Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (11). Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu iunie 28, 2013

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)

În acest episod prezint răniţii rezultaţi în urma busculadei create la mitingul lui Ceauşescu. Acest fragment din rezoluţia parchetului pare să confirme ipoteza americanului Richard Andrew Hall, prezentată pe acest blog (linc), respectiv că perturbarea mitingului lui Ceauşescu nu a început de la mulţimea prezentă la miting ci de la un grup de manifestanţi anticeauşişti care se formase în afara zonei în care avea loc mitingul lui Ceauşescu, şi care a încercat să pătrundă în zona mitingului. De la încercările forţelor de ordine de a opri aceşti manifestanţi anticeauşişti, folosindu-se şi petarde lacrimogene, a provenit perturbarea mitingului ceauşist. Mai jos sînt prezentaţi răniţii din grupul manifestanţilor anticeauşişti „care făceau parte dintr-un grup de persoane care a pătruns în piaţă scandând lozinci anticomuniste”, perturbînd mitingul lui Ceauşescu.

CNSAS pierde procesul cu mine legat de comunicarea informaţiilor despre pretinsa pregătire a unui miting anticomunist la Iaşi în 14 decembrie 1989 iunie 26, 2013

Tribunalul Timiş mi-a transmis hotărîrea pe care a luat-o în procesul pe care l-am deschis contra CNSAS, în care ceream comunicarea de informaţii legate de pretinsa pregătire a unui miting anticeauşist la Iaşi, în 14 decembrie 1989. Conform hotărîrii judecătoreşti, care poate fi atacată cu recurs, CNSAS trebuie să-mi comunice informaţiile solicitate, adică să-mi spună dacă are în arhivă vreun exemplar de manifest prin care populaţia Iaşiului a fost chemată la un miting anticeauşist în 14 decembrie 1989 şi dacă da, să-mi transmită copie certificată după respectivul manifest, respectiv dacă există mai multe feluri de asemenea manifeste, cîte o copie după fiecare fel de asemenea manifest.

M-am mai referit pe acest blog la procesul deschis împotriva CNSAS şi la îndoielile legate de pretinsa pregătire a unui miting anticeauşist în 14 decembrie 1989 la Iaşi. Vezi articolele precedente:
– Alexandru Tacu despre frauda “revoluţiei” din 14 decembrie 1989 de la Iaşi
– Cassian Maria Spiridon l-a dat în judecată pe Alexandru Tacu pentru cartea sa în care contestă acţiunea din 14 decembrie 1989 de la Iaşi
– CNSAS nu cunoaşte existenţa vreunui dosar cu priovire la pregătirea unei manifestaţii în 14 decembrie 1989 la Iaşi. Noul meu proces cu CNSAS

Prezint acum hotărîrea Tribunalului Timiş în această chestiune:

Dosar nr. 10555/30/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TIMIŞ
SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa civilă nr. 1917/2013
Şedinţa publică de la 30 aprilie 2013
Completul constituit din:
PREŞEDINTE GABRIELA BĂRĂGAN
Grefier LIDIA CARMEN DRUŢU

Pe rol se află pronunţarea asupra acţiunii civile formulată de către reclamantul Mioc marius Remus în contradictoriu cu pîrîtul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, avînd ca obiect – comunicare informaţii de interes public.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 24.04.2013, consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte din prezenta hotărîre, cînd tribunalul, avînd nevoie de timp pentru a delibera, a amînat pronunţarea pentru data de 30.04.2013 cînd, în aceeaşi compunere, a hotărît următoarele:

TRIBUNALUL

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (10). Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7) iunie 24, 2013

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)

În acest episod prezint alte 92 de părţi vătămate din Bucureşti despre care pomeneşte ordonanţa Parchetului. Majoritatea sînt revoluţionari duşi la Penitenciarul Jilava. Remarc printre ei pe domnul senator Varujan Vosganian, scriitor şi fost ministru (pentru relatarea sa asupra revoluţiei vedeţi saitul acestuia – linc). În unele locuri am eliminat precizarea exactă a domiciliului părţilor vătămate, semnalînd acele cazuri cu „(…)”.

601. Parte vătămată Stănescu Anton (Jilava-vol. 51) – reţinut
Numitul Stănescu Anton a fost reţinut în data de 21.12.1989, în jurul orelor 18.00, în timp ce se afla în zona Piaţa Romană, a fost agresat de forţele de ordine şi dus la Circa 1 Miliţie, iar apoi a fost transportat la Penitenciarul Jilava, fiind eliberat în data de 22.12.1989.
Din raportul medico-legal nr. A1/10779/1991 al IML Bucureşti rezultă că acesta a suferit leziuni care au necesitat 20 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 501/Sp/1993 din data de 23.06.1993 a Parchetului Militar Bucureşti, s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infr. prev. de art. 250 alin. 2 C.pen., amnistiată prin Decretul-Lege nr. 3/04.01.1990. Totodată s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infr. prev. de art. 189 alin. 2 C.pen., întrucât, pentru săvârşirea acestei infracţiuni, persoanele vinovate au fost trimise în judecată în dosarul nr. 76/P/1990 al Direcţiei Procuraturilor Militare, iar ulterior condamnate.

Lorin Fortuna despre Mircea Dogaru (răspuns la o interpelare a mea) iunie 21, 2013

De mai multă vreme sînt pe lista de distribuţie a domnului Lorin Fortuna, fostul lider al Frontului Democratic Român din decembrie 1989, care îmi trimite diferite propuneri de reorganizare a vieţii politice şi sociale a României. În general, este vorba de propunerile pe care dumnealui le prezintă şi pe saitul propriu (linc).

Printre destinatarii acestei liste de distribuţie a domnului Fortuna era şi Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate condus de Mircea Dogaru. I-am atras atenţia domnului Fortuna, prin e-mail, cu privire la luările de poziţie ale domnului Dogaru cu privire la revoluţia din 1989, şi mi-am exprimat indignarea faţă de colaborarea domnului Fortuna cu dînsul. Pe saitul propriu, la rubrica răspunsuri (linc), domnul Fortuna a ales să dea publicităţii e-mailul meu şi să-mi dea un răspuns. Reproduc şi eu mesajul meu către domnul Fortuna şi răspunsul acestuia.

Mesaj din 27 mai 2013:

Domnule Lorin Fortuna,

Îmi exprim indignarea, în calitate de revoluţionar din 1989, faţă de încercările dv. de a colabora cu Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, la conducerea căruia se afla Mircea Dogaru, cunoscut falsificator al istoriei revoluţiei din 1989 şi apărător al criminalilor din 1989. Recent Mircea Dogaru a afirmat, într-o emisiune televizată, că „regret că la ordinul partidului armata n-a tras în decembrie 1989!”. https://mariusmioc.wordpress.com/2013/03/15/mircea-dogaru-regret-ca-la-ordinul-partidului-armata-n-a-tras-in-decembrie-1989-video/

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (9). Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6) iunie 19, 2013

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)

În acest episod prezint alte 100 de părţi vătămate din Bucureşti despre care pomeneşte ordonanţa Parchetului. Majoritatea sînt revoluţionari duşi la Penitenciarul Jilava. În unele locuri am eliminat precizarea exactă a domiciliului părţilor vătămate, semnalînd acele cazuri cu „(…)” (nu există o regulă generală în acest document al parchetului – în unele cazuri e precizat domiciliul exact al persoanelor la care se face referire, în altele nu).

501. Parte vătămată Panaite Eugen (Jilava-vol. 42) – reţinut
Numitul Panaite Eugen, în seara zilei de 21.12.1989, a fost reţinut în zona Spitalului Colţea, de mai mulţi subofiţeri de miliţie, care, după ce l-au lovit, l-au transportat la Penitenciarul Jilava.
A prezentat acte medicale din care rezultă existenţa unor leziuni traumatice, respectiv echimoze multiple longitudinale regiunea dorsală toracică, edentaţie incisivi maxilar inferior, care au necesitat pentru vindecare 10-15 zile de îngrijiri medicale (raport medico-legal nr. A1/12269/1991).
Prin rezoluţia cu nr.677/Sp/1993 din data de 23.11.1993 a Parchetului Militar Bucureşti s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infr. prev. de art. 250 alin. 2 C.pen., amnistiată prin Decretul-Lege nr. 3/04.01.1990. Totodată s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infr. prev. de art. 189 alin. 2 C.pen., întrucât, pentru săvârşirea acestei infracţiuni, persoanele vinovate au fost trimise în judecată în dosarul nr. 76/P/1990 al Direcţiei Procuraturilor Militare, iar ulterior condamnate.

Cugir. Trimiterea în închisoare a revoluţionarilor care au omorît miliţieni iunie 17, 2013

Actualizare 2 ianuarie 2014: Încheierea de şedinţă care a premers hotărîrea judecătorească poate fi văzută pe celălalt sait al meu, documente1989 (linc).

La Cugir, în 21 decembrie mulţimea revoltată a atacat sediul miliţiei şi securităţii, l-a incendiat şi a omorît 2 miliţieni. Omorîrea miliţienilor s-a întîmplat după ce din sediul comun al miliţiei şi securităţii se deschisese focul asupra manifestanţilor, fiind rănite peste 40 de persoane. Evenimentele, aflate şi de conducerea M.I. de la Bucureşti, au dus la o benefică timorare a forţelor de ordine şi are rolul său în abandonarea luptei de către şefii miliţiei şi securităţii din Bucureşti, în 22 decembrie 1989. Se poate spune că prin faptele lor, revoluţionarii din Cugir au salvat mii de vieţi în Bucureşti şi alte zone ale ţării. Şefii regimului ceauşist au luat cunoştiinţă de ceea ce înseamnă mînia poporului şi, pentru propria lor siguranţă, au ajuns să-l abandoneze pe Ceauşescu. Ulterior însă, în dispreţul decretului-lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990 care prevede amnistierea infracţiunilor prin care s-a exprimat protestul împotriva dictaturii comuniste, deci şi a faptelor care au dus la răsturnarea dictaturii în decembrie 1989, revoluţionarii care au omorît miliţieni la Cugir au fost condamnaţi la închisoare. Din motivarea sentinţei lipseşte orice referire la decretul de amnistie nr. 3 din 4 ianuarie 1990, semn că acesta nici nu a fost invocat în proces, probabil fiindcă inculpaţii, oameni săraci, nu au avut avocaţi buni (se pomeneşte în sentinţă de onorariul avocaţilor din oficiu). În paralel, miliţienii din Cugir care deschiseseră focul împotriva manifestanţilor au fost scoşi de sub urmărire penală (linc) pe motiv de legitimă apărare, ceea ce pare o soluţie corectă. Prezint mai jos hotărîrea judecătorească de condamnare a revoluţionarilor din Cugir. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt adăugiri ale mele. Am eliminat adresele de domiciliu ale părţilor din proces.

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti
Dosar nr. 426/1999

Sentinţa nr. 184
Şedinţa publică din 30.10.2000

Preşedinte: Colonel magistrat Popescu Traian
Procuror: Lt. col. magistrat Niculescu Vasile
Grefier: S.C. Popescu Mihaela

A luat în pronunţare cauza privind pe inculpaţii de mai jos, trimişi în judecată prin rechizitoriul Secţiei Parchetelor Militare din 30.06.1999, după cum urmează:
– civ[il] SIVERA DUMITRU, pentru infracţiunile prev[ăzute] de art. 174 rap[ortat] la art. 176 lit. a şi b C[od] pen[al] şi art. 217 al. 1 şi al. 4 cu aplic[area] art. 75 lit. a C. pen.;
– civ. MUNTEAN PETRU, pentru infracţiunile prev[ăzute] de art. 174 rap[ortat] la art. 176 lit. a şi b C. pen. şi art. 217 al. 1 şi al. 4 C. pen.
– civ. MIHU AUREL, pentru infracţiunile prev[ăzute] de art. 174 rap[ortat] la art. 176 lit. a C. pen. şi art. 217 al. 1 şi al. 4 C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a C. pen;
– civ. NAGY MARIUS, pentru săvîrşirea infracţiunii prev. de art. 217 al. 1 şi al. 4 C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a C. pen;
– civ. CARICA ADRIAN GHEORGHE, pentru săvîrşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 C. pen. rap. la art. 176 C. pen. şi distrugere, prev. de art. 217 alin. 1 şi 4 C. pen. cu aplic. disp[oziţiilor] art. 75 lit. a C. pen. şi art. 13 C. pen.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (8). Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5) iunie 14, 2013

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele şapte părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)

În acest episod prezint alte 100 de părţi vătămate din Bucureşti despre care pomeneşte ordonanţa Parchetului. Majoritatea sînt revoluţionari duşi la Penitenciarul Jilava. În unele locuri am eliminat precizarea exactă a domiciliului părţilor vătămate, semnalînd acele cazuri cu „(…)” (nu există o regulă generală în acest document al parchetului – în unele cazuri e precizat domiciliul exact al persoanelor la care se face referire, în altele nu).

401. Parte vătămată Matei Neculai (Jilava-vol. 34) – reţinut
A luat parte la demonstraţiile care au avut loc în după-amiaza zilei de 21.12.1989 în mun. Bucureşti. În jurul orei 24,00, a fost reţinut de organele de miliţie în zona magazinului Unirea şi condus la Secţia 14 Miliţie unde a fost supus unor acte de violenţă. A fost apoi transportat la Penitenciarul Jilava, de unde a fost pus în libertate în ziua de 22.12.1989 în jurul orei 15,00.
Din raportul medico-legal nr. A.2/12127/1991 al IML rezultă că Matei Neculai a prezentat leziuni care au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia din 23.06.1993, emisă în dosarul Procuraturii Militare Bucureşti nr. 503/Sp/1993, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, întrucât pentru infr. prev. de art. 250 alin. 2 C.pen. a intervenit amnistia (Decretul-Lege nr. 3/1990), iar pentru art. 189 alin. 2 C.pen. există autoritate de lucru judecat, responsabilii pentru reprimarea manifestaţiilor din 21 şi 22.12.1989 fiind trimişi în judecată în dosarul nr. 76/P/1990 al Direcţiei Procuraturilor Militare.