Numărul arestaţilor din revoluţia din Timişoara

O adeverinţă emisă în 1994 la cererea mea de Parchetul Militar Timişoara către asociaţia „17 Decembrie”, sub semnătura procurorului militar Petru Izdrescu, spune că la Timişoara, „în perioada 16-22 decembrie 1989 au fost reţinute 978 persoane, din care 944 în penitenciarul Timişoara, 33 în arestul M.I. şi 1 persoană în arestul garnizoanei Timişoara”.

În acelaşi timp, o altă adeverinţă emisă de Penitenciarul Timişoara în 23 ianuarie 1990, cu semnătura comandantului Nicuţă Negru, depusă la dosarul „procesului celor 25” al revoluţiei din Timişoara, spune că au fost (numai la penitenciar) 845 arestaţi din care 713 bărbaţi şi 132 femei. Se mai precizează că unui număr de 550 arestaţi li s-au reţinut obiecte de valoare şi bani, lista respectivelor persoane fiind înaintată procuraturii, în timp ce lista completă a arestaţilor fusese preluată de delegaţii Inspectoratului General al Miliţiei şi n-a mai fost restituită penitenciarului.

Revoluţia din Lugoj. Recursul în anulare în cazul plutonierului Pavel Dumitru

Am prezentat deja situaţia revoluţiei din Lugoj – un loc unde s-a aflat cine a tras (linc). După sentinţa Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara pe care deja am prezentat-o, a urmat recursul şi în final recursul în anulare. Respectivele căi de atac n-au schimbat situaţia juridică. Prezint acum cititorilor şi hotărîrea judecătorească de la recursul în anulare, pentru ca documentaţia despre acest caz să fie completă.

Vedeţi întîi, de pe celălalt sait al meu – „documente 1989”:
– Rechizitoriul în cazul plutonierului Pavel Dumitru din Lugoj
– Condamnarea plutonierului M.Ap.N. Pavel Dumitru din Lugoj – primă instanţă (transcrierea sentinţei, în articolul Revoluţia din Lugoj – un loc unde s-a aflat cine a tras. „Nu mai puteam suporta conţinutul lozincilor strigate de mulţime împotriva lui Ceauşescu”)

ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
Secţia militară

Decizia nr. 80                        Dosar nr. 66/1997

Şedinţa publică de la 15 decembrie 1997

Preşedinte: Cornel Bădoiu – G-ral de divizie magistrat
Judecător: Petre Similean – Colonel magistrat
Judecător: Gheorghe Toader – Lt. col. magistrat
Procuror: Elefterie Iordăchescu – Colonel magistrat
Magistrat asistent şef: Viorel Podar – Căpiten magistrat

S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de procurorul general împotriva sentinţei nr. 2 din 27 decembrie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara şi deciziei nr. 1 din 18 martie 1991 a tribunalului Militar Teritorial Bucureşti privind pe intimatul inculpat plt. (rez.) Pavel Dumitru.

S.a prezentat intimatul condamnat, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Bărbulescu Fl., şi intimata parte civilă Bejan Neculai Mircea, lipsind intimata parte vătămată Borcea Ana, părţile civile Rosada Ioan, Stoica Niculae Simion şi Spitalul municipal Lugoj, precum şi partea responsabilă civilmente M.Ap.N.

Procedura îndeplinită.

Procurorul a susţinut motivele scrise ale recursului în anulare, concluzionînd pentru admiterea acestuia şi stabilirea unei pedepse sub minimul special.

Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului în anulare şi stabilirea unei pedepse egale cu durata prevenţiei inculpatului.

Intimata parte civilă prezentă a solicitat respingerea recursului în anulare.

Inculpatul în ultimul cuvînt a susţinut că este nevinovat.

CURTEA

Fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu scapă de plîngerea penală legată de lista revoluţionarilor din Monitorul oficial

Judecătoarea Anastasia Gargale de la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a respins plîngerea mea împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale emisă de parchetul de pe lîngă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în dosarul legat de lista revoluţionarilor din Monitorul Oficial 467 bis din 7 iulie 2010.

Şedinţa de judecată a fost în 10 aprilie. Nu am fost prezent la şedinţă, fiind ocupat cu alte probleme. Pronunţarea a fost amînată pe 17 aprilie şi apoi pe 18 aprilie. Conform portalului instanţelor (linc), instanţa

În baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. a C.p.p., respinge ca neîntemeiată plîngerea formulată de către petenta MIOC MARIUS în contradictoriu cu intimatul NICOLAESCU ADRIAN VIOREL. Menţine Rezoluţia nr. 3714/P/2011 dispusă de către Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sector 1 Bucureşti în data de 22.08.2012. În baza art. 192 alin. 2 C.p.p., obligă petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în valoare de 150 lei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 18.04.2013.

Un caz de fals rănit al revoluţiei la Tîrgu Mureş

O ordonanţă din 1996 a Parchetului Militar Tîrgu Mureş descrie un caz de fals rănit al revoluţiei care a fost depistat: Emanoil Blaga. Remarc că numitul nu mai figurează pe lista revoluţionarilor din Monitorul oficial 467 bis din 7 iulie 2010. Depistarea şi eliminarea respectivului din rîndul celor consideraţi răniţi ai revoluţiei s-a făcut la sesizarea unei organizaţii de revoluţionari din Tîrgu Mureş. Redau documentul Parchetului.

ROMÂNIA
PARCHETUL MILITAR TÎRGU MUREŞ
Dosar nr. 52/P/1990

Ordonanţa
din 29.04.1996

Prim procuror militar Colonel magistrat CIOBOTA VIOREL de la Parchetul Militar Tîrgu Mureş.

Avînd în vedere sesizarea Federaţiei Naţionale a Revoluţionarilor – Zona 3 Transilvania – Consiliul de Coordonare Tîrgu Mureş în legătură cu numitul BLAGA EMANOIL, care ar beneficia pe nedrept de certificat de rănit în revoluţie şi că în dosarul respectivului se află şi acte emanate de la acest parchet militar care atestă această calitate a sus-numitului s-a procedat la reverificarea actelor dosarului în raport cu noile probe, rezultînd următoarele:

Prin plîngerea penală din 07.02.1990 numitul BLAGA EMANOIL din Tg. Mureş […] a reclamat că în seara de 21 decembrie 1989 a luat parte la evenimentele din zona centrală a municipiului Tg. Mureş unde a fost bătut de un plutonier de miliţie mascat şi apoi a fost reţinut pînă în 22 decembrie la sediul miliţiei. A mai menţionat că după ce s-a deplasat la domiciliu a fost nevoie să se interneze în spital. În declaraţia de la dosar a mai adăugat că a fost lovit la cap încît şi-a pierdut şi cunoştiinţa.

Solicitîndu-se examinarea medico-legală a sus-numitului în actul de constatare medico-legală nr. 701/08.02.1990 s-a consemnat că a prezentat fractură craniană temporală pentru care a necesitat internare în spital în perioada 24-26 decembrie 1989, necesitînd 25-30 zile îngrijiri medicale. O copie a actului medico-legal i s-a predat celui în cauză pentru dosarul de rănit în revoluţie.

Prin rezoluţia din 28 aug. 1990 s-a dispus în cauză a nu se începe urmărirea penală faţă de subofiţerii din fosta miliţie neidentificaţi pentru infracţiunea de purtare abuzivă prev. de art. 250 alin. 2 din codul penal reţinîndu-se că a fost amnistiată potrivit art. 2 din Decretul-Lege nr. 3  din 04.01.1990.

Procesul miliţienilor învinuiţi de deschiderea focului la Catedrala din Timişoara în 18 decembrie 1989. Generalul Nuţă le-a cerut miliţienilor prezenţi la şedinţă „să nu dea dovadă de laşitate şi să deschidă focul, chiar dacă pe străzi vor fi cadavre peste cadavre”

În 18 decembrie 1989 asupra manifestanţilor aflaţi la Catedrala din Timişoara s-a deschis focul în cel puţin două momente distincte. La prima deschidere a focului au fost ucişi Măriuţac Ioan şi Nemţoc Marius, iar după cîtva timp s-a deschis iarăşi focul, fiind ucis Sorin Leia. Pentru primele două victime au fost trimişi în judecată doi subofiţeri de miliţie – Constantin Ţeighiu şi Dumitru Asafti, care vor fi achitaţi. Sînt de remarcat concluziile diferite ale expertizelor balistice – după ce prima expertiză stabilise că s-ar fi tras cu arma plutonierului Ţeighiu, cea de-a doua expertiză a infirmat această concluzie. Prezint acum hotărîrea judecătorească de achitare a celor doi. Am inserat scurte comentarii ale mele cu litere cursive între paranteze drepte.

ROMÂNIA
TRIBUNALUL MILITAR EXTRAORDINAR TIMIŞ
Timişoara
Dosar nr. 3/1990

SENTINŢA nr. 2

Astăzi, ziua 17, luna iunie, anul 1991
Tribunalul militar extraordinar Timiş, compus din:
Preşedinte: Colonel de justiţie Stoichescu Nicolae
Judecător: Maior de justiţie Ivan Florean
Asesori populari: Locotenent colonel Burci Ioan, Maior Anton Ioan, Căpitan Bîrliba Costel
Procuror mil: Maior de justiţie Anghel Adrian
Grefier: Ivan Petru

S-a întrunit în şedinţă publică, la sediul instanţei, spre a judeca pe inculpaţii:

– plut[onier] maj[or] M.I. rezervă ŢEIGHIU CONSTANTIN învinuit pentru săvîrşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prev[ăzut] de art[icolul] 176 lit[era] b c[od] p[enal]

– plut. M.I. rezervă ASAFTI DUMITRU învinuit pentru săvîrşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 175 lit. e c.p.

La apelul nominal inculpaţii au fost prezenţi, plut. maj. Ţeighiu Constantin în stare de arest, fiind asistat de apărătorul ales. av[ocat] Sofîlcă Aurora din Biroul de avocaţi Timişoara, iar plut. rez. Asafti Dumitru în stare de libertate, fiind asistat de apărătorul ales, av. Dinescu Constantin din Biroul de avocaţi Timişoara.

Au lipsit părţile civile Măriuţac Silvia şi Nemţoc Domnica, partea responsabilă civilmente Ministerul de Interne, precum şi martorul Mîndrilă Dănel [participant la revoluţie, în 1990 acesta înfiinţase, împreună cu Nicolae Bădilescu, ziarul „Inamicul public numărul 1” în care se ocupa şi de investigarea crimelor revoluţiei. Mîndrilă este cel care dăduse procuraturii glonţul cu care fusese împuşcat Marius Nemţoc].

Procedura de citare cu martorul Mîndrilă Dănel nu a fost îndeplinită.

Jurnalul acţiunilor operative ale M.I. Timiş – 22 decembrie 1989. „Satchinez – 350 persoane în frunte cu conducerea primăriei vin la Timişoara”

Prezint şi ziua de 22 decembrie 1989 din Jurnalului acţiunilor operative ale MI Timiş. Există însemnări pînă la ora 12,47, adică 40 de minute după fuga lui Ceauşescu din clădirea CC. După fuga lui Ceauşescu – la ora 12,15, avem o identificare a unor persoane care îndrăzniseră să dea foc cărţilor lui Ceauşescu în satul Biled.

Vezi fragmentele prezentate anterior pe acest blog:
– Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 17 decembrie 1989
– Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 18 decembrie 1989 dimineaţa. “30 de femei violente cer cadavrele celor decedaţi”
– Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 18 decembrie 1989 dupămasa şi seara. “Dacă se mai bagă armata pe Calea Girocului ele vor lua copiii cadrelor militare şi îi vor pune în faţă”
– Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 19 decembrie 1989. “2 foşti subofiţeri de miliţie incită locatarii să dea foc apartamentelor cadrelor de miliţie şi securitate”
– Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 20 decembrie 1989. “Demonstranţii vor să ocupe postul de radio şi să se unească cu armata”
– Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 21 decembrie 1989. „La poarta tipografiei doi cetăţeni au cerut să se tipărească un manifest”

Documentul este din dosarul “procesului celor 25″ al revoluţiei din Timişoara, fotografiat de asociaţia “21 Decembrie” din Bucureşti şi prezentat pe saitul http://dosarelerevolutiei.ro/. Eu l-am preluat de acolo, prelucrînd imaginile prin rotire şi decupare astfel încît să fie mai lesne de citit.

Consemnările sînt despre comunicări din alte localităţi ale judeţului. Se remarcă tendinţa începută în 21 decembrie 1989 (cînd doar cîteva comunicări mai erau din Timişoara), ca miliţienii şi securiştii timişoreni să nu mai raporteze la dispecerat ceea ce observau, dar în alte localităţi ale judeţului lucrătorii M.I. îşi păstraseră vigilenţa.

Jurnalul are mai multe rubrici, pe coloane, după cum urmează: Data (Anul, luna, ziua, ora) // Conţinutul informaţiei, ordinului, raportului // Cine şi de unde s-a transmis (primit) // Cine a primit (transmis) // Hotărîrea şi măsurile luate (ordonate), cui s-au transmis // Cine a primit. Fiindcă acum reproduc doar însemnările din 20 decembrie 1989 nu voi mai repeta că e vorba de 20 decembrie. La transcrierea jurnalului indic doar ora şi apoi în continuare conţinutul celorlalte rubrici separate prin “//”. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii sau completări care îmi aparţin.

Ora 0,00 // De la Liebling 400 -> Jebel // dispecerat // Mr. AB // comand // Pop, Stoica

Ora 5,00 // La Nădrag violenţe locuinţe + maşini // dispecerat // Mr. AB // comand // Pop, Stoica

Scoaterea de sub urmărire penală a securiştilor şi miliţienilor din Cugir

Redau ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală a ofiţerilor Ministerului de Interne din Cugir, pentru faptele din timpul revoluţiei. În acest oraş, în decembrie 1989 s-au înregistrat 42 de răniţi în rîndul manifestanţilor. 2 miliţieni au fost ucişi (linşaţi) şi mulţi alţii bătuţi de manifestanţi. Din păcate, îmi lipseşte pagina 3 din acest document.

MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÎNGĂ TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL
Dosar nr. 854/P/1995

ORDONANŢĂ
de scoatere de sub urmărire penală
04.03.1996

Colonel magistrat Sorin Marinceanu, procuror militar delegat la parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti,
Examinînd dosarul nr. 854/P/1995,

CONSTAT:

Prin sentinţa penală nr. 3/1990, pronunţată în dosarul nr. 3/1990 al tribunalului Militar Extraordinar Alba, în şedinţa publică din 15 mai 1990, au fost condamnaţi următorii:

a) Col. sec[uritate] (r) BRIHAC FLORIAN, fost inspector şef al I.J. Alba al M.I., la 8 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev[ăzută] de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru săvîrşirea infracţiunii de instigare neurmată de executare, la omor deosebit de grav, prev. de art. 25 rap. la art. 29 şi art. 174, art. 176 lit. b din C. pen.

b) Mr. sec[uritate] (r) LUPEŞ GHEORGHE, fost şef al Securităţii Alba, la 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru săvîrşirea tentativei la infracţiunea de omor, prev[ăzută] şi ped[epsită] de de art. 20 rap[ortat] la art. 174 din C. pen.

c) Lt. col. sec. (r) CEAUŞESCU ŞTEFAN, fost şef de serviciu în fosta Securitate Alba, la 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, pentru tentativă la infracţiunea de omor, prev. şi ped. de art. 20 rap. la art. 174 din C. pen.

Îngrijorare în Sîrbia. Valea Timocului: „Numai în regiunile Bor şi Zăiceri s-au înscris 1700 elevi la cursul facultativ de limbă română din cadrul şcolii elementare”

Emisiune în limba „vlahă” la TV Bor (estul Sîrbiei)

Agenţia Timocpress specializată în problemele vlahilor din Valea Timocului publică două comunicate cu privire la poziţii divergente legate de introducerea limbii române în şcolile din regiune.

Primul comunicat (linc), al asociaţiei vlahilor „Primovara” din Zlot sună astfel:

Asociaţia Valahilor “Primovara”: Patria noastră este Serbia şi nu România
Bor, Zlot, 26. Martie

Scrisoare deschisă a Asociaţiei Valahilor “Primovara” către toate instituţiile relevante, cît şi către reprezentanţii statului Serbia

Stimaţi domni,

În ultimele luni şi săptămîni, statul român, cu ajutorul comunităţii internaţionale foloseşte toată capacitatea sa de a ne transforma pe noi valahii în români! În şcoli se introduce limba română, în televiziunile locale se introduc emisiuni româneşti, se aprobă proiecte legate în mod direct de a se romaniza această parte a Serbiei, delegaţii ale reprezentanţilor români din Serbia sînt la cel mai înalt nivel primite la Bucureşti, pentru a le acorda sub toate formele ajutorul, toate cu intenţia ca românii să dovedească că noi valahii sîntem români, iar Serbia nu ştie nimic sau nu vrea să ştie despre această mare agitaţie şi despre un posibil pericol în viitorul apropiat.

Ion Iliescu a refuzat să confirme existenţa unor mercenari străini. „Rezistenţa atroce a vechiului aparat pro-ceauşist a fost bine pregătită. Vor să creeze o situaţie de instabilitate prin teroare, lansînd atacuri împotriva uzinelor, spitalelor, televiziunii şi radiodifuziunii”

„Tineretul Liber” din 26 decembrie 1989 preia o ştire Agerpres despre nişte declaraţii făcute de Ion Iliescu cotidianului francez „Le Monde”. Le prezint şi eu cititorilor.

Noua conducere a României nu a cerut ajutor militar Uniunii Sovietice

Paris 25 (Agerpres). Noua conducere a României nu a cerut ajutor militar Uniunii Sovietice deoarece „acesta nu este necesar” – a declarat Ion Iliescu într-un interviu publicat luni după-amiază de cotidianul francez „Le Monde”, citat de agenţia France Presse.

„Nu am cerut ajutor militar Uniunii Sovietice. Sîntem în contact permanent cu Ministerul Sovietic al Afacerilor Externe. Acesta, ca şi noi, consideră că ajutorul militar nu este necesar. În această privinţă părerea noastră coincide pe deplin cu părerea sovieticilor”.

Ion Iliescu a confirmat arestarea lui Ceauşescu şi a cîtorva membri ai familiei acestuia, dar a refuzat să dea amănunte despre împrejurările în care a fost arestat dictatorul răsturnat. El a adăugat că au fost arestaţi aproape toţi membrii Comitetului Politic Executiv al partidului. „Ei vor fi judecaţi în momentul în care condiţiile vor permite acest lucru”.

78 colaboratori ai securităţii propuşi la CPRD pentru retragerea titlurilor de revoluţionari

În şedinţa CPRD din 26 martie 2013 (linc) a fost propusă şi acceptată retragerea titlurilor de revoluţionari pentru 78 de persoane, constatate colaboratori ai securităţii. Citez din procesul verbal al şedinţei:

La punctul 2 al ordinii de zi, Preşedintele Comisiei, domnul deputat Sefer Cristian – George, a prezentat adresa SSPR nr.42/207/15.03.2013, potrivit căreia Comisia constituită conform prevederilor art.49 din Normele Metodologice, de aplicare a Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la Victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, nr.341/2004, aprobate prin HG nr.1412/ 2004, cu modificările şi completările ulterioare, din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor solicită acordarea avizului pentru anularea certificatelor şi eventual, pentru retragerea titlurilor atribuite de către Preşedintele României, următoarelor persoane: