Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Din nou preşedinte de secţie de votare Iulie 25, 2012


Voi fi preşedinte de secţie de votare şi la referendum. La scurt timp după ce se stabilise referendumul am primit un telefon de la prefectură, ca să mă întrebe dacă sînt de acord să fiu preşedinte de secţie de votare pentru referendum, la aceeaşi secţie de votare la care am fost preşedinte la alegerile locale. Am zis că sînt de acord, iar cînd s-au publicat în presă rezultatele tragerii la sorţi a preşedinţilor secţiilor de votare din Timiş, am văzut că am fost tras la sorţi preşedinte exact la secţia la care fusesem şi în iunie. De altfel, cel puţin în judeţul Timiş, majoritatea secţiilor de votare şi-au păstrat preşedinţii pe care i-au avut la ultimile alegeri locale.

Observ că se simte criza economică – pentru prima oară de cînd particip la alegeri nu se mai desemnează şi un locţiitor de preşedinte al secţiei de votare, iar numărul membrilor biroului secţiei de votare s-a redus la 7, faţă de 11 la alegerile locale. Şi plata membrilor s-a redus – preşedinţii vor fi plătiţi pentru maxim 3 zile (în loc de 5 la alegerile locale) iar membrii pentru 2 zile (în loc de 3 anterior). Bănuiesc că aceste măsuri s-au luat pentru a reduce cheltuielile – un indiciu că bugetul de stat e în suferinţă. Acest lucru a şi făcut pe cîţiva preşedinţi de secţii desemnaţi să-şi anunţe demisia cu prilejul instructajului care s-a făcut azi la cinema Capitol. Reprezentanta autorităţilor a spus că e dreptul lor, să spună cît mai repede cine demisionează ca să poată fi înlocuit, dar cei care-şi dau demisia vor fi băgaţi într-o bază de date a Autorităţii Electorale Permanente ca să nu mai fie desemnaţi preşedinţi la alegerile viitoare. Nu sînt convins că e adevărat ce spunea sau doar o manevră prin care să descurajeze demisiile.

Dacă numărul de zile de muncă recunoscute s-a redus de la 5 la 3, procedura s-a complicat, pretinzîndu-se 2 prezenţe la primărie: pe lîngă cea de sîmbătă, cînd trebuie transportate buletinele de vot de la primărie la secţia de votare, o altă prezenţă vineri, pentru a fi numărate buletinele de vot.

Voi da pe acest blog rezultatul alegerilor de la secţia mea în noaptea de 29/30 iulie, după ce mă voi întoarce de la Biroul Electoral Judeţean.

Mai citeşte:
Alegeri (locale), secţia 211 Timişoara
Alegerea primarilor într-un singur tur – o limitare a democraţiei
Problema turismului electoral, văzută din perspectiva unui preşedinte de secţie de votare
Rezultate alegeri (prezidenţiale) turul 2 – secţia 124 Timişoara
Rezultate alegeri (prezidenţiale) secţia 124 Timişoara
Candidaţi la alegerile parlametare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989
Candidaţi la alegerile parlametare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989 (2)
Rezultatele alegerilor (2008) – ce au făcut clienţii noştri

 

26 Responses to “Din nou preşedinte de secţie de votare”

  1. pot spune ca tot democratia va invinge .

  2. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    In urmatoarea suita de postari voi aduce argumente pentru invalidarea de catre Curtea Constitutionala a referendumului, INDIFERENT de numarul de participanti si, respectiv, de numarul celor care raspund “DA” la intrebarea inscrisa pe buletinul de vot, asa cum a fost ea stabilita prin Hotararea nr. 33/2012 a Parlamentului.
    Precizez ca expunerea argumentelor este succinta, vizand doar esenta acestora.

    ARGUMENTUL nr. 1
    de invalidare a referendumului

    Articolul 2 al Constitutiei consacra, in alineatul (1) al sau, principiul potrivit caruia alegerile pentru organele reprezentative ale poporului trebuie sa fie CORECTE. Acest principiu trebuie in mod neindoielnic sa guverneze si referendumul.
    Cetatenii cu drept de vot sunt chemati la referendum, potrivit dispozitiilor art. 95 al Constitutiei, “pentru demiterea Presedintelui”. Dar, datorita unui abuz de limbaj, consacrat de-acum in spatiul public cum ca ar exprima o norma de ordin constitutonal, majoritatea cetatenilor au convingerea ca Romania are doi Presedinti – unul pe numele sau de cetatean Traian Basescu, iar celalalt, Crin Antonescu. Primul – “suspendat”, iar al doilea – “interimar”. Aceasta convingere a fost alimentata atat de mass-media, cat si de dl. Crin Antonescu, autoprezentat in aparitiile sale publice drept “Presedintele interimar al Romaniei” desi, dupa cum am aratat anterior, domnia sa este doar presedintele Senatului, care a preluat cu caracter interimar o serie de atributii ale Presedintelui Romaniei. Dar chiar mai mult, dl. Crin Antonescu si-a insusit in mod neconstitutional si nelegitim insemnele functiei de Presedinte al Romaniei, tinand discursuri, respectiv transmitand mesaje de la Palatul Cotroceni, sub sigla traditionala sub care Presedintele Romaniei tine unele discursuri, respectiv transmite unele mesaje – este vorba despre alocutiuni de la pupitrul marcat cu eticheta “Administratia Prezidentiala”.
    De asemenea, aceasta stare este intretinuta de dl. Crin Antonescu prin faptul ca semneaza decretele – a se vedea in acest sens “Monitorul Oficial” – cu titulatura “Presedintele Romaniei – INTERIMAR – ”
    O asemenea situatie este de natura sa creeze confuzie, a carei gravitate este dificil de apreciat acum. Cine urmeaza sa fie demis? Presedintele Romaniei, dupa cum dispune Constitutia ( v. art. 95 alin. (3)), cetateanul Traian Basescu sau cetateanul Crin Antonescu?
    In conditiile in care exista astazi in Romania localitati neelectrificate si, deci, fara posibilitati de receptionare a posturilor de televiziune, fara acces al internet, nu este exclus sa existe cetateni care sa nu fi vazut niciodata chipurile celor doi cetateni nominalizati mai sus.
    De asemenea, persoanele care nu au exercitiul urmaririi fenomenului “politic” , mai ales cele din afara granitelor, pot sa faca foarte usor confuzie intre “Basescu” si, respectiv, “Antonescu”.
    Confuzia poate sa fie generata si de alte cauze si, in orice caz, ea este de natura sa altereze intr-o proportie ce nu poate fi imediat cuantificata rezultatul referendumului.
    (Va urma)
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      După modul cum puneţi problema, nici nu pot exista vreodată alegeri corecte. Înaintea oricăror alegeri în presă apar dezinformări, iar unii alegători pot fi influenţaţi de ele. În ce măsură, e greu de apreciat, dar alegeri fără dezinformări prin presă şi televiziuni n-au existat şi nu vor exista cîtă vreme există presă liberă. Deci declarăm nevalabile toate alegerile pe motiv că a existat nu ştiu care emisiune incorectă la televizor?
      Cea mai mică influenţă în dezinformare o are titlul de „preşedinte interimar” folosit în Monitorul oficial de preşedintele senatului, fiindcă puţini alegători citesc Monitorul oficial şi ăia care o fac ştiu despre ce e vorba.
      Eu văd cerinţa corectitudinii alegerilor ca o chestiune tehnică care se referă la posibilitatea de a-ţi exprima votul fără constrîngeri, dar nu trebuie să se refere la ceea ce se petrece în conştiinţa alegătorului. Există şi vor exista mereu alegători dezinformaţi, manipulaţi, subiectivi, dar democraţia se bizuie pe prezumţia (nedovedită ştiinţific – adevărat) că din suma subiectivităţilor a milioane de oameni iese un rezultat obiectiv.

    • aly Says:

      Buna ziua. As dori f mult sa vorbesc cu dvs despre ceva. Mi-ati putea trimite emailul dvs?

  3. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    In continuare prezint:

    ARGUMENTUL Nr. 2
    de invalidare a referendumului,

    indiferent de numarul de participanti si, respectiv, indiferent de numarul voturilor exprimate cu “DA” sau “NU”.
    Intr-o serie de decizii ale sale privind constitutionalitatea Regulamentului Senatului – v., de ex., Decizia nr. 46/1994 -, Curtea Constitutionala a analizat forta juridica a hotararilor Camerelor, respectiv ale Parlamentului.
    Potrivit considerentelor respectivei Curti, hotararile in cauza nu pot privi decat subiectele de Drept cu care Camerele, respectiv Parlamentul au raporturi juridice de ordin constitutional, raporturi specificate in mod explicit si expres de Constitutie. Mai clar spus, vazand procedura de legiferare prevazuta de Constitutie, dat fiind continutul si, respectiv, procedura de adoptare, o hotarare a Parlamentului, respectiv a unei Camere nu se incadreaza in categoria legilor si aceasta deoarece, in primul rand, o astfel de hotarare nu este supusa promulgarii.
    Cat priveste efectele juridice, hotararile Parlamentului, ale celor doua Camere nu pot stabili drepturi si obligatii decat pentru subiectele evocate mai sus – deputati, senatori, autoritati, demitari si functionari publici cu care se afla in raporturi de ordin constitutional. Numai legea, ca act juridic adoptat de Parlament si, respectiv, promulgat de Presedintele Romaniei poate sa consacre drepturi, respectiv obligatii pentru alte subiecte de Drept decat cele nominalizate mai sus.
    Asa stand lucrurile, Hotararea nr. 34/2012 a Parlamentului, potrivit careia data referendumului este 29 iulie 2012, iar acesta este obligatoriu nu poate fi opusa ceatenilor, altor autoritati cu care Parlamentul nu are raporturi de ordin constitutional. Mai precis spus, ea nu poate obliga in nici un fel alte subiecte decat cele nominalizate anterior.
    Considerentele anterioare se completeaza cu precizarea ca hotararile Parlamentului obliga diverse subiecte cu care acesta se afla in raporturi de ordin constitutional numai in masura in care respectivele obligatii sunt in mod explicit si expres prevazute in Constitutie.
    In lumina celor expuse mai sus data referendumului este stabilita in mod neconstitutional, ca si obligativitatea acestuia.
    (Va urma)
    Al dvs., Valeriu Mangu

  4. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Enunt mai jos:

    ARGUMENTUL Nr. 3
    de invalidare a referendumului

    indiferent de numarul de participanti si indiferent de numarul voturilor exprimate cu “DA” sau “NU”.
    Argumentul, care rezulta din interpretarea sistematica a principiilor si dispozitiilor constitutionale, este cu adevarat senzational si suna astfel: numai Presedintele Romaniei poate, in temeiul dispozitiilor art. 99 al Constitutiei, sa ceara poporului sa-si exprime, prin referedum, vointa de demitere a sa din functie!!
    De aici rezulta ca referendumul este convocat in mod neconstitutional.
    Afirmatia de mai sus este, intr-adevar, o uriasa provocare. O provocare a logicii interne a Constitutiei.
    (Va urma)
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Preşedintele Senatului, atunci cînd ţine interimar locul preşedintelui României, nu poate şi el să convoace un referendum? Nu are aceleaşi prerogative cu preşedintele în perioada interimatului?

      • Valeriu Mangu Says:

        Domnule Marius Mioc,

        Raspunsul este negativ – se opun dispozitiile art. 98 alin. (2) al Constitutiei, potrivit carora atributiile prevazute la art. 88-90, ibid., in particular privind chemarea la referendum, nu pot fi exercitate pe durata interimatului.
        Al dvs., Valeriu Mangu

  5. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Reproduc mai jos:

    ARGUMENTUL nr. 4
    de invalidare a rezultatelor referendumului

    indiferent de numarul participantilor si, respectiv, numarul voturilor “DA” sau “NU”.

    Participarea judecatorilor in birourile electorale este neconstitutionala.
    Intr-adevar, prin natura lor, birourile electorale sunt autoritati publice de tip executiv, subordonate in final Guvernului, care organizeaza referendumul. Prezenta judecatorilor in birourile electorale, inclusiv BEC, este neconstitutionala din mai multe motive. Astfel, daca activitatea judecatorilor in respectivele birouri este considerata a fi act de justitie, sunt incalcate dispozitiile art. 126 alin. (1) al Constitutiei, potrivit carora justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instate judecatoresti stabilite prin lege, dar birourile electorale nu sunt astfel de instante.
    Daca activitatea judecatorilor in birurile nu este considerata a fi act de justitie, ci de specialitate, se incalca dispozitiile art. 125 alin. (3), potrivit carora functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.
    De asemenea, este incalcat principiul separatiei puterilor in stat – legislativa, executiva, judecatoreasca – si care este consacrat de art. 1 alin. (4), ibid.
    Inca, prin subordonarea judecatorilor din birourile electorale fata de Guvern este incalcat principiul independentei judecaorilor, consacrat prin art. 124 alin. (3), idem.
    (Va urma)
    Al dvs., Valeriu Mangu

  6. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Prezint in continuare:

    ARGUMENTUL nr. 5
    de invalidare a rezultatelor referendumului

    indiferent de numarul participantilor si, respectiv, numarul voturilor “DA” sau “NU”.

    Spre deosebire de alegeri, care au caracter POLITIC, referendumul este, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (1) al Constitutiei, act de exercitare a suveranitatii nationale. Exercitarea acestui act se realizeaza, potrivit principiilor si dispozitiilor constitutionale, in toate formele, prin mijlocirea organelor reprezentative ale poporului si, respectiv, a autoritatilor publice. Rezulta de aici ca participarea partidelor politice, care nu intra in categoria subiectelor sus-mentionate, in cadrul birourilor electorale si al sectiilor de votare este neconstitutionala.
    (Va urma)
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Membrii partidelor politice sînt cetăţeni români, nu sînt ceva exterior poporului. În exercitarea atribuţiunilor de membri ai birourilor secţiilor de votare aceştia reprezintă statul român şi nu partidele care i-au delegat. Şi plata lor se face tot de la bugetul statului.
      O întrebare mi-am pus totuşi, legat nu de constituţionalitatea modului cum se alcătuiesc birourile electorale ci de oportunitatea modului actual prevăzut de lege (lege care, votată fiind de parlament, se prezumă că reprezintă voinţa poporului): preşedintele a cărui destituire se votează nu are dreptul să delege reprezentanţi în birourile electorale. Acum au existat reprezentanţi ai PDL care îl susţineau pe Băsescu, dar teoretic în viitor poate exista o situaţie în care toate partidele parlamentare să fie în favoarea destituirii unui preşedinte. Într-o asemenea situaţie pot exista îndoieli asupra corectitudinii unui referendum în care birourile secţiilor de votare sînt alcătuite doar de persoane propuse de forţe ostile preşedintelui. O schimbare a legii (nu a constituţiei) care să dea dreptul unui preşedinte suspendat să delege direct reprezentanţi în birourile electorale cred că ar fi de folos.

      • Valeriu Mangu Says:

        Domnule Marius Mioc,

        Desemnarea unei persoane intr-o functie publica, alta decat de natura electiva, trebuie sa respecte principiul: unul propune, altul dispune. Atat cel care propune, cat si cel care dispune trebuie sa fie, de principiu, autoritate publica. De exemplu, pentru functia de inspector scolar nu pot propune profesorii un candidat ci, sa zicem, inspectorul general, iar cineva din ministerul de resort urmeaza sa dispuna numirea -director, secretar de stat etc. In cazul birourilor electorale si, respectiv, al sectiilor de votare aceasta regula nu este respectata in cazul membrilor propusi de partidele politice, caci acestea nu sunt autoritati publice. Ma refer, desigur, la cazul referdumului.
        Chestiunea pe care o ridicati in a doua parte a textului dvs. trebuie, intr-adevar, lamurita. Incercand totusi un raspuns trebuie retinut ca statul este – ori trebuie sa fie – apolitic, echidistant, nepartizan etc.; in aceste conditii n-are a se pune problema decat a respectarii legii de catre functionarii componenti ai structurilor respective. Desigur insa, nici o norma constitutionala nu se opune ca partidele sa desemneze observatori.
        Al dvs., Valeriu Mangu

      • mariusmioc Says:

        Principiul pe care îl amintiţi nu este prevăzut în constituţie. Cel care interpretează legea (respectiv constituţia) nu trebuie să adauge la ea. În cazul inspectorilor şcolari este o lege specială care prevede cine propune şi cine dispune. La fel şi în cazul birourilor electorale.

  7. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Exista si alte argumente de natura sa conduca la invalidarea referedumului indiferent de numarul de participanti si indiferent de raspunsurile “DA” sau “NU” – de exemplu, privind durata campaniei de informare, privind corectitudinea referendumului si din alte motive decat tehnice.
    Dar in afara de argumentele privind invalidarea exista nenumarate motive de anulare a unor voturi; dintre acestea atrag atentia asupra unui motiv, la care voi face referire mai tarziu, care conduce, practic, la invalidarea tututor voturilor exprimate in strainatate, indiferent in ce sens au fost exprimate.
    (Va urma)
    Al dvs., Valeriu Mangu

  8. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Cu privire la ultimul dvs. text postat la nr. 7 va contrazic cu urmatorul exemplu: in Constitutie nu scrie ca statul are personalitate juridica, insa el musai trebuie sa aiba. Anumite principii si dispozitii neexprimate expresis verbis se deduc pe cale logica, prin umplerea golurilor astfel incat intregul sa functioneze.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Domnule Mangu, sînteţi specialist în adăugarea pe cale logică a diferitelor lucruri, nu numai la constituţie şi legi ci şi la istorie. Eu am o abordare mai strictă, consider că nu trebuie să adăugăm nimic de la noi ci să tragem concluzii doar pe baza documentelor neechivoce. În cazul de faţă, avem o lege care spune cum se constituie birourile electorale şi nici o dispoziţie expresis verbis care s-o contrazică. Nu văd în aceste condiţii neconstituţionalitatea legii. Discuţia despre corectitudinea sau oportunitatea legii e o altă problemă.

  9. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    In Codul civil vechi exista, la inceputul lui, un articol privitor la denegarea de dreptate. Potrivit lui, judecatorul nu putea sa refuze jdecata pe motiv ca legea nu prevede. Asa stand lucrurile, cand reglementarea legala nu este prevazuta expresis verbis, ea trebuie dedusa pe cale logica.
    Asa si cu istoria…
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      În cazul birourilor electorale nu există denegare de dreptate. Legea spune limpede cum se formează (cu ajutorul propunerilor partidelor parlamentare) şi se aplică această lege. Nu e vorba de faptul că n-ar exista reguli şi ele trebuie deduse logic, ci de faptul că regulile există, iar dv. deduceţi logic, nu pe baza unei dispoziţii expresis verba, că ar fi neconstituţionale.

      • Valeriu Mangu Says:

        Domnule Marius Mioc,

        Vad ca vorbim despre lucruri diferite.
        Al dvs., Valeriu Mangu

  10. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Demisia pe care dna Mona Pivniceru si-a dat-o din CSM ii rezolva doar jumatate din incompatibilitati. Ce se intampla cu functia sa de JUDECATOR al Inaltei Curti de Casatie si Justitie? Va fi cumva detasata de la respectiva Curte la Guvern?
    Potrivit dispozitiilor art. 125 alin. (3) al Constitutiei, “Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior”. Dna Mona Pivniceru trebuie sa fie numita in functia de membru al Guvernului prin decret al Presedintelui Romaniei, ceea ce inseamna ca va detine o NOUA functie, alta decat cea de judecator, ceea ce este contrar dispozitiilor constitutionale. Numirea prin decret nu poate fi ocolita – a se vedea dispozitiile art. 85 alin. (2), dar si alin. (1), ibid. Mai precis, dna Mona Pivniceru nu poate functiona in cadrul Guvernului ca membru al acestuia in baza unei detasari dispuse de conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
    Pentru a evita starea de incompatibilitate, respectiv pentru a detine functia de membru al Guvernului, dna Mona Pivniceru va trebui sa-si dea demisia si din functia de judecator al respectivei Curti.
    Dar chiar detasarea in alta “putere” a statului este neconstitutionala.
    In ceea ce priveste incompatibilitatile a se vedea si dispozitiile art. 105 alin. (1), ibid., potrivit carora “Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator”. Exercitarea prin detasare de catre dna Mona Pivniceru a atributiilor de membru al Guvernului nu este, la prima vedere, contrara acestor dispozitii, chiar in situatia in care dna Mona Pivniceru este numita membru al Guvernului prin decret – in acest caz d-sa trebuie sa-si suspende activitatea de judecator -, dar impotriva acestei solutii se opun, dupa cum am aratat mai sus, dispozitiile art. 125 alin. (3), ibid.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      De acord cu dv. Doamna Mona Pivniceru ar trebui să demisioneze din funcţia de judecător dacă doreşte să devină ministru. Adaug că judecătorii n-au voie să facă politică, dar funcţia de ministru e una politică.
      L-am văzut însă pe preşedintele suspendat Traian Băsescu comentînd favorabil eventuala numire a doamnei Pivniceru în guvern. O lăuda că e bună profesionistă şi spunea că va apăra independenţa justiţiei şi că îşi va da seama în noua funcţie de puterile reale pe care le are un ministru al justiţiei. Am impresia că nici domnul Băsescu nu pune mare preţ pe respectarea legilor, aspecte de oportunitate politică primînd şi în cazul domniei sale.

  11. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    De principiu, functia de membru al Guvernului nu trebuie sa fie „politica” – in fond, Guvernul este organizator al executarii legilor.
    Presedintele Romaniei s-a pronuntat, intr-adevar, asupra calitatilor profesionale ale dnei Mona Pivniceru. Am vazut – si auzit – si eu interventia Presedintelui Romaniei, in direct, privind-o pe dna Mona Pivniceru, dar nu imi aduc aminte sa se fi referit in mod expres la oportunitatea nominalizarii. Ca o observatie, un judecator competent nu este intotdeauna si un organizator competent.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Domnul Băsescu aşteaptă probabil numirea oficială a doamnei Pivniceru ca ministru şi abia apoi să arate că s-a încălcat Constituţia. Aşa-s regulile jocului în politică.

  12. momaie+gogaie Says:

    Ai avut de numarat doar 1 fitzuica la o prezentza sub 50% si te vaieti ca voiai bani mai multi .Oare te-au amenintzat ,te-au luat cu fortza presedinte al sectiei de votare ??? Lasa pe altii daca v-ati invatat cu bani multi si munca putina.Stii tu cum se castiga banii in mina ,la cosit,la prasit …


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s