Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Despre Bucovina, în ziarul „Tribuna” din 1894 Noiembrie 28, 2012

Filed under: istorie — mariusmioc @ 12:01 am
Tags: , , , , , ,

La 28 noiembrie 1918 Bucovina s-a unit cu România. Despre evenimentele de atunci veţi găsi probabil articole prin ziarele de azi. Mi s-a părut interesant pentru cititorii acestui blog să le ofer un articol apărut în ziarul sibian „Tribuna” din 24 noiembrie 1894 cu privire la situaţia din Bucovina.

La acea vreme atît Ardealul (unde apărea „Tribuna”) cît şi Bucovina aparţineau Împărăţiei Austro-Ungare. Ardealul aparţinea de Ungaria şi Bucovina de Austria. Exista însă un simţămînt de unire între toţi românii din Austro-Ungaria, motiv pentru care presa românească din Ardeal dădea atenţie şi evenimentelor din Bucovina. Redau mai jos un fragment din articolul foileton a lui George Bogdan – „Bucovina. Notiţe asupra situaţiei politice”. Partea a 5-a a articolului se intitulează „Naţionalităţile Bucovinei şi politica lor”, iar în fragmentul prezentat se discută „Rutenismul” (ruteni = ucraineni).

Bucovina
Notiţe asupra situaţiei politice
de George Bogdan

V. Naţionalităţile Bucovinei şi politica lor
1. Rutenismul

(Urmare)
Românismul a dat în ţeară îndărăt, aceasta se vede în districtele cele mixte foarte lămurit; el dă încă îndărăt prin desnaţionalizare, prin pierderi cătră Ruteni, – deşi în general numărul a crescut şi la Români – şi în calea acestor pierderi trebuiesc să se pună piedici serioase.

Pentru a dovedi sporurile făcute ori admise de statistica oficială ca făcute, aşez aici o şemă făcută după datele ei şi anume arătînd, pentru scurţime, nu cifrele absolute ale poporaţiunii, ci procentul cu care s-au înmulţit sau au scăzut Românii şi Rutenii dela 1880 pînă la 1890.

S-au înmulţit ori au …… Românii cu % ……… Rutenii cu %
scăzut în districtul

Rădăuţi …………………… + 11,07 ………………… + 26,18
Suceava …………………..  + 6,26 ………………….. + 25,13
Storojineţi ………………… + 4,36 ………………….. + 15,99
Cîmpulung …………………. + 17,35 ………………… + 2,99
Cernăuţi – district ………… + 23,70 ………………… + 6,41
Seret ……………………….. – 1,32 …………………… + 21,36
Cernăuţi – oraş ………….. + 18,55 ………………… + 26,14
Vijniţa ……………………….  – ……………………….. + 10,92
Coţman ……………………… – 82,28 …………………. + 9,65
Bucovina …………………… + 9,62 ………………….. + 11,99

Din această şemă reiese că sporul populaţiunii rutene a fost în cinci districte mixte mai mare, iar în partu districte mixte îndoit mai mare decît media sporirii (în toată ţeara), pe cînd în părţile compact rutene procentul sporirii Rutenilor rămîne sub medie.

Admigrarea de Ruteni în cele mixte şi rutenisarea sînt singurele două casuri care por să explice mărimea procentului de sporire în districtele mixte. *)
*) La 1890 s-au găsit în Bucovina 30000 de străini galiţieni, care au fost desigur în majoritate Ruteni.

Ceea-ce nu se poate pricepe este însă procentul mic al sporirii Românilor. Prefectura Suceavei şi a Storojineţului dau pentru Români un mic procent de sporire, care este cu atît mai surprinzător, că, după rapoartele sanitare, ştim că ele sînt de altfel districte, care sînt favorabile sporirii naturale a poporaţiunii. **)
**) Vezi de pildă Dr. B. Kluezenko, Sanitatsbericht der Bukovina fur das Jahr 1892, Czernowitz, 1893.

Scrupulii se trezesc aici în mare număr.

Şi pentru a putea ajunge la explicare, să dau din mai multe prefecturi nişte date foarte surprinzătoare – luate din statistica oficială, de modul rapid, ca de scamatorie, în care Românii dispar…

Români erau în –––– 1880 –––––– 1890
Ţureni ………………………… 613 …………………… 75
Cernanca …………………….. 146 …………………… 31
Botoşaniţa ………………….. 171 …………………… 47
Camenca ……………………. 786 ………………….. 615
Şerbăuţi ……………………. 1189 ………………….. 41
Seret ………………………… 660 …………………… 654
Tărăşeni ……………………. 253 …………………… 72
Volcineţ ……………………. 959 …………………… 434
Hliniţa ……………………… 159 …………………….  –
Cabeşti …………………….. 228 ……………………. 78
Althute ……………………. 879 ……………………. 119
Comareşti ………………… 468 ……………………… 4
Storojineţ ………………… 1967 ………………….. 1932
Etc. etc.

Se vede din contră o aprte bună din cifre, că uinde-i frapantă căderea Românilor e frapantă – creşterea Rutenilor.

E boscărie la mijloc!

Şi cînd ea poate fi constatată în acest chip, datoria guvernului va fi să deie cele mai stricte ordine ca pe viitor subalterni neconştienţioşi să nu mai încerce a reduce în acest chip elementul român.

Dat fiind şi faptul că mai toată funcţionărimea este străină, boscăria se explică din animosităţi, de care omul mic este incapabil să se lapede la astfel de afaceri.

Ori cît de multe scrupule s-ar trezi însă în noi faţă de o astfel de statistică, resultatele ei nu vor fi abandonate de comisiunea centrală statistică nici de administraţia guvernului, care se va provoca la ele ori de cîte ori va avea nevoie ori – şi gust.

A închide ochii în faţa acestui adevăr ar fi o naivitate regretabilă.

Să controlăm deci, pentru a termina cu statistica, dar’ pe basa aceleiaşi statistice, şi raportul de amestec slav (rutean şi polon), indicînd de astă dată în cifre absolute amestecul acesta.

Constatăm atunci că în anul 1890 erau la fiecare 1000 de suflete în

Districtul …………….. Români ……. Ruteni ……. Poloni
Rădăuţi …………………. 632 ………….  96 ………..  25
Suceava ………………… 621 …………. 122 ……….  31
Cîmpulung …………….. 573 …………. 131 ……….  10
Storojineţ ……………… 434 ………….. 376 ……… 26
Seret ……………………. 270 ………….. 423 ……… 34
Cernăuţi ……………….. 219 …………… 607 …….. 30
Coţman …………………..   1 ………….. 885 ………  21
Vijniţa …………………….   2 ………….. 756 ………  31

Reiese, din această şemă, că am dovedit ce am zis mai sus, într-un capitol premergător (pag. 90), că la Storojineţ, Siret şi Cernăuţi lupta cu străinismul este mai gravă. Ear’ cine a observat bine mişcările rutene, cine a băgat de seamă din ce districte âşi iau deputaţii ruteni pildele lor de a dovedi „romanisarea” (!), cine nu uită că la Siret ei reuşiră să-şi înfigă ca inspector şcolar pe un mare agitator, s-a convins că Rutenii şi-au luat bine la ochi locurile unde voiesc să culeagă primele roade ale îndrăsnelii lor uimitoare.

Mai rămîne să discut două chestiuni, una este valoarea culturală a poporului rutean şi a doua este programul, pe care Rutenii voiesc să-l realiseze basîndu-se pe acest popor de o valoare culturală încă foarte inferioară.

Valoarea culturală

Pentru a face o deosebire îndreptăţită voi da mai întîi cîteva notiţe despre Huţulii din munţi, care sînt statisticeşte şi după limbă, deşi cu deosebiri dialectale, consideraţi ca Ruteni, şi apoi despre Rutenii din şes.

Huţulii sînt, după unii, urmaşii slavisaţi ai resturilor cumane aruncate în munţi, unde au păstrat numele naţional de Guzi. După Kalusniacki Huţulii ar fi Români slavisaţi ori mai exact urmaşii slavisaţi ai Cumanilor romanisaţi. Kaindl îi revendică deplin pentru Slavi, Ruteni. *)
*) Dr. Baimund Friedrich Kaindl, Die Huzulen, Wien, 1894.


Este curios însă, că deosebirea este atît de mare, încît chiar şi oameni nedeprinşi cu erudiţia istorică, filologică şi etnografică nu s-au putut îndupleca a-i socoti fără reserve de Ruteni. De pildă Astoth zice în monografia sa interesantă din 1832: În munţii arîndaţi se află 376 de familii care se deosebesc atît în privinţa limbii lor (un dialect propiu rusniac) cît şi în privinţa îmbrăcămintei şi felului de a trăi de toţi supuşii acestei moşii *) şi se numesc Huţuli **). Deosebirea între Huţuli şi Ruteni este şi fisionomică. Ruteanul de la şes are o statură mijlocie, e blond, cu ochi albaştri, nu-i frumos la faţă şi-i nătîng; Huţulul este înalt, svelt, sprinten, brunet, tare şi bun călăreţ pe micii cai huţuli, ce pasc iarna iarba ce o desgroapă cu copita de sub zăpadă, cu o vorbă sînt un neam interesant, deşi inferior.
*) a Rădăuţilor, pe care o descrie Asboth
**) Die Religionsfondsherrschaft Radautz, von Gottfried von Asboth. Edată de Dr. I. Polek. Cernăuţi, 1894, pag. 15.

Fiker îi clasează natural la populaţia slavă, zicînd: „Rutenii din munţi se ţin de neamul Huţulilor, dar’ şi cei de pe lîngă Sucha-superioară ‘şi-au însuşit treptat obiceiurile şi datinile Huţulilor” ***). Istoricul polon Szuijski zice despre Huţulii Galiţieni: „Din multe părţi li s-a atribuit Huţulilor o origine daco-romană: Diymbronia, Baltagul, Rotundul se numesc unele înălţimi din teritoriul lor; filine zic ei fiilor lor şi spiritele pădurilor le numesc szilvaticzi”.
***) Dr. Adolf Fiker, Hundert Jahre, Wien, 1875, pag. 7. Comunele cele mai însemnate în care se află Huţulii sînt Podzaharicz, Sadeu, Rus-Moldoviţa, Breaza, Gemine. Acestea patru din urmă sînt resfirate mai spre trunchiul sud-ostic român. Geminea este cea mai aruncată cătră graniţa Moldovei.

Era important să stabilim că această populaţie nu a fost ab ovo ruteană. În statistica oficială ea figurează azi, în temeiul limbii de conversaţiune, ca ruteană şi prin urmare o substracţiune a lor dela numărul Rutenilor nu putem face. Ea se contopeşte mai mult cu Rutenismul.

Cu intenţie m-am oprti a discuta puţin valoarea primordială a elementului acestuia ca element social, alcătuitor de ţeri, de stat. Prea mare este mîndria pentru trecutul lor, mai ales a Rutenilor tineri de azi, prea încăpăţînată este grandomaniaca lor îngîmfare neîndreptăţită, decît să nu simt o plăcere supunîndu-le acum şi nişte texte ce de sigur nu le vor fi pe plac. Primul text mai vechiu priveşte pe Huţuli, al doilea pe Ruteni în genere.

La 1745 muri, împuşcat de bărbatul amantei sale, Dobuş, vestit tîlhar, care a devenit la Ruteni o mitică figură cîntată şi de poeţii lor.

Se pare însă, că el a fost numai o potenţare a unor calităţi, ce caracterisau toată partea „munţilor ruseşti”. Căci eată ce găsesc în Hacquet, care a visitat munţii de cătră Putila – loc deplin rusesc*).
*)Hacquet, I., 176

Hacquet vorbise cu „căpitanul sau judele” locului, care avea „un mic harem la casa sa” şi el povesteşte: „Acest om, care ca şi ceilalţi compatrioţi nu avea o fisionomie prea cinstită a fost totuşi destul de sincer să ne zică într-o convorbire: Înainte vreme noi cei din munţii aceştia era ucigaşi şi tîlhari, dar acum ne-am deprins la muncă şi ne-am făcut mai buni. Ear cînd el zise aceasta, eu am gîndit: ar fi de dorit să fie adevărat, ce zici, pentru că aproape jumătate din locuitori au rămas credincioşi vechiului fel de vieaţă”.

Aşa scriea Hacquet la 1790, aproape două decenii după anexarea Bucovinei*).
*) Eată ce zicea însă – ca să aduc numai o singură pildă – Enzenberg ceva mai nainte despre Români (vezi Dr. Zieglauer, Geschichtslichs Bilder, pag. 151): „obwohl niemale wilderlegt werden kann, dass der Walach uberhaupt besonderen Witz und Geschicklichkeit besitzt und, wenn solcher eben mit der grossten Geduld und Gelassenheit gefuhrt wird, rechtschaffen sich bildet”.

Să vedem al doilea text.

Noţiunile de drept aruncă o lumină acută asupra inimii şi caracterului poporal. Care sînt aceste noţiuni la poporul rutean? Eu nu le cunosc din propria intuiţie, căci între ei nu am trăit, dar le cunosc dintr-o lucrare scrisă de un încarnat rutean, Alexandru Manastyrski şi de docentul universitar ruteanofil Dr. Raimund Fridrich Kaindl **).
**) Die Rutenen in der Bukovina, vol. I pag. 76-83.

Ei zic: „Mai remarcabil este faptul că uciderea unei femei certăreţe sau unui Jidov este judecată cu foarte mare blîndeţă. După credinţa poporală nu-i păcat să omori pe Ovreu, pentru că el nu are suflet. Tot atît de remarcabilă este laxa noţiune de drept, pe care ţeranul o are despre moralitatea persoanelor necăsătorite. Cîtă vreme rodul unei înţelegeri secrete nu-i pe cale, nu se face vorbă multă despre relaţii de acest fel. Seducătorul este silit cel mult să se cunune, dacă a făgăduit aceasta; altfel plăteşte numai o desdăunare. Şi violarea este judecată de ţerani mai blînd decît de legi. Fortul comis din pricina sărăciei mari, fortul de pe cîmp, de vînat şi mai ales contrabanda sînt tot atît de puţin condamnate”.

Dacă-i aşa, apoi de sigur avem drept să povăţuim poporul român astfel, ca el să nu mai fie influenţat de un element, care degenerează pe individul amalgamat cu el.

Încă o probă, asta numai pe deasupra, de degenerare. O găsim în arta populară ruteană. Un popor cu poesie vestită sînt Rutenii – Ucrainei. Ceva specific bucovinean nu cunosc. Ce a publicat Manastyrski şi Kaindl în cartea lor şi pe ales încă, este foarte departe de Ucraina. Nu mă pronunţ deci. Nici nu caut la poesie proba, pe care o scot din reflexele artistice industriale ale vieţii române şi rutene. O femeie cunoscătoare, doamna Sofia Ştefanovici scrie într-o broşură *) a sa şirele: „Gustul însă degenerează unde sînt Românii în contact cu Rutenii. Acolo sub pretextul de tricolor, îşi fac un curcubeu întreg; desemnurile încetează de a fi simetrice, lineare şi se înlocuiesc cu nişte frunze şi flori, pe care Româncele le numesc în derîdere talpa gîştelor. Aceste trăsături luate din caracteristica atmosferei morale şi artistice a poporului rutean – a cărui desvoltare tocmai pentru aceea este uman să o doriască oricine – sînt suficiente pentru a atîrna cîteva greutăţi de aripile, cu care de altfel greoii în cugetare Ruteni tineri totuşi voiesc să zboare în văzduhuri”.
*) Expoziţia de covoare orientale şi de lucruri de industrie de casă bucovineană, Cernăuţi, 1891, pagina 7.

Mai citeşte, din presa anului 1894:
Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
Procesul memorandului (5). Verdictul
Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
Procesul memorandului (7). “Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”
Procesul memorandului (8). „Toate statele din Europa, ba chiar şi din alte părţi ale lumii, vor fi representate la Cluj”
Dezbateri despre căsătorie în 1894: „În luptă pentru sfîntă legea noastră nici morţi noi nu ne dăm!”

Mai citeşte:
Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (1)
Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (2)

 

3 Responses to “Despre Bucovina, în ziarul „Tribuna” din 1894”

  1. IMI PARE BINE CA SE GINDESTE ROMANII DIN TARA MAMA LA BUCOVINA DAR NU GASESC NICAIERI BLOGURI IN CARA SA SCRIE SI BUCOVINENI DE VIATA LOR ACUM CAI SEPARATA DE ROMANIA CULMEA ESTE BINE ESTE RAU STIE DOAR DUMNEZEU , VESTI DIN BUCOVINA ERAM BUCUROS SA LE FI PRIMIT DE PE SAITURILE DIN BUCOVINA , LA MULTI ANII SI CIND NE UNIM DIN NOU CU TARA MAMA ROMANIA ….

  2. Green Dental Says:

    mirica tu graiesti mare adevar

  3. paul doru Says:

    Domnule Mioc, cred ca este timpul sa-ti vezi de treabă. A plecat Boc, MRU … vine Pnta şi … următoarea mişcare brauniană …
    Am să crăp, dar nu votez DICTATURA USL !!! ŞI NICI ard …udmr etc. TOŢII SUNT CRIMINALII REPUBLICII ROMÂNIA. Cât despre mine … un fir de nisip din …
    Crezi că nu puteam să mă bălăcesc şi eu ca şi tine? Ce AI FĂCUT ?
    Îmi pare rău că m-am bălăcit aici,în balta ta. JOS BĂSESCU; BOC ; PONTA …ACTUALELE MIZERII DE POLITICIENI !!!! DUMNEZEU SĂ APERE ROMANIA !!! … dar suntem prea păcătoşi, ne merităm Pedeapsa. Nu este vorba de 21 decembrie, ci de 9 DECEMBRIE 2012. ARTUNCI ARE SĂ VINĂ SFÂRŞITUL ROMANIEI !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s