Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Mona Pivniceru, Constituţia îţi cere: demisia din magistratură înainte de numirea în funcţia de ministru! August 9, 2012


Prim-ministrul Victor Ponta a propus-o recent pe doamna Mona Pivniceru în funcţia de ministru al justiţiei (linc). Pentru a putea ocupa această funcţie, dumneaei şi-a dat demisia din Consiliul Superior al Magistraturii (linc), instituţie în care fusese aleasă ca reprezentantă a magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Oricum, în calitate de ministru al justiţiei, doamna Pivniceru ar fi membră de drept în CSM (linc). Iniţial se ceruse detaşarea doamnei Pivniceru la Ministerul Justiţiei, dar secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu prevederile Legii 317/2004, „a hotărît că este inadmisibilă detaşarea unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii în orice funcţii, inclusiv în cele de demnitate publică numite”.

Legat de această problemă, domnul Valeriu Mangu, cititor al acestui blog, mi-a transmis următorul comentariu:

Potrivit dispoziţiilor art. 125 alin. (3) al Constituţiei, “Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţămîntul superior”. Dna Mona Pivniceru trebuie să fie numită în funcţia de membru al Guvernului prin decret al Preşedintelui României, ceea ce înseamnă că va deţine o NOUĂ funcţie, alta decît cea de judecător, ceea ce este contrar dispoziţiilor constituţionale. Numirea prin decret nu poate fi ocolită – a se vedea dispoziţiile art. 85 alin. (2), dar şi alin. (1) din constituţie. Mai precis, dna Mona Pivniceru nu poate funcţiona în cadrul Guvernului ca membru al acestuia în baza unei detaşări dispuse de conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a evita starea de incompatibilitate, respectiv pentru a deţine funcţia de membru al Guvernului, dna Mona Pivniceru va trebui să-şi dea demisia şi din funcţia de judecător al respectivei Curţi.

Mi se pare corectă observaţia. Aş mai adăuga la această observaţie şi ceea ce spune art. 8 din legea 303/2004 privind statutul magistraţilor (linc):

(1) Magistraţii nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor politice.
(2) Magistraţii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare activităţi cu caracter politic.
(3) Magistraţii sînt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

Conform DEX, „politică” înseamnă „ştiința și practica de guvernare a unui stat; sferă de activitate social-istorică ce cuprinde relaţiile, orientările şi manifestările care apar între partide, între categorii şi grupuri sociale, între popoare etc. în legătură cu promovarea intereselor lor, în lupta pentru putere etc.; orientare, activitate, acțiune a unui partid, a unor grupuri sociale, a puterii de stat etc. în domeniul conducerii treburilor interne și externe; ideologie care reflectă această orientare, activitate, acțiune. ◊ Expr. A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilor statului„.

Ca viitoare membră a guvernului doamna Pivniceru va trebui „să ia parte în mod activ la discutarea şi rezolvarea treburilor statului”, adică să facă politică. Dînsa se va subordona primului ministru Victor Ponta şi scopurilor politice urmărite de guvernul acestuia. În şedinţe de guvern în care se vor lua în discuţie viitoare ordonanţe de urgenţă (care au putere de lege), ministrul justiţiei va trebui să-şi exprime sau manifeste convingerile politice legate de aceste acte normative (poate chiar să contrasemneze unele dintre ele), ceea ce este interzis unui magistrat. La proiecte de lege guvernul trebuie să-şi dea avizul – pozitiv sau negativ – iar ministra justiţiei va trebui să-şi spună şi ea părerea cu privire la acest aviz. Asta înseamnă exact „activitate cu caracter politic”. Nu e nimic condamnabil în a face politică, cineva trebuie s-o facă şi pe asta, dar legea interzice această activitate magistraţilor.

Prevederile Constituţiei, respectiv ale legii 303/2004, au un scop limpede: acela de a asigura independenţa magistraţilor, inclusiv faţă de factorul politic. De aceea legiuitorul a prevăzut incompatibilităţile legate de funcţia de magistrat, incompatibilităţi invocate apoi şi în beneficiul magistraţilor (de pildă, Curtea Constituţională, cînd a stabilit că anularea pensiilor speciale pentru magistraţi dorită de guvernul Boc e neconstituţională, şi-a argumentat poziţia anume prin existenţa incompatibilităţilor prevăzute de constituţie pentru funcţia de magistrat). Magistraţii trebuie doar să aplice legea, nu să discute dacă legea e bună sau proastă sau ce legi ar trebui date. Totodată, legiuitorul a dorit crearea unui cadru în care magistraţii să fie preocupaţi doar de cariera lor în magistratură şi eventual în învăţămîntul superior, nu de o carieră politică. Acest lucru îi scuteşte de tentaţia de a da hotărîri pentru a face pe plac unor politicieni care le-ar asigura apoi numirea în funcţii politice. De pildă, cînd un fost primministru precum Adrian Năstase este osîndit la închisoare, doresc să cred că asta s-a făcut strict în baza legii, nu al unor scopuri politice. Dacă peste cîtva timp, unul din judecătorii care l-a osîndit pe Năstase ar ajunge ministru al justiţiei, asta ar putea crea impresia că acel judecător a avut o motivaţie extrajudiciară pentru a da hotărîrea de condamnare. Similar, doresc să cred că atitudini din trecut ale doamnei Pivniceru au fost făcute doar cu scopul apărării legii, nu a cîştigării unei simpatii din partea unor politicieni care să îi asigure o carieră ulterioară.

Colegii Monei Pivniceru de la ÎCCJ o simpatizează – motiv pentru care au şi ales-o ca reprezentantă a lor în CSM. Nădăjduiesc că această simpatie să nu îi facă să neglijeze faptul că respectarea Constituţiei şi a legilor (pentru care orice magistrat a jurat) impune doamnei Pivniceru, dacă doreşte să ocupe funcţia de ministru al justiţiei, ca pe lîngă demisia din CSM pe care şi-a dat-o deja, să-şi mai dea o demisie: din magistratură. Abia apoi, eliberată de povara incompatibilităţilor impuse de funcţia de magistrat, va putea distinsa doamnă să devină legal ministră a justiţiei.

 

9 Responses to “Mona Pivniceru, Constituţia îţi cere: demisia din magistratură înainte de numirea în funcţia de ministru!”

  1. dumnezeu a spus ,, digeaba te inchini si imi aduci osane daca cugetul tau este amar iar viata celor din jur o ponegresti necrezind in mine, prin juraminte fara valoare . la mine ajung acei osinditii care cred in mine si se roaga cu adevarat.

  2. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    „Evenimentul zilei” de azi reitereaza in parte motivele de incompatibilitate in care ar urma sa se afle dna. Mona Pivniceru, despre care s-a pomenit aici.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Mai e de adăugat un lucru: Potrivit art. 102 alin. 1 din constituţie: „Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice”.
      Ideea că funcţia de ministru n-ar avea caracter politic ci doar administrativ pe care o susţin unii (chiar şi dv., într-un comentariu din 8 august spuneaţi „functia de membru al Guvernului nu trebuie sa fie “politica” – in fond, Guvernul este organizator al executarii legilor”) mi se pare complet neîntemeiată.

  3. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Functia fundamentala a Guvernului este de a adopta HOTARARI. Iar hotaraile se dau/iau pentru ORGANIZAREA executarii legilor – v. art. 108 al Constitutiei.
    Organizarea executarii legilor se realizeaza potrivit Programului de GUVERNARE, adica de organizare, acceptat de Parlament. Odata acceptat, Programul trebuie aplicat, chestiune care n-are nimic politic in ea.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Păi nu adoptă numai hotărîri, ci şi ordonanţe de urgenţă, care sînt de fapt legi. Totodată, la orice lege din parlament se ataşează, înainte de a fi pusă la vot, şi punctul de vedere al guvernului. Nu are importanţă dacă parlamentul este sau nu de acord cu guvernul în momentul votării unei legi (dar e cert că mulţi parlamentari sînt influenţaţi de avizul guvernului), simpla expunere a unui punct de vedere asupra oportunităţii unei legi supuse dezbaterii e o chestiune politică.
      Nu mai vorbesc de legile adoptate prin asumarea răspunderii (ce fel de răspundere? nu cumva politică?) care nici nu se mai dezbat, parlamentarii avînd doar posibilitatea de a da vot de neîncredere guvernului.
      Numirile de miniştri sînt tot politice. Spre deosebire de funcţionarii inferiori, care nu pot fi destituiţi din funcţie decît în conformitate cu Codul Muncii, miniştrii (şi secretarii de stat) pot fi schimbaţi prin decizie politică, fără a fi necesară dovedirea unei vinovăţii a acestora în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
      Dar dacă dv. credeţi că „realizarea politicii interne şi externe a ţării” e o „chestiune care n-are nimic politic în ea”, înseamnă că înţelegem diferit limba română.

      • Valeriu Mangu Says:

        Domnule Marius Mioc,

        1) Eu m-am referit la functia FUNDAMENTALA a Guvernului. Situatiile de care vorbiti dvs. sunt de exceptie.
        2) Intre „realizarea politicii interne si externe” si, respectiv, „ASIGURAREA realizarii politicii interne si externe” exista o diferenta.
        3) Numirile membrilor Guvernului se fac de catre Presedintele Romaniei, prin decret. Acordarea de catre Parlament a increderii este alta chestiune. Al dvs., Valeriu Mangu.

  4. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius ioc

    Alaturat transcriu textul sesizarii pe care am depus-o in aceasta dimineata la Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la cazul doamnei Mona Pivniceru:

    [Consiliul Superior al Magistraturii
    Biroul Registratura, Secretariat si Arhiva
    Nr. 1/22971/ss) indescifrabil/20.08.12]

    Doamna Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii,

    “Subsemnatul, Valeriu MANGU, domiciliat in (…) cu respect ma adresez dvs. cu rugamintea de a cerceta si, respectiv, de a stabili in ce masura o serie de contacte realizate in ultima vreme de doamna Mona Pivniceru, membru al Consiliului pe care il conduceti, cu reprezentanti ai Partidului National Liberal, contacte prilejuite de posibila nominalizare a domniei sale ca membru al Guvernului – ministrul Justitiei, au pus la indoiala independenta justitiei.
    Este de notorietate faptul ca dna Mona Pivniceru a avut cel putin o intalnire, anuntata in mod public de domnia sa, prin intermediul posturilor de televiziune, cu conducatori ai partidului sus-mentionat avand drept subiect respectiva nominalizare. Din declaratiile publice ale dlui prim-ministru rezulta ca dna Mona Pivniceru a fost propusa pentru functia de membru al Guvernului – ministrul Justitiei de catre acesta. In acest context este de neinteles motivele pentru care doamna Mona Pivniceru a acceptat o intalnire cu reprezentanti ai partidului politic sus-mentionat pe tema posibilei numiri, de vreme ce, potrivit dispozitiilor constitutionale – v. art. 85 alin. (2) al Constitutiei -, primul-ministru ar fi trebuit sa inainteze propunerea Presedintelui Romaniei.
    Nedezavuand imixtiunea respectivului partid politic in procedura de numire a titularului portofoliului de ministru al Justitiei, doamna Mona Pivniceru a indus in cunostiinta publica faptul ca respectivul portofoliu ar fi proprietatea partidului in cauza si ca, de fapt, acest partid urmeaza sa faca nominalizarea in functia de ministru al Justitiei. Prin atitudinea sa, doamna Mona Pivniceru a lasat sa se inteleaga ca este de acord cu practica neconstitutionala potrivit careia partidele politice sunt cele care numesc membrii Guvernului, respectiv stabilesc politica in domeniile publice, inclusiv in domeniul justitiei, ceea ce contrazice dispozitiilor art. 2 alin. (2) al Constitutiei, potrivit carora nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
    Dar nu numai atat ci, prin atitudinea sa de a participa la respectiva intalnire cu reprezentantii Partidului National Liberal, in cadrul careia, dupa cum a declarat in mod public, a pus o serie de conditii, privind, de pilda, independenta justitiei, doamna Mona Pivniceruu a admis ca proprietarul de facto al portofoliului respectiv este partidul in cauza, ca ministrul Justitiei nu este altceva decat un angajat al partidului politic respectiv, contrar dispozitiilor constitutionale sus-mentionate. O astfel de abordare este contrara statutului domniei sale de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, investit, potrivit dispozitiilor art. 133 alin. (1) al Constitutiei, cu garantarea independentei justitiei.
    Mai clar, doamna Mona Pivniceru, acceptand sa discute cu reprezentantii partidului politic sus-mentionat in legatura cu nominalizarea domniei sale ca ministru al Justitiei, a achiesat la o realitate contrara Constitutiei, anume ca justitia este subordonata partidelor politice, care au confiscat suveranitatea nationala – mai precis, partidele politice au confiscat dreptul pe care numai primul-ministru il are de a propune Presedintelui Romaniei candidati pentru functia de membru al Guvernului.
    Desigur, la acest act de confiscare a suveranitatii nationale de catre partidele politice a suveranitatii nationale a achiesat si primul-ministru, care a trimis-o pe doamna Mona Pivniceru la conducerea partidului politic sus-mentionat, pentru ca acesta s-o accepte pentru postul de ministru al Justitiei.
    Fata de cele expuse mai sus va rog sa dispuneti masurile prevazute de lege pentru a se stabili daca actiunile si respectiv pozitia doamneii Mona Pivniceru descrise anaterior au adus sau nu prejudicii independentei justitiei, respectiv statutului constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei.
    Tot cu privire la posibila nominalizare a doamnei Mona Pivniceru ca membru al Guvernului – ministru al Justitiei arat ca primul-ministru a declarat in mod public faptul ca a cerut conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie detasarea dansei la Guvern, ca membru al acestuia, dat fiind ca doamna Mona Pivniceru detine functia de judecator al Inaltei Curti. Pe acest aspect, data fiind calitatea Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei, va aduc la cunostinta urmatoarele aspecte, urmand sa dispuneti masurile legale in consecinta:
    Detasarea doamnei Mona Pivniceru de la Inalta Curte de Casatie si Justitie la Guvren, ca membru al acestuia, este din punct de vedere constitutional inadmisibila. Intr-adevar, potrivit dispozitiilor art. 85 alin. (2) al Constitutiei, in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a unei functii in Guvern un membru al acestuia este numit de catre Presedintele Romaniei, prin decret. Actul de numire semnifica faptul ca doamna Mona Pivniceru urmeaza sa detina in cadrul Guvernului functie, anume functia de membru al Guvernului – ministru al Justitiei. Functionarea in cadrul Guvernului ca membru al acestuia in lipsa decretului de numire este inadmisibila.
    Pe de alta parte, doamna Mona Pivniceru detine functia de judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, numirea sa in aceasta functie realizandu-se, de asemenea, tot prin decret al Presedintelui Romaniei. Ar insemna, in ipoteza in care doamna Mona Pivniceru va detine functia de membru al Guvernului ca domnia sa va detine doua functii, contrar dispozitiilor art. 125 alin. (3) al Constitutiei, potrivit carora “Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior”
    Pe aceste aspecte mai trebuie subliniat faptul ca functionarea doamnei Mona Pivniceru ca membru al Guvernului – ministru al Justitiei in lipsa actului de numire, care este decretul Presedintelui Romaniei, conduce la nulitatea absoluta a tuturor actelor juridice semnate de domnia sa in aceasta calitate.
    Cu multumiri,
    ss)Valeriu Mangu
    Data: 20.08.2012
    Contine 2 pagini

    Doamnei Presedinte al Consiliului Suprem al Magistraturii”


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s