Sînt invitat la „Sara bănățană”

Miercuri 4 decembrie, ora 19,30, la Bierhaus, pe strada Emanoil Ungureanu 15 (între Piața Libertății și Piața Mărăști), va avea loc o dezbatere despre revoluția din 1989, cu accent pe teoriile legate de prezența turiștilor străini în acea perioadă. Sînt invitatul organizatorilor pentru această dezbatere. Intrarea este liberă. Prezint alături afișul făcut de organizatori cu acest prilej.

Sara Bănățană e un eveniment cultural care se desfășoară lunar. Se află la cea de-a 36-a ediție.

Forumul suporterilor echipei Poli Timișoara a prezentat încă de la început (din 2010) fiecare ediție de pînă acum a „serii bănățene”. Puteți vedea acolo (linc) tematicile pe care le-au avut celelalte ediții și persoanele care fuseseră invitate.

În principiu, dezbaterile de la „sara bănățană” încep cu o expunere făcută de invitat (de mine, în cazul ăsta), urmată de întrebări ale publicului și dezbateri între cei prezenți.

Procesul Memorandului (9). “Tinerimea noastră, care scoasă din gura temniţelor unguresci a venit să caute mîngîiere şi încuragiare la fraţii de un sînge, este aruncată în temniţele României libere!”

Am mai prezentat pe acest blog ceea ce scriau ziarele anului 1894 despre procesul memorandului. Vezi articole precedente pe acest sait:
– Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
– Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
– Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
– Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
– Procesul memorandului (5). Verdictul
– Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
– Procesul memorandului (7). “Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”
– Procesul Memorandului (8). “Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”

Prezint acum din ziarul sibian “Tribuna” din 5 octombrie 1894 alte articole care arată atmosfera din acea perioadă.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (40). Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)

În acest fragment continui prezentarea celor răniţi şi ucişi în zona Mărgeanului – şoseaua Antiaeriană, cît şi a unei persoane reţinute în acea perioadă (bănuită de terorism). Remarc femeia fatală Marioara Agache, în locuinţa căreia se bănuia că sînt terorişti, motiv pentru care au apărut victimele de la numerele 89, 96, 133, iar din episodul trecut, victimele 46, 61, 63, 65.

81. Mititelu Ion (Mărgeanului-Vol. 13) – decedat
Numitul Mititelu Ion, fiul lui Constantin şi Ioana, născut la 13.01.1936 în Comana, jud. Giurgiu, cu ultimul domiciliu în comuna Comana, jud. Giurgiu, în ziua de 23.12.1989, împreună cu Constantinescu Traian şi Stan Costică, angajaţi ai CPADM Comana, s-au deplasat în mun. Bucureşti cu scopul de a ajunge la Intreprinderea Spirt şi Drojdie Bragadiru, pentru achiziţionarea de drojdie de panificaţie. Ajunşi în Bucureşti, pe şos. Antiaeriană, asupra autoturismului ARO cu care se deplasau, s-a deschis foc de către militarii aflaţi în unităţile din zonă, dar şi de cei din filtrele constituite în stradă, numitul Mititelu Ion fiind împuşcat mortal.
82. Constantinescu Traian (Mărgeanului-Vol. 13) – decedat

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (39). Bucureşti. Zona Mărgeanului – şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune

În acest fragment prezint întîmplările din zona străzii Mărgeanului şi 80 dintre victimele din zonă.

III.1.6. Mărgeanului
Ca şi în cazul celorlalte zone din mun. Bucureşti, analizate până în prezent, în zona Mărgeanului – şos. Antiaeriană, în contextul evenimentelor din decembrie 1989, după data de 22.12.1989, forţele care au acţionat au fost deosebit de eterogene, în această zonă regăsindu-se atât unităţi şi subunităţi militare, cât şi formaţiuni de gărzi patriotice, subunităţi de miliţie, trupe de securitate, civili înarmaţi, precum şi foarte multe persoane civile, care s-au deplasat spre unităţile militare din zonă, urmare repetatelor apeluri ale radioului şi televiziunii prin care populaţia era chemată să sprijine Revoluţia.
La acea dată, în zona Mărgeanului – şos. Antiaeriană, îşi aveau sediul următoarele unităţi militare:

Euroscepticismul – motiv pentru interceptări ale convorbirilor telefonice de către SRI. „Crearea de drept” de către ÎCCJ – metodă legitimă în lupta împotriva euroscepticilor. Cazul Gregorian Bivolaru

Una din principalele revendicări ale revoluţiei din decembrie 1989 a fost libertatea de exprimare. Izbînda revoluţiei a însemnat şi înscrierea acestei libertăţi în Constituţia României. Idealurile revoluţiei sînt consfiinţite explicit în Constituţie ca temei de organizare a statului român.

Înscrierea libertăţii de exprimare în Constituţie înseamnă obligaţia statului de a ocroti dreptul cetăţenilor de a-şi exprima părerile. În primul rînd părerile opuse cursului politic actual al ţării şi părerile nepopulare au nevoie de ocrotirea dreptului de exprimare, căci exprimarea părerilor conforme conducerii politice şi majorităţii publicului nu au în general nevoie de ocrotire. Chiar şi în cele mai crîncene dictaturi e voie să declari că eşti de acord cu conducerea statului.

Cazul conducătorului MISA Gregorian Bivolaru, la prima vedere n-are nimic de a face cu libertatea de exprimare. Profesorul yoga a fost osîndit pentru o infracțiune de drept comun – relații sexuale cu o minoră. În articolul „Ideologia Statului Maximal în acțiune: apărarea victimelor împotriva voinței victimelor” (linc), am discutat despre acest caz. Acum însă doresc să mă refer la o altă problemă scoasă la iveală de acest proces, care mi se pare mult mai gravă decît relația sexuală dintre Gregorian Bivolaru și Mădălina Dumitru: faptul că, pentru autoritățile române, afișarea unor opinii eurosceptice este temei pentru punerea sub urmărire a unor persoane. Este exact ceea ce s-a întîmplat în cazul Gregorian Bivolaru, a cărui telefoane au fost puse sub ascultare sub motivul oficial că în cadrul mișcării MISA se emit puncte de vedere eurosceptice și anti-NATO și sînt contestate persoane cu funcții înalte în stat, ceea ce ar pune în primejdie ordinea constituţională. Citez din rezoluţia emisă în 2004 de procurorul George Bălan de la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Bucureşti (Gabriel Andreescu – MISA. Radiografia unei represiuni, editura Polirom 2013, pag. 93):

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (38). Bucureşti. Radiodifuziune

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)

În acest fragment e prezentată situaţia din zona radiodifuziunii şi 95 de victime din acea zonă, dintre care remarc pe domnul Ion Ciochină, după revoluţie şef de asociaţie revoluţionară, care fusese arestat sub acuzaţia de terorism.

III.1.5. Radio

Ideologia Statului Maximal în acțiune: Apărarea victimelor împotriva voinței victimelor

Hotărîrea Înaltei Curți de Casație și Justiție (judecător Ionuț Matei) în procesul conducătorului MISA Gregorian Bivolaru este neobișnuită în jurisprudența românească, prin faptul că inculpatul a fost condamnat împotriva voinței „victimei”. Mădălina Dumitru, la vîrsta de 16 ani se pare că a făcut sex cu profesorul yoga Gregorian Bivolaru. Acum are 26 de ani și în tot cursul procesului a pretins că raportul sexual nu a existat. Din acest motiv, primele 2 instanțe (fond și apel) l-au achitat pe Gregorian Bivolaru iar instanțele suedeze (unde Mădălina Dumitru s-a prezentat ca martoră) i-au dat acestuia azil politic. La recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție a schimbat decizia. Hotărîtor pentru asta par să fi fost înregistrările de convorbiri telefonice de la SRI, care indică că Mădălina Dumitru a mințit. Mă întrebam, de ce dacă Bivolaru a fost condamnat pentru sex cu o minoră, nu e băgată la pușcărie și Mădălina Dumitru, pentru mărturie mincinoasă? (să se facă dreptate pînă la capăt, căci Statul trebuie să apere victimele). Am aflat răspunsul din Evenimentul Zilei, care publică motivarea ÎCCJ în proces (linc):

„deşi a negat constant statutul de victimă a inculpatului, partea vătămată DM nu a solicitat să nu mai figureze în cauză în această calitate, căci dacă s-ar fi transformat într-un martor conform art. 82 C. proc. pen., drepturile sale procesuale s-ar fi restrîns (nemaiputînd să propună şi să administreze probe, să formuleze cereri, excepţii în favoarea inculpatului), iar eventuala sa mărturie mincinoasă ar fi constituit infracţiune (ceea ce nu se întîmplă în cazul părţii vătămate)”.

Instanța a mai reținut că

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (37). Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea

În acest fragment prezint ultimele cazuri de răniţi şi ucişi în zona televiziunii. Remarc printre acestea cazul directorului adjunct al TVR, Traian Puşcaşu, înjunghiat de un ofiţer.

425. Parte vătămată Puşcaşu Traian (Televiziune-Vol. 110)
Numitul Puşcaşu Traian, fiul lui Gheorghe şi Maria, născut la data de 01.03.1927, în Iaşi, domiciliat în Bucureşti (…) în noaptea de 22/23.12.1989, în timp ce se afla în incinta televiziunii, unde-şi desfăşura activitatea ca director adjunct al TVR, a fost înjunghiat în abdomen cu un cuţit de către lt. col. Vasiliu Cornel, care se afla în dispozitivul de pază al instituţiei respective.
Conform raportului medico-legal nr. A1/3409/1990, numitul Puşcaşu Traian a prezentat la data de 24.12.1989 o plagă abdominală penetrantă cu interesarea splinei şi arterei epigastrice. Leziunea a putut fi produsă prin lovire cu corp tăietor-înţepător (posibil cuţit). A necesitat circa 25 zile de îngrijiri medicale. Leziunea i-a pus viaţa în pericol.
Prin rezoluţia nr. 1411/P/1990, din data de 15.11.1990, Procuratura Militară Bucureşti a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de lt. col. Vasiliu Constantin, sub aspectul infr. prev. de art. 20 rap. la art. 174 C.p., reţinându-se că, în urma expertizării sale psihiatrice, s-a stabilit că a acţionat fără discernământ.
426. Parte vătămată Mareş Iulian (Televiziune-Vol. 111) – rănit

Curtea de Apel Mureş confirmă pedeapsa de 7 ani închisoare pentru şeful BNR Dorin Lazăr Maior

Dorin Lazăr Maior, alături de Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, în prezidiul Congresului BNR din septembrie 2008; în „Evenimentul Zilei” poza a fost decupată pentru a-l exclude pe Emil Constantinescu

Curtea de Apel Mureş a respins recursul înaintat de preşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior, împotriva sentinţei Judecătoriei Tîrgu Mureş, prin care acesta fusese osîndit pentru şantaj la 7 ani închisoare cu executare. Totodată instanţa a admis recursurile declarate de coinculpaţii Tiţion Ovidiu şi Aprofirei Florina, reducîndu-le pedeapsa la 4 respectiv 3 ani închisoare, iar în cazul lui Aprofirei dispunînd suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Florina Aprofirei este la rîndul ei revoluţionară, fiind subiect de scandal în presă faptul că a primit titlul de luptător în revoluţie remarcat prin fapte deosebite deşi avea doar 10 ani în 1989 (linc). Aprofirei a fost secretara şi, după unele surse, tovarăşa de viaţă a domnului Maior. Una din părţile vătămate din proces – omul de afaceri braşovean Iulian Doftoreanu, despre care instanţa a constatat că a fost victimă a şantajului făcut de Dorin Lazăr Maior, este şi el posesor de certificat de revoluţionar remarcat prin fapte deosebite.

De pe portalul instanţelor (linc) redau hotărîrea instanţei:

Propaganda ceauşistă reluată în forţă în mass-media dîmboviţeană

„Am găsit banii lui Ceauşescu. Wow biz rescrie istoria” este anunţul făcut de televiziunea Kanal D, pentru emisiunea Wowbiz a lui Mădălin Ionescu. Pe saitul „Starea naţiunii” (linc) se anunţă în titlul unei ştiri că s-au găsit 50 miliarde euro în contul secret al soţilor Ceauşescu, iar în textul ştirii se spune că un oarecare Ştefan Stroie a descoperit că în banca canadiană „Royal Bank” sînt 100 miliarde euro rămaşi de la Ceauşescu.