Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Spectacol pentru eroii revoluţiei, de Tudor Gheorghe Aprilie 24, 2012

Filed under: revoluţia română din 1989 — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: ,

De pe youtube, un spectacol a lui Tudor Gheorghe consacrat eroilor revoluţiei din 1989 (1 oră şi jumătate). Orchestrator şi dirijor Marius Hristescu.

Texte ale cîntecelor:

Pune tată steag la poartă

Pune tată steag la poartă
Şi iartă-mă, iartă-mă c-am murit
Ştiu că mama mai aşteaptă
Şi mai ştiu că-ntr-un ceas, a albit

Refren: Ce lumină lină
Ne-ndulceşte moartea
Celor ce-am căzut în Bucureşti
Părul maicii mele
Luminînd şi partea
Nevăzutelor cărări cereşti

Trec colinde-n astă seară
Leru-i ler, flori de măr, leru-i ler
Noi cu ochii plînşi spre ţară
Tremurăm la o poartă de cer

Refren

O fărîmă de colindă
Du-o Doamne pîn’ la îngeri pînă sus
Ca-ntr-o noapte ea s-aprindă
Candelă acelor ce s-au dus

Refren

––

Rugă la Timişoara

Primeşte-i Doamne-n casa Ta
Pe cei ce vin din Timişoara
Ei sînt ofranda cea mai grea
Pe care ţi-a trimis-o ţara

De-atîtea ori am înălţat
Spre Tine caldă rugăciune
Şi-atîta timp am aşteptat
Dumnezeiasca Ta minune

Că ochii ne-au rămas înfipţi
În slava cerului, Părinte
Şi îngeraşii tăi cuminţi
I-au spart sub tălpile lor sfinte

Şi ne-ai lăsat să stăm aşa
Cu două găuri de întuneric
În locul ochilor ce-ar vrea
Bici de lumină, fulger sferic

Să fie, ca să taie-n drum
Glonţul pornit din ţeava puştii
Ascunsă-n noaptea grea şi-n fum
Şi cine-a tras nicicînd să nu ştii

Primeşte-i Doamne-n casa ta
Pe cei ce vin din Timişoara
Ei sînt ofranda cea mai grea
Pe care ţi-a trimis-o ţara

––-
Schimbare

Da, prefecturile devin
Iar comitete judeţene
Cu oameni tineri care tac
Şi te privesc lung printre gene

Au învăţat uluitor de repede ce e puterea
Şi calcă sigur şi cu spor ştiindu-şi foarte bine vrerea
Domnilor, nu vă trec fiori?
Cînd vin stafii de tineri morţi
Şi vă privesc întrebători
Şi vă bat nopţi întregi la porţi
Puteţi privi nestingheriţi
În ochii propriilor copii?
Puteţi trăi nestingheriţi
În umbre dulci trandafirii?
Cînd cei care v-au instalat
În vechile fotolii noi
Sînt încă trişti şi încă bat
Aceleaşi zilnice nevoi

Da, prefecturile devin
Iar comitete judeţene
Şi golul iar devine plin
Şi plinul ce să mai însemne?

Domnilor, nu vă trec fiori?
Cînd vin stafii de tineri morţi
Şi vă privesc întrebători
Şi vă bat nopţi întregi la porţi
Puteţi privi nestingheriţi
În ochii propriilor copii?
–-
Degeaba

Cît de repede s-au dus
Anii ăştia ce trecură
Numai am văzut că nu-s
Şi-am îmbătrînit în ură
Ochii ni s-au micşorat
Buzele se subţiară
Fiii ni s-au cocoşat
Şi-au plecat scîrbiţi din ţară

Refren: Degeaba, pentru noi luminile s-au stins
Degeaba, în mijlocul verii noastre-a nins
Degeaba, ne-au secat fîntînile şi plîng
Degeaba, păsările gureşe din crîng

Doamne cît am mai crezut
Că ne ţii candela aprinsă
Şi noi tot ca la-nceput
În genunchi, cu mîna-ntinsă
Milogindu-ne mereu
Aşteptăm pe scurtătură
Ocolind drumul cel greu
Să ne pice para-n gură

Refren

Cum ne mai vedeam zburînd
Vulturi albi, feriţi de rele
Cei aleşi, cei scoşi din rînd
Rîd luceferi printre stele
Dar sîntem cum am rămas
De cînd ne-am vîndut norocul
Orbi de orbi, fără de glas
Căutîndu-ne iar locul

Refren

Degeaba, pentru noi luminile s-au stins
Degeaba, în mijlocul verii noastre-a nins
Degeaba.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s