Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Ion Druţă: „Se schimbau liderii de la Kremlin, dar ordinele Lenin se băteau cu regularitate şi se trimiteau la Bucureşti” Mai 24, 2012


Scriitorul basarabean Ion Druţă, pe atunci deputat din partea RSS Moldoveneşti în Sovietul Suprem de la Moscova, a scris în ziarul „Moscovskie Novosti” un articol despre revoluţia română. Ziarul bucureştean „Adevărul” din 11 ianuarie 1990 publică tălmăcirea acestui articol. Druţă demască coomplezenţa cu care întreaga lume, inclusiv URSS, l-a tratat pe Ceauşescu, şi îşi exprimă părerea că în impresionanta solidaritate internaţională cu poporul român, care se manifesta atunci, există şi un simţămînt de culpabilitate. Reproduc şi eu articolul lui Ion Druţă:

Învăţămintele Revoluţiei

Ion Druţă, scriitor, deputat al poporului al URSS

Încă ieri pe străzile şi în pieţele Bucureştiului se vărsa sînge. Lumea s-a cutremurat de ceea ce poate pune la cale o putere nelimitată şi necontrolată. Instinctul autoconservării dă zor să se desprindă pe urmele proaspete concluzii, primele învăţăminte din revoluţia română. Oare nu vom putea cu ajutorul trecutului să privim în viitor?

Dostoevski, acest mare prooroc al lumii slave, a scris că omul este o fiinţă care se obişnuieşte cu orice.

Şi, într-adevăr, ne-am cutremurat de stalinism şi de Gulag-urile lui, am fost cuprinşi de groază la aflarea crimelor lui Pol Pot, dar, cum se întîmplă deseori în viaţă,, înseşi aceste noţiuni – cultul personalităţii, aparat represiv, putere nelimitată – în cele din urmă, din cauza folosirii lor frecvente, s-au netezit, au devenit, deşi cam înspăimîntătoare, totuşi ale noastre, casnice. Şi, deodată, în ajunul Crăciunului, în ajunul celei mai luminoase sărbători a omenirii, aceste noţiuni domesticite au deschis focul asupra propriului popor şi, fără a sta pe gînduri, au umplut de sînge patria care le-a generat.

În prezent, întreaga lume civilizată, se grăbeşte spre români cu ajutoare. Există în acest elan unitar ceva mare, sfînt, deoarece noi toţi sîntem, în cele din urmă, locuitori ai acestei atît de mici, de frumoase şi de nefericite planete. Dar în faţa măreţiei solidarităţii, fără să vrei îţi pui întrebarea: nu se regăseşte oare în această dorinţă de a ajuta sentimentul unei oarecare culpabilităţi?

Nu este secret pentru nimeni că tiranii au răpit democraţiei copilul ei adorat, făcîndu-şi-l aliat în asuprirea propriului popor: suveranitatea, egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne ale altora, aceste concepte s-au repetat în cuvîntările lui Ceauşescu mereu şi mereu ca un refren, ca un descîntec, ca o rugăciune. Apoi preşedinţi, prim-miniştri s-au aşezat cu el la masă, nu altfel decît rugîndu-se în prealabil împreună: suveranitatea, egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile altora… Cele mai înalte distincţii ale aproape tuturor ţărilor lumii – din SUA pînă în Madagascar. Şi noi ne-am străduit să nu rămînem în urmă. Se schimbau liderii de la Kremlin, se schimbau orientările politice, dar ordinele „Lenin” [înaltă decoraţie de stat sovietică] se băteau cu regularitate şi se trimiteau la Bucureşti. Într-un sfert de secol, la Vnukovo s-au uzat cîteva covoare, iar noi am ţesut altele şi altele noi cu prilejul sosirii înaltului oaspete cu soţia.

Dar ce să mai vorbim de trecutele vremuri…

În alcătuirea actuală a lumii, în condiţiile actualelor mijloace de distrugere, în condiţiile încordării actuale a sufletului omenesc, lumea poate pieri dacă nu vom reuşi să introducem în politică morala. Oricît ar suna de paradoxal, o politică morală constituie singura intrare princ are putem trece în lumea viitorului. Desigur, dacă ne este dat să intrăm în ea.

(Articol reprodus după publicaţia „Moskovskoie Novosti”)

Mai citeşte:
Europa Liberă, 21 decembrie 1989 ora 1. Parlamentarii din Moldova Sovietică au cerut conducerii de la Moscova să condamne represiunea de la Timişoara
– Articole din presa românească din anii 1989-1990 la pagina „Presa românească 1989-1990”.
– Articole din presa străină despre revoluţie la pagina „Mass media străină în 1989”.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s