Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

CSM cere eliminarea transparenţei din justiţie mai 22, 2012


Consiliul Superior al Magistraturii este deranjat de măsurile de transparenţă în justiţie introduse prin legea 247/2005 şi doreşte secretizarea sistemului informatic ECRIS prin care pot fi urmărite pe internet procesele.

Un comunicat din 17 mai 2012 al CSM spune (linc):

COMUNICAT DE PRESĂ
privind Hotărîrea Plenului CSM de a sesiza Ministerul Justiţiei cu propunerea de ştergere sau cenzurare a datelor cu caracter personal de pe portalul instanţelor judecătoreşti

în cazul dosarelor arhivate

În şedinţa de astăzi, 17 mai a.c., Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat sesizarea Tribunalului Braşov cu privire la posibilitatea ştergerii sau cenzurării datelor cu caracter personal de pe portalul instanţelor judecătoreşti în cazul dosarelor arhivate.

Având în vedere aspectele referitoare la:

– dispoziţiile art.4 alin.4 lit. e din Legea nr. 677/2001 potrivit căruia datele cu caracter personal trebuie să fie păstrate doar pentru perioada de timp necesară îndeplinirii scopului pentru care acestea au fost colectate sau pentru o prelucrare ulterioară;

– conţinutul dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, care priveşte dreptul persoanei fizice de a-i fi apărate caracteristicile care conduc la identificarea sa şi obligaţia corelativă a statului de a adopta măsuri adecvate pentru a asigura o protecţie eficientă;

– scopul portalului instanţelor judecătoreşti de a asigura transparenţa procedurilor judecătoreşti, prin posibilitatea oricărei persoane interesate de a urmări evoluţia cauzelor supuse judecăţii, prin consultarea listelor de şedinţe de la instanţele judecătoreşti, inclusiv termenele de judecată şi soluţiile date în cauze;

– prelucrarea datelor, prin înregistrarea numelui părţilor pe portal, care este justificată de scopul portalului pe durata soluţionării cauzei şi care nu se mai impune după soluţionarea, respectiv arhivarea dosarului;

– faptul că după arhivarea unui dosar aflat pe portalul instanţelor, acesta poate fi în continuare identificat după numărul şi obiectul cauzei.

Plenul Consiliului a apreciat că se impune elaborarea unei proceduri care să permită ştergerea sau cenzurarea datelor cu caracter personal de pe portalul instanţelor judecătoreşti în cazul dosarelor arhivate şi a hotărât sesizarea Ministerului Justiţiei, în calitatea sa de administrator al portalului instanţelor judecătoreşti, cu aspectele semnalate. 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

BIROUL DE INFORMARE PUBLICĂ ŞI RELAŢII CU MASS MEDIA

La ora actuală, în sistemul ECRIS apare doar numele părţilor dintr-un dosar şi soluţia dată de instanţă. Este un instrument foarte folositor pentru a afla diferite fapte despre persoane publice şi despre felul cum funcţionează justiţia.

Personal am folosit sistemul ECRIS pentru acest blog, la articolul „Situaţie a proceselor dintre CNSAS şi revoluţionari” (linc), în care am prezentat o situaţie de interes public: care persoane care deţin titlul de revoluţionar au fost declarate colaboratori ai securităţii, deci ar trebui să li se retragă titlul conform art. 8 din legea 341/2004. Sînt încă multe cazuri în care SSPR şi CPRD n-au început demersurile legale cu acest scop – deci iată cum sistemul ECRIS ajută la stabilirea unor încălcări ale legii de către instituţiile statului. Totodată, sistemul ECRIS mi-a îngăduit să lămuresc şi cazurile în care revoluţionari acuzaţi de CNSAS de colaborare cu securitatea au cîştigat procesul, acuzaţiile dovedindu-se neîntemeiate. Astfel, ECRIS a ajutat la spălarea onoarei acestor oameni. Sigur, persoanele în cauză aveau posibilitatea de a populariza singure faptul că au cîştigat respectivele procese, dar dacă n-ar exista ECRIS şi mulţi din cei care au pierdut procesele ar pretinde zgomotos şi mincinos că le-au cîştigat.

Tot prin sistemul ECRIS am aflat despre procesul deschis de generalul Marin Oană împotriva SSPR (linc) pentru a dobîndi certificat de revoluţionar şi am putut să fac cerere de intervenţie, cît şi despre procesul pe care Gelu Voican Voiculescu l-a deschis împotriva statului român, cerînd despăgubiri pentru presupusa sa prigonire în timpul regimului comunist. În condiţiile în care instanţa nu mi-a trimis sentinţa (deşi depusesem o cerere de intervenţie, care fusese respinsă – linc), ECRIS m-a ajutat să lămuresc soluţia dată de prima instanţă în acel proces şi să dezvălui dezinformările pe acest subiect din ziarul „Adevărul” (linc). Alternativa ar fi fost să mă deplasez personal la sediul instanţei, ceea ce ar fi fost greu pentru mine, eu fiind din Timişoara iar sediul instanţei la Bucureşti. Cu privire la soluţiile date în diferite procese, declaraţiile părţilor nu sînt întotdeauna de încredere.

Remarc că însăşi Legea 677/2001 invocată de CSM arată că datele cu caracter personal trebuie păstrate pentru perioada de timp necesară scopului pentru care acestea au fost colectate sau pentru o prelucrare ulterioară. Exact de prelucrare ulterioară e vorba cînd aflăm de pe portalul instanţelor ce procese a mai avut cutare demnitar.

Procesele de judecată sînt publice, spune legislaţia, şi asta e un fapt esenţial pentru asigurarea dreptului la un proces corect. Prin dezvoltarea tendinţei manifestată acum, CSM ar putea să constate la un moment dat că însăşi caracterul public al şedinţelor de judecată este prilej de dezvăluire a datelor cu caracter personal. O să ajungem la şedinţe de judecată desfăşurate în spatele uşilor închise, ca să nu mai poată nimeni critica justiţia. Stalin avea acest tip de justiţie.

Pentru acţiunile pe care cineva le face în spaţiul public, cum e o sală de judecată, nu trebuie să existe vreo obligaţie a statului de a le ţine secrete. ECRIS-ul este un mijloc de stabilire a adevărului, iar o societate democratică nu poate funcţiona fără adevăr.

E vorba în acţiunea CSM despre tendinţa pe care o remarcam mai demult: Limitarea libertăţii prin creşterea drepturilor cetăţeneşti (linc). Demagogic, cetăţenilor li se oferă „dreptul la propria imagine”, „dreptul la protecţia datelor cu caracter personal”, practic li se interzice dreptul la informare şi dreptul de a înţelege cum funcţionează societatea.

Mai citeşte:
Limitarea libertăţii prin creşterea drepturilor cetăţeneşti sau proiectul legislativ al deputatului Mihail Boldea

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.