, ediţia I, cu genericul „Limbă, cultură, istorie la Est de Prut”. Seara, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, va avea loc un spectacol extraordinar cu participarea mai multor vedete din Basarabia şi România, acompaniate de Orchestra de muzică populară „Lăutarii”, dirijată de maestrul Nicolae Botgros.

    „Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,/ iau cuvintele şi le-nec în mare./ Şuier luna şi o răsar şi o prefac într-o dragoste mare.” (Nichita, „Emoţie de toamnă”).

    MARIANA CRISTESCU


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.