Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Martie 22, 2013


ClujHertaRecExtr1Unul dintre securiştii osîndiţi la închisoare în urma revoluţiei din decembrie 1989 a fost clujeanul Gheorghe Herţa. Acesta a bătut nişte persoane care discutaseră cu Doina Cornea în timpul revoluţiei, pentru a afla conţinutul discuţiilor. Condamnat în primă instanţă pentru complicitate la cercetare abuzivă, achitat la recurs prin schimbarea încadrării juridice din cercetare abuzivă în purtare abuzivă şi aplicarea decretului FSN de amnistie nr. 3 din 4 ianuarie 1990, Gheorghe Herţa a fost pînă la urmă iar condamnat de Curtea Supremă, în urma recursului extraordinar promovat de procurorul general. Este interesantă diferenţa de tratament între Herţa şi timişoreanul Florin Dragomir, care şi el bătuse nişte manifestanţi în decembrie 1989, fusese condamnat pentru complicitate la cercetare abuzivă, achitat la recurs cu aplicarea aceluiaşi decret de amnistie prin schimbarea încadrării juridice în purtare abuzivă, cu aceeaşi motivare – că inculpatul nu avea calitatea de ofiţer însărcinat cu cercetarea penală, dar în cazul Dragomir nu s-a mai promovat un recurs extraordinar. Poate implicarea numelui Doinei Cornea în cazul Herţa a fost explicaţia atenţiei mai mari pe care procurorul general a dat-o acestui caz.

Pe celălat sait al meu, documente1989.wordpress.com, am prezentat deja:
Rechizitoriu pentru securistul Gheorghe Herţa
Procesul securistului Gheorghe Herţa – prima instanţă
Procesul securistului Herţa din Cluj – recursul

Voi prezenta acum decizia Curţii Supreme la recursul în anulare, care încheie de fapt cazul Herţa.

ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
Secţia Militară

Decizia nr. 19             Dosar nr. 8/1991

Şedinţa publică de la 16 aprilie 1991

Preşedinte: Cornel Bădoiu – Colonel de justiţie
Judecător: Adrian Niţoiu – Gral. mr. de justiţie
Judecător: Ştefan Dănilă – Lt.Col. de justiţie
Procuror: Igon Dima – Colonel de justiţie
Consultant juridic şef: Ioan Răileanu – Colonel de justiţie

S-a luat în examinare recursul extraordinar declarat de procurorul general împotriva sentinţei nr. 5 din 6 martie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Cluj şi deciziei nr. 9 din 4 mai 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, privind pe inculpatul maior rez. Herţa Gheorghe (fiul lui Nicolae şi al Mariei, născut la 8 septembrie 1949 în comuna Rogoz, judeţul Mureş, absolvent al Facultăţii de drept, are doi copii, fără antecedente penale, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca […]).

S-a prezentat inculpatul personal, în stare de libertate.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

ClujHertaRecExtr2

Inculpatul, referindu-se la susţinerile formulate prin memoriul depus la dosar, a cerut respingerea recursului extraordinar.

CURTEA,
Asupra recursului extraordinar de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Procuraturii Militare Cluj, din 15 februarie 1990, inculpatul maior rez. Herţa Gheorghe, lucrător de securitate în cadrul fostului Inspectorat judeţean Cluj al Ministerului de Interne, a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni concurente de cercetare abuzivă, prevăzute de art. 266 alin. 2, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.

În fapt, s-a reţinut că, în seara de 21 decembrie 1989, inculpatul a primit misiune de a interoga pe numiţii Măruţiu Marius-Lucian şi Haţiegan Şerban-Tiberiu, reţinuţi de organele de miliţie după ce părăsiseră locuinţa Doinei Cornea.

În cursul cercetărilor, inculpatul a lovit în mod repetat pe cei doi arestaţi, cerîndu-le să declare în scris că, în timpul convorbirii avute anterior cu Doina Cornea, aceasta a făcut referiri defavorabile la adresa regimului politic existent în ţară, la acea dată.

Prin sentinţa nr. 5 din 6 martie 1990, Tribunalul Militar Extraordinar Cluj, schimbînd încadrarea juridică din autorat în două complicităţi la infracţiunea de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 26, raportat la art. 266 alin. 2 C. pen., a condamnat pe inculpat la 2 ani şi 6 luni închisoare şi, respectiv 3 ani închisoare, urmînd ca, potrivit dispoziţiilor art. 33 lit. a şi art. 34 lit. a C. Pen., să execute pedeapsa cea mai grea, adică 3 ani închisoare. S-a motivat că inculpatul nu a avut calitatea de lucrător operativ cu atribuţii de cercetare penală, condiţie expres cerută de lege (art. 201 alin. ultim C. proc. pen.) autorului infracţiunii de cercetare abuzivă. prin activitatea desfăşurată, acesta a ajutat pe cel însărcinat cu cercetarea penală să obţină declaraţii în condiţiile exercitării unor violenţe fizice repetate asupra celor pe care-i interoga în mod nemijlocit.

Prin decizia nr. 9, din 4 mai 1990, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a admis recursul declarat de inculpat şi, casînd sentinţa, a schimbat încadrarea juridică din complicitate la infracţiunea de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 26, raportat la art. 266 alin. 2 C. pen., în două fapte penale de purtare abuzivă, prevăzută de art. 250 alin. 2 C. pen., pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. b, raportat la art. 10 lit. g C. proc. pen., a încetat procesul penal, constatînd că au fost amnistiate prin prevederile art. 2 din Decretul-Lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990.

ClujHertaRecExtr3

În motivare s-a arătat că cele două persoane interogate nu se găseau în curs de cercetare, anchetă penală ori de judecată, nefiind deci învinuite sau inculpate pentru săvîrşirea vreunei infracţiuni. Ca atare, violenţele exercitate de inculpatul aflat în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, asupra celor două victime, constituie purtare abuzivă în sensul prevederilor art. 250 alin. 2 C. pen.

Împotriva ambelor hotărîri, procurorul general a declarat recurs extraordinar, socotindu-le esenţial nelegale cu privire la încadrarea juridică dată faptelor săvîrşite de intimatul inculpat, care, în condiţiile în care efectuînd, din ordinul comandantului său, acte de cercetare a celor două persoane, în scopul de a stabili că acestea, împreună cu Doina Cornea, au uneltit împotriva regimului politic existent la acea dată şi, în această împrejurare, a exercitat violenţe asupra celor interogaţi, se face vinovat de săvîrşirea a două infracţiuni de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 266 alin. 2 C. pen.

Recursul extraordinar este întemeiat.

Potrivit textului de lege anterior menţionat, întrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau violenţe împotriva unei persoane aflate în curs de cercetare, anchetă penală ori de judecată, pentru obţinerea de declaraţii, constituie infracţiunea de cercetare abuzivă, pedepsită cu închisoare de la unu la 5 ani.

Prin săvîrşirea acestei fapte penale se tinde la împiedicarea înfăptuirii justiţiei, aflată în imposibilitatea de a se realiza, prin alterarea mijloacelor de probă, deturnate de la scopul lor esenţial, acela de a permite aflarea adevărului.

În speţă, la 21 decembrie 1989, inculpatul era lucrător de securitate şi, prin ordinul expres al comandantului său, a primit misiunea de a interoga pe numiţii Măruţiu Marius-Lucian şi Haţieganu Şerban-Tiberiu, pentru a afla conţinutul convorbirii avute de aceştia cu Doina Cornea.

Prin ordinul primit, inculpatul a fost abilitat a efectua acte de cercetare, urmînd ca, pe baza celor declarate de persoanele audiate de el să se hotărască declanşarea sau nu a urmăririi penale împotriva Doinei Cornea.

ClujHertaRecExtr4

În loc să acţioneze cu bună credinţă, relevînd cu exactitate ceea ce au declarat persoanele interogate, inculpatul le-a violentat în încercarea de a le determina să declare că au purtat discuţii defavorabile regimului politic existent atunci, cu Doina Cornea.

Prin preconstituirea acestor mijloace de probă false, inculpatul a împiedicat înfăptuirea justiţiei, fiind conştient că se va ajunge la tragerea la răspundere penală a unei persoane nevinovate.

În consecinţă, el se face vinovat de săvîrşirea a două infracţiuni de cercetare abuzivă prevăzută de art. 266 alin. 2 C. pen., aflate în concurs real, conform art. 133 lit. a C. pen.

La individualizarea pedepselor se va avea în vedere pericolul social sporit al faptelor penale comise prin reţinerea abuzivă a celor două victime, transportate apoi la sediul Inspectoratului Ministerului de Interne, unde au fost obligate să scrie declaraţii cu conţinut nereal, prin care se urmărea tragerea la răspundere penală a unei persoane despre care se ştia că este nevinovată.

Violenţele exercitate asupra victimelor au fost repetate şi s-au materializat în lovirea acestora cu bastonul de cauciuc, iar în cazul lui Măruţiu Marius Lucian au produs leziuni vindecabile în 5-6 zile îngrijiri medicale.

Pe de altă aprte nu se va omite că inculpatul nu are antecedente penale, iar în cursul procesului a recunoscut infracţiunile comise.

În aceste împrejurări, se vor aplica inculpatului pedepse de durată medie, cu executarea într-un loc de detenţie, cu aplicarea art. 71 şi 64 C. pen.

Potrivit art. 88 C. pen. se va deduce din pedeapsa aplicată, prevenţia inculpatului cu începere de la 2 februarie 1990 şi pînă la data cînd a fost efectiv în libertate.

În temeiul art. 191 alin. 1 C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite recursul extraordinar declarat de procurorul general împotriva sentinţei nr. 5 din 6 martie 1990 a tribunalului Militar Extraordinar Cluj şi decizhiei nr. 9 din 4 mai 1990 a tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, privind pe inculpatul maior rez. Herţa Gheorghe.

ClujHertaRecExtr5

Casează hotărîrile atacate numai cu privire la încadrarea juridică a faptelor.

Schimbă încadrarea juridică din cele două infracţiuni de purtare abuzivă prevăzute de art. 250 alin. 2, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen., în două infracţiuni de cercetare abuzivă prevăzute de art. 266 alin. 2, cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen., pentru care îl condamnă pe sus-numitul inculpat la cîte 3 ani închisoare.

În baza art. 34 alin. 1 lit. a C. pen., dispune ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada în care a fost arestat, cu începere de la 2 februarie 1990 pînă la data punerii sale efective în libertate.

Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 800 lei cheltuieli judiciare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 aprilie 1991.

PREŞEDINTE
Colonel de justiţie, Cornel Bădoiu

JUDECĂTOR
G-ral mr. de justiţie, Adrian Niţoiu

JUDECĂTOR
Lt.col. de justiţie, Ştefan Dănilă

CONSULTANT JURIDIC ŞEF
Colonel de justiţie, Ioan Răileanu

Mai citeşte:
– Alte articole legate de revoluţia din Cluj la pagina Revoluţia din Cluj
Declaraţie de torţionar: „Arăt că am exercitat violenţe împotriva celor doi la instigarea col. Sima, şeful Securităţii”

 

3 Responses to “”

  1. TAPUS CONSTANTIN Luptator in rezistenta anticomunista Says:

    Pentru mine personal si cred ca si pentru cititorii acestui articol ar fi interesant de aflat ce valoare au pensile primite de acesti tortionari securisti , pensii care atunci cand au fost calculate s-a tinut seama de contributile pe care acesti indivizi le-au avut la mentinerea la putere a regimului criminal comunist ! Un lucru stiu cu siguranta , victimele acestor ticalosi traiesc in uitare si autoritatile statului roman nu le dau nici o atentie !

  2. Mihai Tociu Says:

    O sentinta de doi bani! Trei ani de inchisoare e nimic comparativ cu ce ar fi patit oamenii aceia daca nu cadea Ceasca! Trebuia degradat militar si recuperate toate salariile si pensiile pe care le-a primit pana acum!!! Si aceasta nu ca razbunare, ci in semn de respect pt securistii care au servit Romania fara sa abuzeze de sistem.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s