Discuţii despre terorişti la spitalul din Arad (video)

Pe youtube, pus de tothsandorvideo, o filmare din 23 decembrie 1989 de la Arad în care se discută despre terorişti.

Toth Sandor a fost un cetăţean maghiar care a intrat în România cu ajutoare îndată după căderea lui Ceauşescu şi a fost ucis la Arad. Este singura victimă din Ungaria a revoluţiei române (linc). A primit post-mortem titlul de cetăţean de onoare al oraşului Arad (linc), şi o stradă din acest oraş îi poartă numele. Această filmare a fost realizată de el, după cum sînt explicaţiile date pe youtube, iar reporterul este Voros Nandor. Nu ştiu dacă respectiva filmare a fost difuzată undeva în acele zile.

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Ritmul postărilor pe acest blog. Aştept colaborări de la cititori interesaţi

Cînd am început blogul, în 2008, am avut postări zilnice sau chiar de mai multe ori pe zi, cu excepţia duminicilor. Începînd cu 2011 am luat obiceiul să iau pauză şi sîmbăta. Fiindcă activitatea pe blog îmi ia prea mult timp, ceea ce m-ar împiedica să îndeplinesc alte proiecte ale mele (printre care o carte despre revoluţia din Timişoara care ar urma să apară la aniversarea a 25 de ani de la revoluţie, în a cărei colectiv de autori am fost invitat să iau parte), voi reduce puţin frecvenţa articolelor de pe acest blog. În locul frecvenţei „standard” din ultima vreme, de 5 articole pe săptămînă, intenţionez să public doar 2-3 articole săptămînal.

Un ritm mai lent de publicare a articolelor va însemna o perioadă mai lungă de pregătire a lor, deci, nădăjduiesc, articole mai bune. Continuă lectura

Mona Pivniceru, Constituţia îţi cere: demisia din magistratură înainte de numirea în funcţia de ministru!

Prim-ministrul Victor Ponta a propus-o recent pe doamna Mona Pivniceru în funcţia de ministru al justiţiei (linc). Pentru a putea ocupa această funcţie, dumneaei şi-a dat demisia din Consiliul Superior al Magistraturii (linc), instituţie în care fusese aleasă ca reprezentantă a magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Oricum, în calitate de ministru al justiţiei, doamna Pivniceru ar fi membră de drept în CSM (linc). Iniţial se ceruse detaşarea doamnei Pivniceru la Ministerul Justiţiei, dar secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu prevederile Legii 317/2004, „a hotărît că este inadmisibilă detaşarea unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii în orice funcţii, inclusiv în cele de demnitate publică numite”.

Legat de această problemă, domnul Valeriu Mangu, cititor al acestui blog, mi-a transmis următorul comentariu: Continuă lectura

Reţinut pînă în 22 decembrie

Din cartea mea „Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost” redau mărturia lui Mihai Sandu, cu care am fost coleg de celulă în beciul Miliţiei judeţene. În timp ce în 20 decembrie 1989 arestaţii aflaţi la penitenciar au fost eliberaţi, ceea ce a şi contribuit la mitul „Timişoara – oraş liber din 20 decembrie” (linc), în beciurile miliţiei judeţene (clădire comună cu a securităţii) au rămas mai departe revoluţionari arestaţi, cărora nu li s-a dat drumul decît după fuga lui Ceauşescu.

Mihai Sandu s-a născut în 2 august 1966 în comuna Tudora (judeţul Botoşani). În 1989 era excavatorist la IELIF, iar în 8 iulie 1995, cînd am discutat cu el pentru această declaraţie, era şofer la Aquatim. Iată declaraţia sa (cu litere cursive între paranteze drepte sînt adăugirile mele):

Sîmbătă 16 decembrie 1989 pe la 18,30-19 m-am întors cu trenul de la Dudeştii Noi. Nu circulau tramvaiele. Am luat-o pe jos pînă în Piaţa Maria. Acolo erau o mulţime de oameni care discutau despre cazul Laszlo Tokes. Eu cu soţia, copilul şi cumnata am rămas acolo. Continuă lectura

Revoluţia din Caransebeş – rechizitoriul Procuraturii

Actualizare 10 februarie 2013: Pentru a vedea facsimilul rechizitoriului Procuraturii, vedeţi articolul Rechizitoriul Procuraturii despre revoluţia din Caransebeş (linc).

Despre revoluţia din Caransebeş m-am mai referit pe acest blog, cînd am publicat scrisoare inculpatului Gheorghe Roşeţ trimisă în 1991 revistei securiste „Europa”. Vezi: Roşeţ de la Caransebeş, martorul care confirmă invazia turiştilor sovietici din 1989.

Pentru o imagine completă a evenimentelor din acest oraş public şi rechizitoriul procuraturii, prin care au fost trimişi în judecată cei care au deschis focul asupra populaţiei din Caransebeş, în frunte cu comandantul miliţiei Gheorghe Roşeţ. Textul l-am preluat din cartea „Bun venit, libertate!” de Mihail Rădulescu, editura Dalami, Caransebeş 2009. Remarc că numele principalului inculpat conform cărţii amintite este Roseti, nu Roşeţ cum a apărut în revista „Europa” şi mai apoi în multe alte surse. Nu cunosc care e variantă e corectă. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat în text comentarii şi adăugiri proprii, iar cu litere îngroşate între paranteze drepte am inserat nişte sub-titluri care să înlesnească parcurgerea textului.

PROCURATURA ROMÂNIEI
PROCURATURA MILITARĂ TIMIŞOARA
Dosar nr. 23/P/90 Continuă lectura

Alexandru Tacu despre frauda „revoluţiei” din 14 decembrie 1989 de la Iaşi

Alexandru Tacu este un fost deţinut politic ieşean, semnatar în 1989, alături de Dan Petrescu, a „declaraţiei de la Iaşi” care s-a difuzat la radio Europa Liberă în 9 octombrie 1989 şi în care se protesta împotriva regimului Ceauşescu. În cartea „Revoluţia la negru. Iaşi 14 decembrie 1989, începutul revoluţiei române? – o fraudă!” (editura 3D Arte, 2010 – linc) domnia sa comentează ceea ce dînsul consideră o fraudă istoriografică – aşa-zisul început al revoluţiei române în 14 decembrie 1989 la Iaşi. Cartea domnului Tacu este o replică la o altă carte – „Iaşi 14 decembrie 1989 – începutul revoluţiei române?” apărută în 2000 la editura Cogito din Oradea sub îngrijirea lui Gheorghe Florescu, profesor universitar, şi a lui Cassian Maria Spiridon, unul din autodeclaraţii lideri ai „revoluţiei” ieşene şi principalul propagandist al acesteia după 1989, cît şi la unele articole din presa ieşeană despre ziua de 14 decembrie 1989. „Nişte impostori au machiat o sosie, un fel de raport-lucrare, aş numi-o cu maliţiozitate antologie de truc şi chestii, prin excelenţă de sorginte tupeist-livrescă (…) Estimez discuţia asupra ‘maculaturii’ ca fiind de stringentă actualitate, deşi ceva timp de la aventura imbroglio a trecut” (pag. 8), „Falsificatorii de istorie, de fapt infractori de drept comun, cu o formulă brigantescă: Sesam deschide-te!, au reuşit tot ce şi-au dorit: o structură privată numită Asociaţia 14 decembrie 1989, ‘cetăţeni de onoare ai urbei’, titluri naţionale în grad de cavaler acordate de preşedintele penal Ion Iliescu” (pag. 136), spune domnul Tacu. Volumul editat de Gheorghe Florescu şi Cassian Spiridon susţine că în 14 decembrie 1989 în Piaţa Unirii din Iaşi s-ar fi încercat organizarea unei manifestaţii anticeauşiste, care ar fi eşuat datorită prezenţei forţelor de ordine, iar această încercare eşuată ar fi reprezentat de fapt începutul revoluţiei române. Ideea a fost popularizată ulterior în presă (mai ales ieşeană) şi de persoane precum Alex Mihai Stoenescu (informator al securităţii – linc) şi a ajuns şi în manualele şcolare de istorie. Domnul Tacu a citit cartea îngrijită de Florescu şi Spiridon „cu atenţia martorului sub ochii căruia în 14 decembrie 1989 nu s-a petrecut nimic evenimenţial în Piaţa Unirii, cît şi pe platforma Combinatului de utilaj greu, de natură să sugereze iminenţa unui protest politic, sau mă rog, o revoltă antiregim” (pag. 7-8). Continuă lectura