Lună: septembrie 2013

Reforma Emil Boc a „pensiilor nesimţite”: Pentru securişti, 2 ani vechime în muncă pentru un an lucrat efectiv

MRomanescu_0002În urmă cu cîţiva ani PDL a cîştigat voturi făcînd demagogie pe tema „pensiilor nesimţite”. La o serie de categorii de funcţionari ai statului, printre care şi militarii, pensiile se calculau în funcţie de cîştigurile de dinaintea pensionării şi nu de cîştigurile din întreaga viaţă, cum cerea legea generală a pensiilor pentru cetăţenii obişnuiţi. Astfel, aceste pensii erau mult mai mari decît media, fiindcă la sfîrşitul carierei oamenii au în general salarii mai mari decît la început. Se mai adaugă la aceasta cazul celor care primeau nişte prime barosane chiar înainte de a ieşi la pensie, anume pentru a profita de ele şi după pensionare.

Guvernul Emil Boc a promovat legea prin care s-au eliminat pensiile speciale pentru militari, categorie în care intră şi foştii securişti. În urma acestei legi, deficitul bugetului de pensii nu numai că nu s-a redus, ci a crescut. O creştere semnificativă, de 30%, în plină criză economică şi în plină demagogie guvernamentală despre „eliminarea pensiilor nesimţite”.

Mecanismul creşterii pensiilor, după ce s-a pretins că se doreşte facerea de economii la buget, a fost descris de „Ziarul Financiar” (linc):

Consiliul Fiscal a arătat o săptămână mai târziu că aceste pensii au crescut, în medie, cu 30%, de la 1.755 de lei la 2.289 de lei/lună, efortul suplimentar fiind de 1 mld. lei.

Niciun oficial nu a explicat de ce reforma despre care s-a spus că va aduce economii a ajuns să coste mai mult statul. În privinţa pensiilor speciale, explicaţia a fost găsită: pensionarilor „speciali” li s-a calculat, pentru un an de muncă, doi ani de vechime.

Deci, gaura la buget produsă de reforma PDL a pensiilor speciale a fost de 1 miliard lei (1000 milioane). Citește în continuare „Reforma Emil Boc a „pensiilor nesimţite”: Pentru securişti, 2 ani vechime în muncă pentru un an lucrat efectiv”

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (27). Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
Consideraţii generale
Istoricul dosarului
Situaţia de fapt generală
Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
Bucureşti. CC – situaţie generală
Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
Moartea generalului Milea

În acest fragment sînt descrise evenimentele din zona Palatului Telefoanelor, prezentarea generală a evenimentelor şi primele 15 persoane rănite sau ucise în zonă.

III.1.3. Palatul Telefoanelor Citește în continuare „Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (27). Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)”

Lorin Fortuna, conducătorul Frontului Democratic Român de la Timişoara în decembrie 1989, printre persoanele pentru care SSPR a cerut anularea certificatului de revoluţionar

Am pomenit pe acest blog despre iniţiativa SSPR de a declanşa o mulţime de procese prin care a cerut anularea unor certificate de revoluţionar, despre care se pretinde că au fost acordate nelegal. Vezi articolele mele anterioare:
SSPR cere în instanţă anularea a sute de certificate de revoluţionar. Lista celor daţi în judecată
Listă actualizată a persoanelor date în judecată de SSPR pentru anularea certificatului de revoluţionar

Cele mai noi actualizări ale listei persoanelor pentru care SSPR cere anularea certificatelor se găsesc la http://www.maroma.ro/lista/ (sait ţinut de revoluţionarul braşovean Iulian Doftoreanu). Citește în continuare „Lorin Fortuna, conducătorul Frontului Democratic Român de la Timişoara în decembrie 1989, printre persoanele pentru care SSPR a cerut anularea certificatului de revoluţionar”

Recurs în interesul legii cu privire la indemnizaţiile de revoluţionar

Procurorul general Tiberiu Niţu (el însuşi posesor de certificat de revoluţionar – linc) a înaintat către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un recurs în interesul legii (linc) prin care cere reglementarea calculului corect al indemnizaţiilor de revoluţionar.

Începînd cu anul 2010 indemnizaţiile de revoluţionar nu s-au mai acordat conform metodei de calcul prevăzute de legea 341/2004, care prevede ca valoare de referinţă salariul mediu brut. Întîi a fost o reducere cu 15% prin legea 118/2010. Apoi a venit legea 285/2010 care prevedea că de la 1 ianuarie 2011 indemnizaţiile se vor mări cu 15% faţă de ce s-a acordat în octombrie 2010. Apoi au venit Legea 283/2011 şi ordonanţa de urgenţă 84/2012 prin care luptătorii cu merite deosebite au rămas fără indemnizaţii iar indemnizaţiile de revoluţionari care au rămas în plată – pentru răniţi, reţinuţi, urmaşi de eroi martir şi noiembrişti din 1987 – au rămas la aceeaşi valoare ca în 2011. Asta înseamnă că nu s-a ţinut seamă de creşterea salariului mediu brut din ultimii ani. Pentru a face lucrurile mai complicate, în fundamentarea bugetului de stat s-a renunţat la expresia „salariu mediu brut” care era la modă în 2004 cînd s-a adoptat legea 341/2004 şi s-a trecut în ultimii ani la folosirea expresiei „cîştig salarial mediu brut”. Citește în continuare „Recurs în interesul legii cu privire la indemnizaţiile de revoluţionar”