Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Revista „Time”, 1 ianuarie 1990: „Scînteia puţin probabilă a unei revoluţii” Aprilie 5, 2012


Continui înfăţişarea unor articole din presa străină despre revoluţia românească cu un articol apărut în revista „Time” din 1 ianuarie 1990. Articolul, scris de John Greenwald şi intitulat „Scînteia puţin probabilă a unei revoluţii”, vorbeşte despre Laszlo Tokes. Articolul conţine unele greşeli: de pildă Timişoara nu aparţine Transilvaniei, ci Banatului, între 1940 şi 1944 doar o parte din Transilvania a trecut în stăpînire ungară, episcopia reformată a dorit să-l transfere pe Tokes într-o parohie din Nordul României, nu din Sud. În 1 ianuarie 1990, cînd a fost publicată revista, se aflase despre soarta lui Tokes, dar articolul a fost scris anterior, la momentul respectiv neştiindu-se unde se află pastorul. Prezint mai jos tălmăcirea articolului:

Scînteia puţin probabilă a unei revoluţii

Ca preot al bisericii reformate maghiare din oraşul transilvănean Timişoara, pastorul Laszlo Tokes pare o persoană care e puţin probabil să iniţieze o revoluţie. Dar Tokes, 37 de ani, avea o limbă ascuţită într-o vreme cînd o asemenea caracteristică era rară în România. Nu numai că a criticat regimul tiranic de la Bucureşti, dar a acuzat chiar şi conducătorii bisericii reformate maghiare pentru colaboraţionismul cu autorităţile comuniste.

Nici o cauză nu a atras mai mult mînia lui Tokes decît necazurile celor 1,7 milioane etnici maghiari, care constituie 8% din populaţia României şi sînt concentraţi în Transilvania, cea mai vestică regiune a ţării. O zonă care a avut multă vreme probleme etnice, Transilvania a trecut de la Ungaria la România în 1918, după primul război mondial. Regiunea s-a întors la Ungaria în 1940 şi a fost înapoiată României în 1944. Conducătorii minorităţii maghiare acuză Bucureştiul că încearcă un „genocid cultural” prin închiderea şcolilor etnice, dizolvarea comunităţilor maghiare şi confiscarea arhivelor istorice. Aproximativ 18000 de etnici unguri au fugit din România în ultimul an.

Tokes a sfidat autorităţile în august într-un interviu sincer la televiziunea maghiară. Printre alte lucruri, el a atacat planul Bucureştiului de a desfiinţa pînă la 8000 de sate şi a muta locuitorii acestora în blocuri. În jur de 50000 de etnici unguri ar fi urmat să fie mutaţi prin acest program, care a fost denunţat de grupuri internaţionale pentru drepturile omului şi a încordat relaţiile cu guvernul de la Budapesta.

După emisiune, fiindu-i refuzată o cartelă de raţie, Tokes nu a putut să-şi cumpere pîine, carne sau benzină. Enoriaşii care au încercat să-i aducă provizii au fost urmăriţi de poliţie. Pastorului i s-a interzis să-şi întîlnească rudele, iar telefonul său a fost întrerupt. Într-o formă suprarealistă de hărţuire, autorităţile lăsau din cînd în cînd telefonul să funcţioneze, pentru ca Tokes să primească ameninţări telefonice, iar apoi îi facturau convorbiri la lungă distanţă. Pentru a-şi ocroti fiul de patru ani, Tokes l-a trimis la rude.

În noiembrie patru indivizi mascaţi au năvălit în apartamentul unde locuia Tokes şi nevasta sa gravidă, şi l-au bătut şi înjunghiat pe preot. Doi prieteni care-l vizitau pe Tokes l-au ajutat să se lupte cu atacatorii. Într-o videocasetă filmată în ultima toamnă şi trecută clandestin peste graniţă, un Tokes cu figură de nebun arăta semne clare de âncordare. „Ne-au spart geamurile în fiecare zi”, spunea el. „Acum au început să spargă şi geamurile de la biserică. Prietenii noştri dorm acum cu noi. Nopţile sînt groaznice”.

Ameninţările cu violenţa au fost doar o parte din problemele lui Tokes. Conducători ai bisericii au încercat să-l transfere într-o parohie mai liniştită din sudul României. Cînd Tokes a refuzat, episcopul Laszlo Papp l-a acuzat că „încalcă atît legile bisericii cît şi ale statului” şi a obţinut o hotărîre judecătorească pentru evacuarea sa. Dar sute de susţinători au format un lanţ uman în jurul clădirii lui Tokes pentru a-l apăra, declanşînd astfel evenimentele care au inspirat manifestaţiile din întreaga ţară care l-au răsturnat pe Nicolae Ceauşescu.

Tokes şi soţia sa au fost arestaţi, necunoscîndu-se în prezent unde se află. După căderea lui Ceauşescu televiziunea română a spus că Tokes este bine şi în viaţă şi „cheamă poporul să nu renunţe la lupta pentru libertate”. Preotul altădată obscur a ajuns deja în rîndurile celor mai importanţi luptători pentru libertate din Estul Europei. Conducătorul Solidarităţii, Lech Walesa, scria într-o scrisoare deschisă către Tokes săptămîna trecută: „Admir sincer activitatea dumneavoastră într-o ţară asuprită de dictatură. Nici măcar zidurile închisorii nu vor putea să ascundă de ochii lumii ceea ce este nobil şi bun”.

John Greenwald
(Transmis de John Borrell, Viena)

Vezi şi:
– Alte articole din presa străină despre revoluţia din 1989 la pagina Mass-media străină în 1989.
Radu Filipescu: Nu ştim ce-i cu pastorul Laszlo Tokes. TVR 22 decembrie 1989 (video).
– O serie de articole despre cazul Laszlo Tokes din 1989, inclusiv un interviu cu Laszlo Tokes, la pagina Documente despre revoluţia din Timişoara.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s