Procesul Memorandului (8). „Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”

Am mai prezentat pe acest blog ceea ce scriau ziarele anului 1894 despre procesul memorandului. Vezi articole precedente pe acest sait:
– Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
– Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
– Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
– Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
– Procesul memorandului (5). Verdictul
– Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
– Procesul memorandului (7). „Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”

Prezint acum din ziarul sibian „Tribuna” din 24 mai 1894 alte articole care arată atmosfera din acea perioadă.

Despre Bucovina, în ziarul „Tribuna” din 1894

La 28 noiembrie 1918 Bucovina s-a unit cu România. Despre evenimentele de atunci veţi găsi probabil articole prin ziarele de azi. Mi s-a părut interesant pentru cititorii acestui blog să le ofer un articol apărut în ziarul sibian „Tribuna” din 24 noiembrie 1894 cu privire la situaţia din Bucovina.

La acea vreme atît Ardealul (unde apărea „Tribuna”) cît şi Bucovina aparţineau Împărăţiei Austro-Ungare. Ardealul aparţinea de Ungaria şi Bucovina de Austria. Exista însă un simţămînt de unire între toţi românii din Austro-Ungaria, motiv pentru care presa românească din Ardeal dădea atenţie şi evenimentelor din Bucovina. Redau mai jos un fragment din articolul foileton a lui George Bogdan – „Bucovina. Notiţe asupra situaţiei politice”. Partea a 5-a a articolului se intitulează „Naţionalităţile Bucovinei şi politica lor”, iar în fragmentul prezentat se discută „Rutenismul” (ruteni = ucraineni).

Bucovina
Notiţe asupra situaţiei politice
de George Bogdan

NUP al Parchetului pentru şeful SSPR Adrian Viorel Nicolaescu. Lista finală a revoluţionarilor din Monitorul Oficial „nu a produs consecinţe juridice”

„Nu voi da bani miilor de revoluţionari fabricaţi de PDL” spunea Victor Ponta (linc) acuzînd energic guvernarea precedentă de strecurarea de impostori printre revoluţionari. După destituirea lui Sorin Vintilă Meşter din fruntea SSPR (linc), domnul Ponta l-a propulsat în fruntea instituţiei pe Adrian Viorel Nicolaescu, care e principalul fabricant de revoluţionari al guvernării PDL şi cel mai prolific aprobator de preschimbări de certificate dintre toţi şefii care s-au perindat la conducerea SSPR (linc). De precizat că George Costin, fostul secretar de stat aflat acum la închisoare pomenit de Ponta, ajunsese în fruntea SSPR abia după publicarea listei finale a revoluţionarilor din Monitorul Oficial, deci în mod direct Costin n-a fabricat revoluţionari (acum la preschimbarea certificatelor conform legii 341/2004; nu mă pronunţ despre ce s-a întîmplat înainte, cînd era legea 42/1990) ci, dacă i-a fabricat, a făcut-o indirect, prin intermediul lui A. V. Nicolaescu.

Concluzie: Fie domnul Ponta a ajuns la concluzia că revoluţionarii promovaţi de PDL nu sînt impostori, fie îi convine situaţia prezenţei unui număr mare de persoane care nu se încadrează în prevederile legale printre cei care au primit certificate de revoluţionari.

Am pomenit mai demult despre plîngerea mea penală îndreptată împotriva domnului Adrian Viorel Nicolaescu (linc), ca urmare a listei revoluţionarilor pe care a publicat-o în Monitorul Oficial (linc). Recent am primit rezoluţia Parchetului de pe lîngă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti referitoare la acea plîngere. Hotărîrea procuroarei Oana Raluca Niţă este de neîncepere a urmăririi penale şi se întemeiază pe referatul comisarului şef Marian Voicu de la serviciul de investigare al fraudelor din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti. Referatul comisarului Voicu nu contestă faptul că pe lista revoluţionarilor din Monitorul Oficial publicată de Adrian Viorel Nicolaescu apar persoane care nu îndeplineau condiţiile legale pentru preschimbarea certificatelor dar apreciază că publicarea acelei liste în Monitorul Oficial „nu a produs consecinţe juridice”. Am 20 de zile la dispoziţie să formulez plîngere împotriva acestei rezoluţii, ceea ce probabil voi face. Deocamdată reproduc rezoluţia şi referatul comisarului şef Voicu pentru cititorii acestui blog.

ROMÂNIA
Ministerul Public
Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
Nr. 3714/P/2011

Sinuciderile revoluţionarilor timişoreni, în anii ’90

În articolul „Dezinformări despre Ion Monoran în ziarul „Adevărul”. Eroi martiri ai revoluţiei apăruţi post-factum” (linc) făgăduiam cititorilor că voi căuta materiale despre conferinţa de presă a asociaţiei „17 Decembrie” în care s-a pomenit valul de sinucideri din rîndurile revoluţionarilor timişoreni din prima parte a anilor ’90. Este vorba de conferinţa de presă din 19 decembrie 1995, făcută cu prilejul aniversării revoluţiei. Pe atunci făceam parte din Comisia pentru Adevăr şi Dreptate a asociaţiei „17 Decembrie” şi în această calitate am participat la conferinţa de presă. Redau 2 relatări de presă despre acea conferinţă – din ziarul „Timişoara” din 20 decembrie 1995, unde se găseşte lista cu revoluţionarii sinucişi, şi din „Realitatea Bănăţeană” din 20 decembrie 1995. De remarcat şi diferenţa dintre cele 2 relatări, fiecare ziarist avînd aprecieri diferite despre ce este de consemnat de la acea conferinţă de presă.

Prima relatare: Liana Păun în „Timişoara” din 20 decembrie 1995:

Asociaţia „17 Decembrie” atrage atenţia
Numeroşi revoluţionari şi-au pus capăt zilelor

Dizolvarea PNŢ în 1947

Ziarul „Scînteia” din 31 iulie 1947, ziar al Partidului Comunist Român, anunţă cu satisfacţie scoaterea în afara legii a Partidului Naţional Ţărănesc, condus pe atunci de Iuliu Maniu. Reproduc mai jos o parte din cele scrise în ziar:

„Dizolvarea PNŢ dă un nou avînt de luptă clasei muncitoare şi tuturor forţelor democratice”
a spus tov. Sălăjeanu în numele Partidului Comunist Român

Într-un mare discurs, puternic aclamat de deputaţi, tov. Teohari Georgescu a înfăţişat şirul de crime şi trădări ale PNŢ, cărora li s-a pus capăt

Un nou apel pentru cenzurarea internetului

Actualizare 19 noiembrie: Ovidiu Alexandru Raeţchi e candidat USL pentru alegerile din decembrie, pentru colegiul de diasporă care include Israelul.

Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului – FACIAS – publică, sub semnătura preşedintelui Ovidiu Alexandru Raeţchi, un apel (linc) adresat Consiliului Naţional al Audiovizualului, preşedintelui Senatului României, preşedintelui Camerei Deputaţilor, procurorului general, şefului poliţiei române şi Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului prin care cere suspendarea mai multor saituri considerate antisemite. Reproduc acest apel:

În atenţia Consiliului Naţional al Audio-Vizualului,
În atenţia Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Anti-Semitismului,
În atenţia Preşedintelui Senatului României,
În atenţia Preşedintelui Camerei Deputaţilor,
În atenţia Şefului Poliţiei Române,
În atenţia Procurorului General al României

Hotărîre CEDO despre mineriada din iunie 1990

Pe saitul Curţii Europene a Drepturilor Omului (linc) este publicată hotărîrea CEDO legată de cauza Anca Mocanu, Marin Stoica, Teodor Mărieş şi asociaţia „21 Decembrie” din Bucureşti împotriva României. Este vorba de un proces legat de mineriada din iunie 1990. Velicu Valentin Mocanu, soţul doamnei Mocanu, este unul din cei ucişi cu prilejul respectivelor evenimente. A fost lovit în cap de un glonţ, lîngă sediul Ministerului de Interne. Domnii Mărieş şi Stoica au fost arestaţi şi bătuţi în timpul mineriadei. Mărieş a fost ulterior şi inculpat într-un proces, acuzat de tulburarea liniştii publice, ultraj contra bunelor moravuri, instigare publică şi apologia infracţiunilor. După ce la primă instanţă a fost osîndit pentru o faptă mult mai măruntă – pătrunderea fără autorizare în localul Televiziunii Române, în 1992 a fost achitat. Asociaţiei „21 Decembrie” i s-a devastat sediul, iar membrii prezenţi în sediu au fost bătuţi şi apoi reţinuţi.

CEDO a acordat 30000 de euro despăgubiri doamnei Mocanu şi a respins cererile domnilor Teodor Mărieş şi Marin Stoica. Legat de domnul Mărieş, CEDO constată că n-a putut dovedi prejudiciul, n-a prezentat nici un certificat medical care să ateste sechelele fizice sau psihice. În ceea ce priveşte pe Marin Stoica, CEDO constată că acesta abia în 2001 a sesizat autorităţile române cu privire la suferinţele sale din timpul mineriadei, moment în care deja intervenise prescripţia.

Redau mai jos hotărîrea CEDO, în franceză, deoarece n-am avut timp s-o tălmăcesc în română.

TROISIÈME SECTION

AFFAIRE ANCA MOCANU ET AUTRES c. ROUMANIE

(Requêtes nos 10865/09, 45886/07 et 32431/08)

ARRÊT
STRASBOURG
13 novembre 2012

9 persoane, propuse pentru retragerea titlurilor de revoluţionar

Actualizare 14 noiembrie: De pe saitul SSPR a dispărut comunicatul legat de retragerea titlurilor de revoluţionar pentru cele 10 persoane (din care 9 aprobate şi de CPRD). La lincul respectiv apare acum altceva.

Pe saitul SSPR este publicat un comunicat (linc) prin care se spune că comisia SSPR a propus în 5 noiembrie 2012 anularea certificatelor de revoluţionar şi retragerea avizelor pentru 10 persoane, şi anume:

Contestaţia împotriva certificatului de revoluţionar a procurorului Tiberiu Niţu, reanalizată deşi fusese respinsă în 2010

Pe 9 februarie 2010 (deci acum mai bine de 2 ani) CPRD ia în discuţie contestaţia mea legată de certificatul de revoluţionar al procurorului Tiberiu Niţu (vezi pagina 5 din procesul-verbal – linc).
Pe 23 februarie 2010 CPRD, după ce primise dosarul lui Niţu, respinge contestaţia şi menţine avizul pentru preschimbarea certificatului (pagina 7 din procesul verbal – linc).
În noiembrie 2012 Tiberiu Niţu este propus pentru funcţia de procuror general al României. Iar pe 6 noiembrie 2012, CPRD analizează din nou contestaţia legată de Niţu, ca s-o respingă. Citez din pag. 2-3 din procesul verbal – linc al şedinţei CPRD:

Sentinţa din procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS

Am primit sentinţa din procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS. Sînt 32 de pagini pe care le reproduc în întregime, în formă scanată. N-am avut timp să fac şi transcrierea unui document atît de lung. Este de remarcat la această sentinţă că numele persoanelor care apar în dosar sînt date în clar, nu anonimizate ca în documentele date publicităţii de CNSAS. Cel care a pronunţat sentinţa este judecătorul Ştefan Ciprian Cmeciu, care la ultima şedinţă de judecată l-a înlocuit pe judecătorul Ionel Radu.

Din motivarea sentinţei cititorii îşi pot face o imagine despre dosarul de la CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu. Sentinţa conţine şi anumite raţionamente juridice care cred că sînt de interes pentru toţi cei care au procese cu CNSAS-ul.

Voi comenta cu alt prilej această hotărîre judecătorească (în primul rînd trebuie să o comentez în recurs). Aştept deocamdată comentariile cititorilor. Din cauza nevoii de a pregăti în timp legal recursul, e posibil să răresc ritmul articolelor pe acest blog.