Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (19). Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală

În acest fragment voi prezenta primele 100 de părţi vătămate care apar în ordonanţa parchetului referitor la evenimentele din zona clădirii fostului Comitet Central PCR.

1. Parte vătămată Angelescu Marian Viorel (Comitetul Central-Vol. 2) – rănit
Numitul Angelescu Marian Viorel, fiul lui Gheorghe şi Constanţa, născut la data de 03.04.1950 în Bucureşti, domiciliat în Bucureşti (…) a fost rănit prin împuşcare la nivelul toracelui în ziua de 23.12.1989, în timp ce se afla în zona Restaurantului Cina.
Conform raportului medico-legal nr. A1/19602/1992, numitul Angelescu Marian Viorel a prezentat leziuni de violenţă care s-au putut produce prin împuşcare cu armă de foc la data de 23.12.1989. A necesitat pentru vindecare peste 2 ani de îngrijiri medicale. Leziunile produse iau produs invaliditate.

CNSAS: „Au fost efectuate verificările pentru identificarea eventualei existenţe a unui manifest prin care populaţia municipiului Iaşi era chemată, în ziua de 14 decembrie 1989, la un miting împotriva dictaturii, însă pînă în prezent nu am putut identifica acest document”

În urma hotărîrii Tribunalului Timiş (linc), CNSAS a fost obligată să-mi răspundă la cererea mea legată de eventualul manifest prin care populaţia Iaşiului ar fi fost chemată la un miting împotriva dictaturii ceauşiste în 14 decembrie 1989. Din răspunsul CNSAS rezultă că instituţia nu a identificat în arhivele pe care le deţine un asemenea manifest. Anterior şi SRI a răspuns că nu are în arhive vreun manifest despre vreun miting antidictatorial în 14 decembrie 1989 la Iaşi. Reproduc răspunsul CNSAS:

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS)
Nr. P 3396/2012 şi 10/2013 din 4 IUL 2013

Domnului Marius-Remus Mioc
(…) Timişoara, jud. Timiş

Stimate Domn,

Ca urmare a solicitării Dvs., adresată instituţiei noastre în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, modificată şi completată şi înregistrată la Registratura Generală a CNSAS cu nr. P 3396 din 24.09.2012, respectiv sub nr. 10/2013 în Registrul pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile de interes public, vă comunicăm faptul că au fost efectuate verificările pentru identificarea eventualei existenţe a unui manifest prin care populaţia municipiului Iaşi era chemată, în ziua de 14 decembrie 1989, la un miting împotriva dictaturii, însă, pînă în prezent, nu am putut identifica acest document.

Vă informăm că verificările vor continua şi, în cazul identificării acestuia, vă vom comunica de îndată şi vă vom elibera o copie certificată după document.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (18). Bucureşti. CC – situaţie generală

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii

În fragmentul care urmează este descrisă situaţia generală din zona clădirii Comitetului Central PCR.

III.1.2. Comitetul Central
În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, coloane masive de salariaţi, din diferite întreprinderi, s-au deplasat dinspre principalele platforme industriale către centrul Capitalei, respectiv sediul fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român (C.C. al P.C.R.).

SSPR renunţă la planurile de schimbare a Legii 341/2004

Anunţam în 8 iulie despre planurile SSPR de a introduce unele schimbări în Legea 341/2004 (linc), prin care se propunea reluarea plăţilor indemnizaţiilor luptătorilor remarcaţi în revoluţie, la o valoare mai mică, şi micşorarea indemnizaţiilor reţinuţilor din revoluţie şi noiembriştilor braşoveni din 1987.

Un comunicat nou de pe saitul SSPR (linc) arată că ideea a fost abandonată. Redau respectivul comunicat al domnului secretar de stat Victor Socaciu:

COMUNICAT

Dezvăluirile lui Valer Marian şi avionul Rombac care a făcut cursa Bucureşti-Sibiu în decembrie 1989

Senatorul Valer Marian, intrat în conflict cu PSD, partidul care l-a propulsat în parlament, a dat un interviu saitului cotidianul (linc), în care povesteşte şi despre investigaţiile sale din 1990 legate de revoluţia din 1989 de la Sibiu. Într-o formă mai amplă dezvăluirile sînt prezentate şi pe blogul jurnalistului Eduard Ovidiu Ohanesian (linc), consilier al domnului Valer Marian.

În 1990 domnul Marian îşi dăduse demisia din procuratură. Printre motivele invocate atunci, în revista „Expres” din 2 august 1990 (linc), se numără

Modul defectuos de organizare şi desfăşurare a cercetărilor şi proceselor penale privind evenimentele din cursul lunii decembrie 1989 precum şi lipsa de cooperare şi obstrucţiile făcute în acest sens de către organele şi instituţiile asupra cărora planează dubii, în special de către SRI (care are în componenţa sa majoritatea lucrătorilor din fosta securitate), poliţie, USLA, agenţia TAROM, dar şi de către unele cadre ale armatei, prin reticenţa manifestată faţă de organele de anchetă în aflarea adevărului (refuzul foştilor lucrători de securitate reîncadraţi în SRI de a da declaraţii sau de a oferi date organelor de anchetă în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 ca urmare a unui ordin dat în acest sens de către şeful SRI Virgil Măgureanu, lansarea de diversiuni şi intoxicări sub aspect probatoriu, emiterea unor acte false, proferarea de ameninţări directe sau insidioase la adresa unor membri ai organelor de anchetă etc.).

Lideri ai asociaţiei foştilor deţinuţi politici consideraţi de CNSAS colaboratori ai securităţii

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a dat publicităţii raportul de activitate pe 2012 (linc).

Remarc în acest raport următoarele persoane, lideri de filiale ale Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, despre care CNSAS a constatat în 2012 că au fost colaboratori ai securităţii, procesele legate de respectivele note de constatare fiind în curs:

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (17). Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi

În acest fragment prezint ultimele părţi vătămate de pe lista Parchetului referitoare la dosarele „Jilava”. Interesant că apar aici 2 grupuri de persoane care au răspîndit manifeste, respectiv au afişat lozinci anticeauşiste în noiembrie 1989, motiv pentru care fuseseră reţinuţi (deci nu fuseseră reţinuţi la manifestaţiile din 21-22 decembrie 1989), şi un alt grup plus o persoană singuratică care răspîndiseră „înscrisuri cu caracter ostil” în decembrie 1989, dar tot anterior manifestaţiilor care au dus la căderea lui Ceauşescu. Sînt fapte care arată o anumită stare de spirit care exista în Bucureşti premergător revoluţiei. Mai apar în acest fragment persoane care au fost reţinute în cursul manifestanţiilor, din care unele au fost eliberate de la circa de miliţie fără să mai treacă pe la Penitenciarul Jilava. Oarecum ilogic apare aici şi Dumitru Bădilă care fusese reţinut după 22 decembrie ca suspect de terorism fiindcă era nepotul lui Nicolae Ceauşescu.

1017. Parte vătămată Ionescu Cristian (Jilava-Vol. 121) – reţinut
1018. Parte vătămată Martie Sabin (Jilava-Vol. 121) – reţinut
1019. Parte vătămată Oprea Robert (Jilava-Vol. 121) – reţinut
1020. Parte vătămată Daravoinea Emanuel (Jilava-Vol. 121) – reţinut
Minorii Ionescu Cristian, Martie Sabin, Oprea Robert şi Dravoinea Emanuel, la data de 23.12.1989 [mi se pare o greşeală această datare – ar putea fi 23 noiembrie, căci greu de crezut că după fuga lui Ceauşescu mai puteau fi arestaţi pentru asemenea fapte, petrecute în noiembrie] au fost reţinuţi de către lucrători de securitate, întrucât au confecţionat în cursul lunii noiembrie 1989, mai multe manifeste cu mesaj anticomunist, pe care le-au răspândit în zona Piaţa Romană.
Prin rechizitoriul cu nr.13/P/1991 din data de 12.05.1994 al Parchetului Militar Bucureşti s-a dispus trimiterea în judecată a inc. col. (rez) Morariu Pătru pentru săv. infr. de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin .2 C.pen., constând în aceea că în calitate de şef al Direcţiei Cercetări Penale din fostul Departament al Securităţii Statului (DSS) a ordonat, la data de 23.11.1989, reţinerea ilegală a minorilor Ionescu Cristian, Martie Sabin, Oprea Robert şi Daravoinea Emanuel.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (16). Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)

În acest fragment continui lista părţilor vătămate în urma manifestaţiilor din Bucureşti, care apare în rezoluţia parchetului. Majoritatea celor prezentaţi în acest fragment sînt agresaţi de forţele de ordine, fără să fi fost şi reţinuţi, dar apar şi unii care au fost reţinuţi cît şi cîţiva răniţi prin împuşcare. Unii au acte medicale care să dovedească agresiunea, alţii nu.

938. Parte vătămată Antaluţă Mihai (Jilava-vol. 78)
Numitul Antaluţă Mihai, în noaptea de 21/22.12.1989, urmare a participării sale la manifestaţiile din centrul capitalei, a fost agresat de forţele de ordine, suferind leziuni care au necesitat 6-7 zile de îngrijiri medicale (raport de expertiză medico-legală nr. A1/11546/1996 al IML Bucureşti).
Prin rezoluţia nr. 909/Sp/1996 din 24.10.1996 a Parchetului Militar Bucureşti s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 250 alin. 2 C.pen., întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Miron Cozma se pretinde adevăratul conducător al mişcării minereşti din 1977, din Valea Jiului

Într-un interviu acordat lui Alexandru Vărzaru de la revista Kamikaze (linc), fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, pretinde că a fost adevăratul conducător al mişcării protestatare din Valea Jiului din 1977, de pe vremea regimului Ceauşescu.

Citez din respectivul interviu:

„În 1977, exact cînd m-au repartizat pe mine la Lupeni, a izbucnit revolta împotriva lui Ceaușescu. Trebuie să recunosc un lucru: am fost un laș, nu am vrut niciodată să recunosc ce responsabilitate am avut în evenimentele alea, că de la mine a plecat, că eu am adunat oamenii. Chiar dacă am luat bătaie de la Securitate, nu am recunoscut. În dosarul meu de la Securitate există o poză cu mine ducîndu-l pe Verdeț să vorbească cu Ceaușescu la telefon. Țin minte că nu i-a zis: «Să trăiți, tovarașu’ președinte!», cum mă așteptam. A început cu un cuvînt: «Ambrozie!» Era un cod, codul lor pe situații de urgență. Așa a priceput Ceaușescu că e grav și a venit imediat în Vale.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (15). Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989

În acest fragment prezint alte părţi vătămate din lista parchetului, majoritatea reţinuţi şi loviţi la manifestaţiile din 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989. Sînt şi cîţiva care n-au fost reţinuţi, de pildă o persoană care „în încercarea de a opri una din maşinile forţelor de represiune, i-a spart unul din geamuri, suferind leziuni la mâna dreaptă”. Printre reţinuţi, remarc numele lui Horia Roman Patapievici, fostul director al Institutului Cultural Român.

875. Parte vătămată Anghel Pavel (Jilava-vol. 74) – reţinut
Numitul Anghel Pavel a participat la demonstraţiile din ziua de 21.12.1989 din centrul Capitalei. A fost reţinut şi agresat de forţele de ordine, condus la sediul Miliţiei Capitalei, iar de aici la Penitenciarul Jilava, de unde a fost eliberat a doua zi, la orele 14.00.
Nu a prezentat acte medicale care să ateste existenţa unor leziuni traumatice.
Prin rezoluţia cu nr. 885/Sp/1995 a Parchetului Militar Bucureşti din data de 23.10.1995 s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind faptele săvârşite împotriva sus-numitului.