Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Revoluţia din Caransebeş – rechizitoriul Procuraturii August 7, 2012


Actualizare 10 februarie 2013: Pentru a vedea facsimilul rechizitoriului Procuraturii, vedeţi articolul Rechizitoriul Procuraturii despre revoluţia din Caransebeş (linc).

Despre revoluţia din Caransebeş m-am mai referit pe acest blog, cînd am publicat scrisoare inculpatului Gheorghe Roşeţ trimisă în 1991 revistei securiste „Europa”. Vezi: Roşeţ de la Caransebeş, martorul care confirmă invazia turiştilor sovietici din 1989.

Pentru o imagine completă a evenimentelor din acest oraş public şi rechizitoriul procuraturii, prin care au fost trimişi în judecată cei care au deschis focul asupra populaţiei din Caransebeş, în frunte cu comandantul miliţiei Gheorghe Roşeţ. Textul l-am preluat din cartea „Bun venit, libertate!” de Mihail Rădulescu, editura Dalami, Caransebeş 2009. Remarc că numele principalului inculpat conform cărţii amintite este Roseti, nu Roşeţ cum a apărut în revista „Europa” şi mai apoi în multe alte surse. Nu cunosc care e variantă e corectă. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat în text comentarii şi adăugiri proprii, iar cu litere îngroşate între paranteze drepte am inserat nişte sub-titluri care să înlesnească parcurgerea textului.

PROCURATURA ROMÂNIEI
PROCURATURA MILITARĂ TIMIŞOARA
Dosar nr. 23/P/90

Rechizitoriu

Maior de justiţie Izdrescu Petru, procuror militar şef al Procuraturii militare Timişoara;
Examinînd actele de urmărire penală administrate în dosarul penal nr. 23/P/1990 privind pe inculpaţii:
– Cpt. (rez) Roşeţi Gheorghe
– Lt. maj. (rez) Horga Liviu
– Lt. maj. (rez) Ploştinaru Vasile
– Lt. (rez) Pădeanu Paul
– Lt. (rez) Ferenţ Ion
– Lt. Maj. (rez) Bratu Sorin
– Lt. (rez) Marcu Mihai
– plt. adj. (rez) Margine Ioan
– serg. maj. (rez) Miron Ion
– plt. (rez) Negri Dumitru
– serg. maj. (rez) Ihnatiuc Vasile
toţi lucrători în cadrul fostei miliţii a oraşului Caransebeş, cercetaţi în stare de arest, pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de genocid prev[ăzută] de art. 20 rap[ortat] la art. 357 al. I lit. a şi b cu aplic[area] art. 75 lit. a cod penal;

Expun următoarele:

În fapt:

[Manifestaţia caransebeşenilor]

Începînd cu ziua de 16.12.1989, populaţia municipiului Timişoara a declanşat ofensiva împotriva dictaturii ceauşiste, ce se afla în contradicţie cu interesele poporului, exemplu urmat spontan şi de populaţia altor localităţi, printre care a fost şi cea a oraşului Caransebeş,

Astfel, în cursul zilei de 21.12.1989, înainte de căderea dictaturii, au avut loc întruniri în marile unităţi economice din localitate şi participanţii s-au deplasat în faţa fostului Consiliu Popular, unde au strigat lozinci împotriva dictaturii, cerînd totodată revendicări politice şi sociale, printre care şi eliberarea unui număr de 4 persoane, ce au fost condamnate cu închisoare contravenţională sub diferite motive, dar în realitate, pentru că au exprimat prin manifeste împotrivirea la dictatură şi îndemnînd la revoltă împotriva acesteia.

Această stare de spirit a cetăţenilor oraşului a fost cunoscută de comandantul fostei miliţii cpt. (r) Roseti Gheorghe, care s-a deplasat de la sediul fostului Consiliu Popular unde avea loc manifestaţia, la sediul miliţiei, dînd ordin de înarmare cu puşti şi pistoale mitralieră a lucrătorilor din subordinea sa, în dispreţul însăşi a legii de organizare a miliţiei (Legea nr. 21/18.11.1969) care statuează că acest organ are menirea de a apăra viaţa, libertatea şi demnitatea persoanelor şi nu de a acţiona cu arma în mînă împotriva solicitărilor legitime ale populaţiei, făcute în mod paşnic.

Mai mult, inculpatul cpt. (r) Roseti Gheorghe a nesocotit ordinul dat telefonic de fostul inspector şef, martor Rădulescu Ioan (file 288 vol. 3), care a dispus să nu se facă uz de armă în nici o situaţie.

Cunoscînd prin mijloace specifice muncii că o bună parte din manifestanţi se vor îndrepta spre sediul fostei miliţii a oraşului Caransebeş, inculpatul a căutat să antreneze, alături de lucrătorii de miliţie şi pe cei din fosta securitate ce se aflau în acelaşi sediu, dar aceştia, la solicitarea sa, au refuzat să coopereze în vederea reprimării manifestanţilor ce afluiau spre miliţie, pentru a solicita eliberarea celor patru persoane amintite. Şi după ce a primit acest refuz, inculpatul cpt. (r) Roseti Gheorghe a persistat în intenţia sa de a se opune voinţei populaţiei, arătînd în mod expres lucrătorilor de securitate că el îşi va face datoria, întrucît este un organ de ordine şi va lua măsuri de apărare a unităţii (f. 113 vol. 3).

Faptele mai sus descrise s-au desfăşurat pînă în jurul orelor 16,15 cînd inculpatul cpt. (r) Roseti Gheorghe, împreună cu martorii Ionaşcu Tilică şi Pîrvu Dănilă s-au deplasat cu o maşină pe şoseaua Caransebeş-Reşiţa, unde l-au aşteptat pe Radu Constantin, fostul prim secretar al comitetului judeţean Caraş-Severin.

Întîlnirea a avut loc în jurul orelor 17, cînd Radu Constantin care era însoţit de numitul Crăiniceanu Ion (fost ofiţer de securitate), a fost informat în detaliu asupra evenimentelor din oraş. Acesta a hotărît să se adreseze cetăţenilor adunaţi în faţa primăriei şi s-a deplasat acolo însoţit de martorul Pîrvu Dănilă.

La locul manifestaţiei, aflînd conţinutul revendicărilor formulate de cetăţeni, Radu Constantin în calitatea ce o deţinea, de reprezentant al puterii de stat în judeţul Caraş-Severin, l-a trimis pe numitul Pîrvu Dănilă, împreună cu un grup de manifestanţi la sediul miliţiei pentru a ordona punerea în libertatte de îndată a celor 4 arestaţi, întrucît nu cunoştea faptul că arestaţii în cauză nu sînt la Caransebeş, ci la Reşiţa. Despre acest fapt, inculpatul Roseti Gheorghe nu a informat, fapt ce denotă, încă o dată, reaua credinţă a inculpatului.

Împreună cu cei desemnaţi să meargă pentru eliberarea arestaţilor au mai mers şi alte persoane, de la sediul fostului Consiliu Popular la sediul Miliţiei, formîndu-se o coloană de cîteva sute de oameni – declaraţiile martorilor Dicu Maria (fila 36 vol. 3), Erimescu Ion (fila 30 vol. 3), Isca Petru (fila 29 vol. 3), Popescu Viorel (fila 84-86 vol. 3) şi alţii.

În acest timp, conform ordinului inculpatului cpt. (r) Roseti Gheorghe, ofiţerii şi subofiţerii din subordinea sa erau pregătiţi să intre în dispozitiv, după cum urmează: inculpat lt. maj. (r) Bratu Sorin urma să ocupe dispozitivul din biroul comandantului (fila 59, vol. 4); inculpatul lt. maj. (r) Ploştinaru Vasile, în secretariatul şi holul de intrare de la biroul comandantului (fila 59, vol. 4), cpt. Stan Mircea în biroul evidenţei populaţiei (fila 45 vol. 4), toate de la parterul clădirii. La etaj în birourile securităţii urma să ocupe poziţie de tragere inculpatul lt. maj. (r) Horga Liviu (fila 77 vol. 4), inculpatul lt. (r) Marcu Mihai avea misiunea de a supraveghea arestul într-o poziţie situată pe culoarul de la etajul 1 al clădirii (fila 20 vol. 4), lucru pe care nu l-a respectat prin aceea că a ocupat poziţie de tragere într-unul din birourile securităţii de la etajul clădirii, cu vedere spre stradă.

În perimetrul de la poartă, trebuiau să ocupe poziţii de tragere inculpaţii plt. maj. (r) Margine Ion (fila 24, vol. 4), serg. maj. (r) Miron Ion (fila 34 vol. 4) care în aceeaşi zi era şi ofiţer de serviciu, lt. maj. (r) Ferenţ Ion (fila 53, vol. 4), plt. (r) Negri Dumitru (fila 86, vol. 4), lt. (r) Pădeanu Paul (fila 68, vol. 4), serg. maj. (r) Ihnatiuc Vasile (fila 71, vol. 4). În acelaşi dispozitiv urma să stea şi cpt. (r) Roseti Gheorghe.

Dispozitivul format cuprindea şi alte puncte din perimetrul incintei sediului. Astfel în zona magaziei pentru lemne s-a aflat plt. adj. Parfenie Neculai (fila 117 vol. 4), în zona adăposturilor pentru cîini, lt. maj. Dumitru Ion (fila 131 vol. 4).

Din schiţele realizate pe baza depoziţiilor martorilor şi a rapoartelor lucrătorilor fostei miliţii Caransebeş, s-au putut stabili amplasamentele descrise mai sus (a se vedea în acest sens filele 67-69 vol. 1).

Armamentul şi muniţia destinate plutonului de intervenţie, aflate în camera special amenajată, s-au ridicat de către lucrătorii de miliţie, în mod cu totul necorespunzător. Astfel, pistoalele şi puştile mitralieră cal[ibrul] 7,62 mm au fost luate la întîmplare fără a se evidenţia în registrul de armament seriile armelor şi fără a se specifica persoanele care s-au înarmat, fapt ce rezultă din declaraţia martorului Moldovan Aron (fila 165 vol. 3), care în acea zi, împreună cu inculpatul serg. maj. (r) Miron Ion a asigurat permanenţa serviciului pe unitate. În ce priveşte muniţia, şi aceasta s-a distribuit la întîmplare, într-o mare cantitate, tot fără a se evidenţia pe fiecare om în parte cîtă muniţie a primit. Modul defectuos de înarmare a plutonului de intervenţie rezultă şi din declaraţiile inculpaţilor serg. maj. (r) Ihnatiuc Vasile (fila 73 vol. 4) şi lt. maj. (r) Ferenţ Ion (fila 53 vol. 4), cîât şi a martorului cpt. Stan Mircea (fila 45 vol. 4) şi alţii.

Manifestanţii au ajuns în apropierea miliţiei în jurul orelor 17,45 şi în momentul în care coloana se afla pe un aliniament format de clădirea comenduirii de garnizoană şi complexul de deservire „Semenicul” pe str. Nicolae Bălcescu, în faţa sediului miliţiei s-au postat în linie de trăgători mai mulţi ofiţeri şi subofiţeri de miliţie, printre care amintim pe inculpatul lt. maj. (r) Ferenţ Ion, inculpat lt. (r) Pădeanu Paul, inculpat serg. maj. (r) Ihnatiuc Vasile, serg. maj. Ivanovici Justinel şi alţii. Aceştia aveau asupra lor, la vedere, puşti şi pistoale mitralieră. În faţa lor s-a aflat inculpatul cpt. (r) Roseti Gheorghe, îmbrăcat în ţinută civilă, care avea şi el asupra sa un pistol mitralieră, fapt ce rezultă şi din declaraţia martorului Popa Mihai (filele 38-48, vol. 3 şi fila 105 vol. 3).

Inculpatul cpt. (r) Roseti Gheorghe a încercat să se adreseze mulţimii, însă dialogul cu demonstranţii nu a putut fi realizat datorită poziţiei de forţă etalate de lucrătorii de miliţie, prin ieşirea cu armamentul asupra lor în stradă, fat ce a iritat mulţimea, ce a început să arunce cu diferite obiecte în direcţia cordonului de miliţieni. Atitudinea de forţă a miliţiei a determinat oprirea instantanee a manifestanţilor, doar pentru puţin timp. Aceştia au repliat, după care au înaintat în grup compact, înspre sediu, cerînd cu insistenţă eliberarea arestaţilor.

Datorită lipsei dialogului, în primele momente demonstranţii nu au cunoscut că cei 4 arestaţi sînt la Reşiţa şi nu în arestul miliţiei Caransebeş.

Aşa cum am arătat mai sus, martorul Pîrvu Dănilă împuternicit să dea dispoziţia organelor de miliţie pentru punerea în libertate a arestaţilor în discuţie şi realizarea dialogului între manifestanţi şi miliţieni, s-a adresat verbal inculpatului cpt. (r) Roseti Gheorghe, însă daotrită poziţiei de forţă adoptate ordinul a fost ignorat (fila 15 vol. 3).

În timpul retragerii din stradă în interiorul clădirii, grupul de miliţieni a tras focuri de armă înspre manifestanţi, fapt confirmat şi de martorii Marinescu Ovidiu (fila 72 vol. 3) şi Gătăianţu Virgil (fila 73 vol. 3), militari în termen care se aflau în clădirea Casei Armatei (imobil situat în faţa fostei miliţii), care arată că miliţienii, retrăgîndu-se în sediu, au deschis foc intens de arme, gloanţele ajungînd în faţada şi în geamurile de la parterul Casei Armatei. Manifestanţii se aflau dispuşi şi în zona Casei Armatei, în faţă pe lîngă zidul dinspre stradă al clădirii, aşa cum rezultă şi din declaraţiile martorilor Lăpădatu Mircea (fila 34 bis vol. 3), Pîrvu Dănilă (fila 15 vol. 3), pacu Grigore (fila 156 vol. 3) şi alţii.

După intrarea miliţienilor în sediu şi închiderea porţii metalice, manifestanţii s-au apropiat şi mai mult de clădirea miliţiei, situaţie în care, din interior, respectiv din spatele porţii metalice, inculpaţii au tras din nou, în rafale scurte, gloanţele penetrînd prin poartă. Acest lucru rezultă din declaraţiile martorilor Bădescu Ion (fila 173 vol. 3) Pîrvu Dănilă (fila 17 vol. 3), Bogdan Ioan (fila 286 vol. 3), Gătăianţu Virgil (fila 73 vol. 3), Bocicai Costel (fila 200 vol. 3) şi alţii.

Faptul că s-a tras prin poartă este de netăgăduit, avînd în vedere şi constatarea efectuată de organele de anchetă la faţa locului, cînd s-au întocmit şi planşe foto, aflate la dosarul cauzei, împreună cu procesul-verbal de cercetare la faţa locului (fila 3-12 vol. 1).

De asemenea a fost examinat şi zidul Casei Armatei, evidenţiindu-se în planşele foto întocmite locul în care aceste gloanţe au ajuns (a se vedea în acest sens planşa foto fila 14-17). Rezultă cert că inculpaţii au tras direct înspre manifestanţi.

În acelaşi timp s-a tras şi de la ferestrele de la parterul şi etajul sediului miliţiei, unde se aflau în dispozitiv lucrătorii de miliţie, conform schiţei aflate la dosar (fila 67-70 vol. 1). Acest lucru este relevat şi de depoziţia martorilor.

Pentru că focurile de armă s-au identificat şi în acelaşi timp au apărut şi primele victime, martorul Pîrvu Dănilă nefiind ascultat, a mers împreună cu mai mulţi manifestanţi la un imobil, situat în imediata apropiere a miliţiei, respectiv cel al martorului Bogdan Ion, de unde a luat legătură telefonică cu miliţia, ordonînd încetarea focului şi eliberarea arestaţilor, ocazie cu care a aflat că aceştia sînt în arestul de la Reşiţa şi urmează a fi aduşi cu o maşină la Caransebeş, pentru a fi eliberaţi.

Ordinul de încetare a focului nu a fost executat de lucrători de miliţie care au continuat să tragă şi pentru moment manifestanţii s-au îndepărtat de clădire, însă focurile de armă, fiind executate la întîmplare, au determinat apariţia victimelor în rîndurile manifestanţilor.

Precizăm faptul că, pe lîngă rafalele de pistol şi puşcă mitralieră s-au auzit focuri de armă de vînătoare. Tragerea cu această armă a fost efectuată de inculpatul lt. maj. (r) Horga Liviu, care folosea cartuşe lacrimogene, fapt confirmat în depoziţiile sale, precum şi de martorii ofiţeri Manuela (fila 272 vol. 3), Vladu Ilinca (fila 266 vol. 3) şi alţii.

Între timp, în faţa sediului miliţiei a fost adus de către manifestanţi martorul Radu Constantin, pentru a ordona în calitatea ce o avea, încetarea focului. Cu toate că susnumitul s-a adresat lucrătorilor de miliţie, ordonîndu-le să înceteze tragerea, aceştia i-au ignorat ordinul dat, continuînd să tragă, fapt ce a determinat ca inclusiv martorul, împreună cu cei care-l însoţeau, să se adăpostească pentru a nu fi împuşcaţi (a se vedea declaraţia martorului Radu Constantin fila 11 vol. 3).

Faptul că în aceste momente erau deja persoane împuşcate, este dovedit prin depoziţia aceluiaşi martor, care la fila 12 vol. 3 afirmă că o parte din persoanele rănite, aflînd de prezenţa sa acolo, au venit în locul respectiv, arătîndu-i rănile. În continuare acesta precizează că numărul de răniţi a condus la sporirea furiei celor prezenţi.

[Victimele evenimentelor din Caransebeş]

Primele victime au fost semnalate în jurul orelor 18,00, acestea fiind după cum urmează:

– Cimpoieş Viorel a fost împuşcat mortal în cap (fila 1 vol. 2), în timp ce se afla postat în zona chioşcului de încărcat brichete, situat în faţa sediului de miliţie, împreună cu martorul Erimescu Ion (fila 30 vol. 3).

– Pe partea sediului miliţiei a fost rănit Brănişteanu Marian (fila 13), leziunile create prin împuşcare necesitînd 45 de zile îngrijiri medicale (fila 14 vol. 3).

– În aceeaşi zonă în care se afla victima Cimpoieş Viorel a fost rănită la piciorul stîng numite Carp Ionica (fila 16 vol. 2).

– Tot în acelaşi perimetru a fost împuşcat Sălceanu Valeriu. Rana acestuia a fost localizată la coapsa stîngă şi a necesitat pentru vindecare 10-12 zile îngrijiri medicale (fila 20 vol. 2). Din actul medico-legal rezultă că este o rană produsă prin ricoşeu;

– Numitul Irimescu Martin (fila 21 vol. 2) a fost rănit în timp ce traversa strada, dinspre miliţie spre complexul de deservire „Semenicul”. Leziunile au fost produse în regiunea intercapulară, necesitînd pentru vindecare 60 de zile îngrijiri medicale (fila 26 vol. 2).

– Numitul Covaci Lascu se afla în zona croitoriei de la complexul de deservire „Semenicul” cînd a fost rănit la glezna piciorului stîng, necesitînd pentru vindecare 65 de zile de îngrijiri medicale. leziunile au fost create de o lovire cu glonţ prin ricoşeu (fila 32 vol. 2).

– Numitul Ciuteanu Andrei se afla postat în zona dintre frizerie şi coafură din cadrul aceluiaşi complex de deservire, fiind rănit în zona fesieră stîngă şi a necesiotat pentru vindecare 4-5 zile îngrijiri medicale, considerînd că rana s-a produs prin ricoşeu de glonţ (fila 36 vol. 2).

– Numitul Şucală Liviu (fila 37 vol. 2) a fost rănit la mîna dreaptă, necesitînd pentru vindecare 12 zile de îngrijiri medicale (fila 39 vol. 2). El se afla în momentul cînd a fost rănit, în zona complexului „Semenicul”.

– Victima Pascu Ion (fila 41 vol. 2) în vîrstă de 17 ani, a fost rănit în timp ce se afla lîngă gazeta stradală, situată la colţul clădirii Casei Armatei. pentru vindecarea leziunilor necesită 65 de zile îngrijiri medicale, dacă nu survin complicaţii. Rana este localizată la abdomen şi membrul inferior stîng, leziunile punîndu-i viaţa în primejdie (fila 42 vol. 2).

– O altă persoană rănită este minora Stîngu Cristina în vîrstă de 15 ani (fila 47 vol. 2), care în momentul rănirii se afla în zona complexului „Semenicul”. Leziunile sînt localizate în coapsa dreaptă, necesitînd pentru vindecare 40 zile de îngrijiri medicale şi au fost produse prin împuşcare (fila 52 vol. 2).

– O altă persoană grav rănită prin împuşcare a fost Puraci Samfiu (fila 66 vol. 2), care se afla în zona complexului „Semenicul”. Leziunea este profundă în regiunea subclaviculară stîngă, zdrobind peretele toracic şi producînd contuzia pulmonară, polifracturi poştale, hemopneumotorace. leziunile au pus în pericol viaţa victimei, necesitînd 60 de zile de îngrijiri medicale (fila 70 vol. 2).

– O altă victimă a fost minorul Onişa Vasile de 17 ani, care se afla în faţa clădirii miliţiei (fila 73 vol. 2). El a fost împuşcat în picior, glonţul nu a perforat femurul, necesitînd pentru vindecare 50 de zile îngrijiri medicale (fila 76 vol. 2). Glonţul nu s-a putut extrage.

– Roşu Sever a fost rănit prin împuşcare, în timp ce se afla lîngă peretele garnizoanei, pe partea miliţiei (fila 80 vol. 2). Leziunile interesează peretele abdominal şi oasele bazinului. Timpul de îngrijiri medicale pentru vindecare este de 60 de zile (fila 82 vol. 2).

– Un alt rănit prin împuşcare este Cîrpaci Ion (fila 55 vol. 2) care a manevrat o automacara înspre poarta miliţiei, autovehicul macara în care s-au tras puternice focuri de armă, atît prin poartă cît şi de la celelalte locuri unde se aflau lucrători de miliţie din sediu, rănindu-l pe acesta la braţul drept. Timpul de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor se apreciază la 55 de zile, dacă nu survin complicaţii (fila 57 vol. 2).

Automacaraua în discuţie a fost adusă în jurul orelor 18,30-19,00 pentru a bloca poarta miliţiei şi a evita rănirea şi împuşcarea altor persoane, întrucît, aşa cum am prezentat mai sus, se trăgea prin poartă. Asupra macaralei s-a executat un foc concentrat cu mai multe arme automate. Din procesul verbal şi planşele foto aflate la dosarul cauzei (fila 18-19-20-23 vol. 1) se poate observa un număr mare de gloanţe pe toată suprafaţa automacaralei, ceea ce demonstrează fără dubii, că focul a fost executat concentrat şi numai şansa a făcut ca partea vătămată Cîrpaci Ion să nu fie împuşcat mortal. Gloanţele au penetrat în mai multe locuri cabina automacaralei unde se afla partea vătămată, fapt evidenţiat în planşele foto (fila 20-21 şi 23 vol. 1).

Cu toate că inculpaţii nu recunosc că au tras direct spre cabina automacaralei, arătînd că au îndreptat focul armelor spre roţi pentru a imobiliza autovehiculul, materialitatea faptelor este împotriva afirmaţiilor lor, demonstrînd că au acţionat ilegal, cu intenţia vădită de a-l suprima pe şofer.

[Cine şi de unde a tras]

Din probele administrate în cauză, rezultă că în automacara au tras inculpaţii serg. maj. (r) Ihnatiuc Vasile (fila 73 verso vol. 4) şi serg. maj. (r) Miron Ion (fila 35 verso vol. 4) cu puşti mitralieră, iar lt. maj. (r) Ferenţ Ion (fila 15, fila 101 vol. 4), lt. (r) Pădeanu Paul (f. 25, f. 106 vol. 4 şi fila 141 verso vol. 3), lt. maj. (r) Bratu Sorin (fila 141 verso vol. 3), plt. adj. (r) Margine (fila 26 vol. 4, f. 7 vol. 4), serg. maj. (r) Negri Dumitru (fila 25 vol. 4), cu pistoale mitralieră prin poarta metalică a miliţiei. Inculpatul Marcu M. a tras cu pistol mitralieră de la etajul I al clădirii (fila 21 verso vol. 4, f. 191-192 vol.3).

Inculpatul lt. maj. (r) Horga Liviu a tras cu puşca de vînătoare cu cartuşe lacrimogene, rănind două persoane, fapt ce rezultă din rapoartele medico-legale aflate la dosarul cauzelor (fila 26 vol. 2 şi fila 14 vol. 2), precum şi din declaraţia sa (fila 80 vol. 4), cu precizarea însă că nu recunoaşte că a tras înspre persoane, ci în plan vertical. Materialitatea faptelor dovedeşte reaua credinţă a inculpatului, apărarea sa urmînd a fi înlăturată ca nesinceră.

Inculpatul lt. (r) Marcu Mihai a executat foc şi în alte direcţii decît înspre automacara, fapt ce rezultă din declaraţiile de la fila 137, fila 30 vol. 3.

Din camerele de la parterul clădirii au tras inculpaţii lt. maj. (r) Bratu Sorin (fila 60 vol. 4 şi fila 141 vol. 3), lt. maj. (r) Ploştinaru Vasile (fila 94 vol. 4 şi fila 33-34 vol. 3) ca şi inculpatul lt. (r) Pădeanu Paul, care în cursul evenimentelor l-a înlocuit în post pe inculpatul lt. maj. (r) Ploştinaru Vasile.

Probele administrate duc la concluzia certă că persoana decedată şi răniţii au fost împuşcaţi cu arme de foc din clădirea miliţiei.

[Nelegalitatea folosirii armelor de foc]

Folosirea armelor de foc de către inculpaţi este în totală contradicţie cu dispoziţiile decretului 367/1971 privind uzul de armă, întrucît din ansamblul probelor administrate rezultă că aceştia cunoşteau cu mai multe ore înainte că manifestanţii intenţionează să vină la sediul miliţiei, să ceară punerea în libertate a arestaţilor, în atare situaţia excluzîndu-se ipoteza atacului prin surprindere a unităţii eliminîndu-se posibilitatea din partea lor de a face uz de armă.

Pe de altă parte, uzul de armă a fost realizat în afara prevederilor legale şi prin aceea că nici una dintre victime nu a fost împuşcată în sediul miliţiei, ci la distanţe de cîteva zeci de metri faţă de obiectiv, ceea ce concluzionează că tragerea s-a exercitat în contradicţie cu prevederile art. 36 lit. B din decretul 367/1971.

Mai mult decît atît, în textul art. 40 al. 2 acelaşi act normativ, se interzice uzul de armă împotriva copiilor, femeilor gravide şi în situaţia în care s-ar primejdui viaţa altor persoane, ori, în faţa sediului fostei miliţii a oraşului Caransebeş s-au aflat pe tot timpul desfăşurării evenimentelor mai multe mii de oameni, printre care copii şi femei, unii dintre ei fiind şi răniţi.

Aşa cum rezultă din însăşi declaraţia inculpatului cpt. (r) Roseti Gheorghe, el a fost primul care a deschis focul cu un pistol mitralieră pe care îl avea asupra sa, în timp ce se afla în culoarul de la poartă (fila 7 vol. 4). Această poziţie a sa, denotă în plus atitudinea sa agresivă şi refuzul oricărui dialog cu populaţia. Urmînd exemplul comandantului, o parte din subordonaţi au procedat în acelaşi mod.

Apărarea pe care şi-au formulat-o cei care au fost postaţi pe culoarul de la poartă, în sensul că au tras cu armele în plan vertical şi gloanţele s-au oprit în tavanul culoarului, nu este întemeiată, pentru că aşa cum rezultă din fapta expusă, tragerea s-a efectuat în cea mai mare parte în plan orizontal, prin poarta metalică (a se vedea în acest sens planşele foto fila 6-9 vol. 1).

De altfel, în jurul orelor 22,00, toţi lucrătorii de miliţie, inclusiv comandantul, au părăsit unitatea, luînd o parte din armamentul pe care l-au predat ulterior la unităţile militare, unde s-au retras.

După părăsirea clădirii, demonstranţii au pătruns în interior, devastînd birourile şi apoi incendiind-o în totalitate.

[Încadrarea juridică]

În drept:

Fapta inculpaţilor: cpt. (r) Roseti Gheorghe, lt. maj. (r) Horga Liviu, lt. maj. (r) Ploştinaru Vasile, lt. maj. (r) Marcu Mihai, lt. maj. (r) Ferenţ Ion, plt. adj. (r) Margine Ion, serg. maj. (r) Miron Ion, serg. maj. (r) Ihnatiuc Vasile, serg. maj. (r) Negrii Dumitru, de a acţiona cu armele de foc, încălcînd dispoziţiile legale privind cazurile în care se pot folosi acestea, împotriva manifestanţilor, în data de 21.12.1989, împuşcînd o persoană şi rănind grav alte 13, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la art. 20 rap. la art. 357 al. I lit. a şi b din codul penal.

Faţă de împrejurarea că fapta a fost comisă de mai mult de trei persoane, în cauză se va face aplicarea art. 75 lit. A cod penal.

[Miliţienii scoşi din cauză]

În cauză s-au efectuat cercetări cu privire la activitatea din data de 21 decembrie 1989 de la sediul miliţiei a numiţilor Parfenie Neculai, Sfetcu Grigore, Iovanovici Justinel, Dumitru Ion şi Stan Mircea.

În legătură cu plt. adj. Parfenie Neculai, din probele administrate rezultă că acesta a acţionat numai în spatele curţii fostului sediu al miliţiei şi cum în acel loc nu au existat nici un fel de victime, focul de avertisment, tras de către acesta, încadrîndu-se în prevederile decretului 367/1971, în sarcina lui nu se poate reţine comiterea vreunei infracţiuni.

Aceeaşi situaţie se referă şi la numiţii Iovanovici Justinel, Dumitru Ion şi Sfetcu Grigore, urmînd ca şi faţă de aceştia să se dispună neînceperea urmăririi penale din aceleaşi considerente.

Cu privire la făptuitorul Stan Mircea, acesta s-a aflat, conform dispozitivului, în camera biroului evidenţa populaţiei de la parterul clădirii principale. Susnumitul a făcut uz de armă doar în condiţiile în care pe pervazul geamului de la camera în care se afla a încercat să pătrundă o persoană, care avea în mînă o sticlă incendiară. A folosit armamentul pe care îl avea în dotare, respectiv pistolul mitralieră, trăgînd în plan vertical, fără a răni persoana respectivă, care s-a îndepărtat de locul unde se afla făptuitorul. Această situaţie este relevată de declaraţia martorului (fila 232 vol. 3).

[Dispoziţia procuraturii]

În cauză, acţiunea penală a fost pusă în mişcare şi s-au luat măsura arestării preventive la 19 ianuarie 1990, faţă de inculpaţii: Roseti Gheorghe, Ferenţ Ion, Marcu Mihai, Miron Ion, Pădeanu Paul, Horga Liviu, Bratu Sorin, Ploştinaru Vasile, la 22.01.1990 faţă de inc. Negrii Dumitru, Margine Ion, Ihnatiuc Vasile.
Faţă de cele expuse mai sus, în temeiul prevederilor art. 262 pct. 1 lit. B, art. 228 al. 6, art. 10 lit. a c.p.p.;

DISPUN

Trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor [exclud domiciliul acestora şi precizarea „cetăţean român” care apare la toţi]:
1. Roseti Gheorghe, născut la 9 noiembrie 1965 în Teregova judeţul Caraş-Severin, fiul lui Gheorghe şi Mărioara, Facultatea de Drept, fără antecedente penale, căsătorit, doi copii minori, fost comandant cu gradul de căpitan al Miliţiei Caransebeş;
2. Horga Liviu, născut la 14 noiembrie 1954 în Teaca judeţul Bistriţa Năsăud, fiul lui Iustin şi Ana, absolvent de liceu, fost ofiţer cu grad de lt. maj. la Miliţia Caransebeş, căsătorit, un copil minor, fără antecedente penale;
3. Ploştinaru Vasile, născut la 14 noiembrie 1959 în Burila Mare, judeţul Mehedinţi, fiul lui Dumitru şi Gheorghiţa, absolvent de liceu, fost ofiţer cu gradul de lt. maj. în cadrul Miliţiei Caransebeş, căsătorit, doi copii minori, fără antecedente penale;
4. Pădeanu Paul, născut la 17 mai 1958 în comuna Giuriţa judeţul Dolj, fiul lui Iulica şi Aristida, absolvent liceu, fost ofiţer cu grad de lt. în cadrul Miliţiei Caransebeş, căsătorit, trei copii minori, fără antecedente penale;
5. Ferenţ Ion, născut la 4 iulie 1958 în comuna Tarcău judeţul Neamţ, fiul lui Emeric şi Ana, absolvent liceu, fost ofiţer cu gradul de lt. maj. în cadrul Miliţiei Caransebeş, căsătorit, un copil minor, fără antecedente penale;
6. Bratu Sorin, născut la 5 decembrie 1951 în comuna Rusca Montană, judeţul Caraş Severin, fiul lui Nicolae şi Silvia, absolvent de liceu, fost ofiţer cu gradul de lt. maj. în cadrul Miliţiei Caransebeş, căsătorit, fără copii, fără antecedente penale;
7. Marcu Mihai, născut la 18 iunie 1963 în comuna Bălciţa judeţul Mehedinţi, fiul lui Nicolae şi Petria, absolvent de liceu, fost ofiţer cu gradul de locotenent în cadrul Miliţiei Caransebeş, căsătorit, un copil minor, fără antecedente penale;
8. Margine Ioan-Petru, născut la 22 iunie 1941 în Caransebeş, fiul lui Ioan şi Elena, absolvent liceu, fost subofiţer cu gradul de plutonier adjutant în cadrul Miliţiei Caransebeş, fără antecedente penale, căsătorit, doi copii;
9. Miron Ion, născut la 6 iunie 1960 în Comăneşti judeţul Bacău, fiul lui Ion şi Paraschiva, absolvent de liceu, fost subofiţer cu gradul de sergent major în cadrul Miliţiei Caransebeş, fără antecedente penale, căsătorit, doi copii minori;
10. Negrii Dumitru, născut la 24 octombrie 1960 în comuna Vlăsineşti judeţul Botoşani, fiul lui Costache şi Maria, absolvent de liceu, fost subofiţer de miliţie cu gradul de sergbent major în cadrul Miliţiei Caransebeş, fără antecedente penale, căsătorit, doi copii minori;
11. Ihnatiuc Vasile, născut la 16 februarie 1961 în comuna Brodina judeţul Suceava, fiul lui Gheorghe şi Amria [Maria?], absolvent de liceu, fost subofiţer cu gradul de sg. major în cadrul Miliţiei Caransebeş, fără antecedente penale, căsătorit, un copil minor;

toţi pentru săvîrşirea infracţiunii p.p. [prevăzută şi pedepsită] de art. 357 lit. a şi b c[od] p[enal] [genocid] cu aplic[area] art. 75 lit. a din codul penal.

II. Neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii: Parfenie Neculai, Sfetcu Grigore, Iovanovici Justinel, Stan Mircea şi Dumitru Ion, referitor la săvîrşirea infracţiunii p.p. [prevăzută şi pedepsită] de art. 357 lit. a şi b c[od] p[enal] întrucît fapta nu există.

În conformitate cu dispoziţiile art. 264 din c[odul de] p[rocedură] p[enală] dosarul se va înainta la Tribunalul Militar Teritorial pentru judecarea cauzei, urmînd a fi citaţi:

Inculpaţii:
[… – se repetă lista inculpaţilor indicîndu-se citare la Penitenciarul Timişoara]

Părţi vătămate [exclud adresa acestora]: Brănişteanu Marian, Sălceanu Valeriu, Irimescu Martin, Cavaci Casai, Ciutenu Andrei, Sucală Liviu, Pascu Ion, Stîngu Cristina, Cîrpaci Ion, Puraci Samfir, Onişa Vasile, Roşu Sever, Carp Ionica

Parte civilă: Cimpoiu Popa Constantin [… – domiciliul]

Martori [exclud domiciliul]: Radu Constantin, Pîrvu Dănilă, Popa Mihai, Ionaşcu Tilică, Crăiniceanu Ion, Dumitru Viorel, Isac Pelin, Erimescu Ion, Chera Mariana, Lepădatu Mircea, Brînzei Pavel, Dicu Maria, Mitran Ilie, Stan Mircea, Iovanovici Justinel, Dumitru Ion, Jurchescu Alexandru, Isvoreanu Măruş, Cornea Gheorghe, Marinescu Ovidiu, Gătăianţu Virgil, Pîrvu Ştefan, Popescu Ioan Viorel, Bogdan Eugenia, Drăghiţă Zaharia, Blidaru Vasile, Pîrvu Mihail, Jurcă Ilie, Toma Constantin, Mitric Ioan, Grigorescu Aurel, Paşcu Grigore, Moldovan Aron, Bădescu Ioan, Gheorgheosu Ion, Bogătoiu Sandu, Bocicai Costel, Bauer Rudolf, Moţ Dorin, Oprea Iosif, Ofiţeru Manuela,

Alte date: S-a instituit sechestrul asigurător pe bunurile aparţinînd celor 11 inculpaţi, fila 24-49 vol. 1, urmînd ca instanţa să dispună în consecinţă asupra confiscării.

Se stabilesc cheltuielile în sumă de 11000 lei urmînd a fi suportate de către inculpaţi.

Procuror militar şef
Izdrescu Petru

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s