Finalul procesului revoluţiei din Caransebeş

Despre revoluţia din Caransebeş, vedeţi articolele precedente pe acest sait:
– Roşeţ de la Caransebeş, martorul care confirmă invazia turiştilor sovietici din 1989
– Revoluţia din Caransebeş – rechizitoriul Procuraturii
– Sentinţa de primă instanţă a revoluţiei din Caransebeş

Pe celălalt sait al meu, documente1989, am mai prezentat facsimile de documente:
– Rechizitoriul procuraturii despre revoluţia din Caransebeş,
– Sentinţa nr. 27 din 14 iulie 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, în care se cerea trimiterea dosarului înapoi la Procuratura Militară, pentru completarea urmăririi penale,
– Recursul procuraturii împotriva sentinţei de restituire a dosarului la procuratură
– Trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă
– Sentinţa primei instanţe, la rejudecare
– Recursul
– Recursul în anulare promovat de Parchetul General

Prezint acum finalizarea procesului despre cele întîmplate la Caransebeş. În urma judecării recursului în anulare, inculpaţii au fost achitaţi pe motiv de legitimă apărare.

ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
Secţia Militară

Decizia nr. 39        Dosar nr. 26/1995

Şedinţa publică de la 9 octombrie 1995

Preşedinte: Cornel Bădoiu, g-ral de divizie magistrat
Judecător: Ştefan Dănilă, lt. col. magistrat
Judecător: Gheorghe Toader, maior magistrat
Procuror: Elefterie Iordăchescu, lt. col. magistrat
Magistrat asistent şef: Meltiade Riba, maior magistrat

S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de procurorul general împotriva sentinţei nr. 13 din 2 aprilie 1991 a Tribunalului Militar Extraordinar Caraş Severin şi deciziei nr. 5 din 23 septembrie 1991 a Tribunalului Militar Teritorial privind pe inculpaţii lt. MI rez. Marcu Mihai (fiul lui Nicolae şi Petria, npscut la 8 iunie 1963 în comuna Bărăciţa, judeţul Mehedinţi, domiciliat în Caransebeş …); serg. maj. rez. MI Miron Ion (fiul lui Ion şi Paraschiva, născut la 6 iunie 1960 în comuna Comâneşti, judeţul Bacău, domiciliat în Caransebeş …); serg. maj. MI rez. Ihnatiuc Vasile (fiul lui Gheorghe şi Maria, născut la 16 februarie 1961 în comuna Brodina, judeţul Suceava, domiciliat în Caransebeş …) şi lt. maj. MI rez. Horga Liviu (fiul lui Iustin şi Ana, născut la 14 noiembrie 1954 în comuna Teaca, judeţul Bistriţa Năsăud, domiciliat în Bistriţa …).

Statul maximal ia avînt în guvernarea PSD. Limitarea plăţilor cu bani peşin

Guvernul doreşte să limiteze plăţile cu bani peşin la 2000 de lei pe zi pentru firme şi la 10000 de lei pe zi pentru persoane fizice şi să interzică complet asemenea plăţi la achiziţii de imobile şi autovehicule, anunţă Mediafax (linc).

1991: Declaraţia parlamentului României cu privire la Ucraina. Referendumul pentru independenţa Ucrainei „nu poate avea valabilitate în privinţa teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta URSS, teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României”

Din ziarul „Timişoara” din 29 noiembrie 1991 reproduc o luare de poziţie a parlamentului României cu privire la referendumul pentru independenţa Ucrainei. O lectură pe care o consider folositoare în condiţiile recentelor tulburări din Ucraina.

Declaraţia Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991

1. Parlamentul României a luat cunoştiinţă de hotărîrea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independenţei Republicii Ucraina.

Profund ataşat principiilor fundamentale ale respectării dreptului şi libertăţilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărî soarta, Parlamentul României salută hotărîrea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenţa Republicii Ucraina.

Avînd în vedere că acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, precum şi judeţele din Sudul Basarabiei, parlamentul Roâniei declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de URSS la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul ROmâniei la 24 iunie 1991.

Desigur, este dreptul Ucrainei să organizeze un referendum pentru independenţa sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinţa teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta URSS, teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României.

Un moment istoric aproape uitat: greva din decembrie 1990 de la Timişoara, în care se cerea adevărul despre revoluţie

În decembrie 1990 a avut loc la Timişoara un eveniment istoric aproape uitat astăzi: unele fabrici din oraş au intrat în grevă, cerînd, fapt unic în istoria României, nu măriri de salariu ci adevărul despre revoluţie. Un lucru care pare ciudat astăzi, dar era în spiritul punctului 9 al Proclamaţiei de la Timişoara (linc): „Timişoara nu a făcut revoluţie pentru salarii mai mari sau pentru avantaje materiale”. Reamintesc că la acea vreme aproape toate fabricile erau proprietate de stat.

Iniţial începuse o grevă studenţească, organizată în toată ţara de Liga Studenţilor condusă de Marian Munteanu. Singurul loc în care muncitorii s-au alăturat studenţilor a fost Timişoara. Faptul a fost în mare parte ignorat de restul ţării. Televiziunea Română, aflată sub control FSN, nu pomenea despre greva de la Timişoara decît după ora 12 noaptea. Alte televiziuni nu existau la vremea respectivă. În aceste condiţii greva a fost un eşec, FSN menţinîndu-se la putere. Tensiunea care exista în Timişoara la acea vreme e dovedită de fapte precum fugărirea deputatului FSN Claudiu Iordache (actualul director al Institutului Revoluţiei Române) pe străzile oraşului, de către cetăţeni care-l considerau trădător al revoluţiei pentru că aderase la FSN. Respectiva experienţă l-a determinat pe domnul Iordache să ia în parlament cîteva atitudini în care cerea deconspirarea securităţii şi i-a creat o oarecare faimă de dizident în cadrul FSN.

Redau un manifest din perioada grevelor timişorene distribuit de Comitetul Civic Timişoara, care cuprindea Forumul Democrat Antitotalitar Timiş, Alianţa Civică şi Federaţia Timişoara a Sindicatelor. Aceste organizaţii sprijineau greva şi prin manifestul respectiv doreau să întreţină nemulţumirea populaţiei faţă de conducerea politică FSN-istă, pentru a încuraja participarea la grevă. Cu aceleaşi scopuri, pe versoul manifestului era reprodus un articol care apăruse în săptămînalul „România Mare” sub genericul „Timişoara, ruşinea României”. Întreg manifestul este xeroxat în condiţii destul de proaste, cum erau multe xeroxuri în anul 1990. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele.

Protest

Forumul Democrat Antitotalitar Timiş împreună cu Alianţa Civică şi Federaţia Timişoara a Sindicatelor îşi manifestă protestul faţă de cele cuprinse în articolele „Timişoara, ruşinea României”, „Huliganii”, „Stimate d-le primar al oraşului de pe Bega”, „Societatea Timişoara, un viespar”, „La închiderea ediţiei”, „Judeţul Timiş, condus de o cîrpă” din publicaţia de scandal „România Mare”.

Protestăm împotriva următoarelor idei cuprinse în aceste articole:

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (49). Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)

În acest fragment continui prezentarea victimelor din zona M.Ap.N. Persoanele împuşcate în autoturisme, prezentate deja în episodul trecut, au fost excluse din enumerare. Putem observa însă că nu numai persoane aflate în autoturisme au fost împuşcate, ci şi persoane care participau la filtrele care controlau autoturisme.

101. Parte vătămată Scarlat Gheorghe (M.Ap.N.-Vol. 12) – rănit

Surorile Caceu şi model de raport medico-legal pe baza căruia s-au identificat morţii arşi la crematoriu

Printre mucenicii revoluţiei timişorene (linc) se numără şi surorile Caceu Margareta şi Caceu Mariana Silvia, împuşcate în 17 decembrie 1989 în centrul Timişorii, lîngă catedrală. Trupul lui Caceu Margareta a fost printre cele furate din morga spitalului judeţean şi arse la crematoriul din Bucureşti, în cadrul acţiunii regimului ceauşist de ştergere a urmelor. Folosesc acest caz pentru a exemplifica cum s-au întocmit rapoartele medico-legale care au făcut posibilă ulterior identificarea morţilor arşi la crematoriu. Alăturat este raportul de constatare medico-legală identificat apoi ca referindu-se la Caceu Margareta. La momentul întocmirii raportului (18 decembrie 1989) nu se cunoştea identitatea cadavrului examinat şi medicul legist a făcut un portret vorbit cu cîteva elemente de identificare care să ajute la identificarea ulterioară. La fel s-a procedat şi pentru ceilalţi morţi găsiţi în morgă. În unele cazuri elementele descriptive din raportul medico-legal au fost prea sumare pentru o identificare exactă, motiv pentru care au mai rămas cîteva cazuri considerate cadavre neidentificate. Am explicat problema în articolul „Misterul” celor 40 de cadavre (linc).

Documentele prezentate sînt din dosarul „procesului celor 25” al revoluţiei din Timişoara şi au fost făcute publice prin efortutile asociaţiei 21 Decembrie din Bucureşti, în cadrul saitului dosarelerevolutiei.ro

[ştampila Laboratorului de Medicină Legală din Timişoara]
Nr. 1009/37 din 18.12.89

Subsemnatul Dr. Dressler Milan L., medic principal legist şef de lucrări la disciplina de medicină legală, ca urmare a adresei procuraturii judeţene Timiş dos. nr. [spaţiu necompletat, nu e limpede dacă a existat o astfel de adresă sau se aştepta o asemenea adresă pentru a se completa ulterior] din 18.12.89 am procedat azi 18.12.89 la examenul extern al CADAVRULUI NEIDENTIFICAT DE SEX FEMININ în vîrstă de 30-40 de ani, cu nr. de ordine 37.
Examenul extern a avut loc la morga spitalului judeţean Timişoara în prezenţa Tov. proc. Chindriş Th. de la procuratura judeţeană Timiş şi a ofiţerilor Marianuţ, Bărbulescu şi Bercea.

Examen îmbrăcăminte

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (48). Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter

În acest fragment continui prezentarea victimelor din zona M.Ap.N. cu cazuri de persoane împuşcate în autoturisme. Fiindcă în rezoluţia parchetului aceste cazuri nu sînt trecute unul după altul, ci sînt intercalate între victime împuşcate în alte împrejurări, am ales să nu mai respect ordinea prezentării victimelor din rezoluţia parchetului. Am păstrat numărul de ordine al victimelor din această rezoluţie, dar am adunat cazurile rămase de persoane împuşcate în autoturisme în acest fragment, pentru a reliefa mai bine un fenomen întîmplat în acele zile: împuşcarea oamenilor care se deplasau cu autoturismele.

100. Parte vătămată Anton Aurel Laurenţiu (M.Ap.N.-Vol. 12) – rănit

Braşovenii din noiembrie 1987

Imediat după revoluţia din decembrie 1989, presa s-a ocupat şi de mişcarea muncitorească de la Braşov din noiembrie 1987. 61 de persoane au fost condamnate după acea răscoală la pedepse cu executare la locul de muncă. Alte cel puţin 2 persoane au primit pedepse cu suspendare. „România Liberă” din 9 ianuarie 1990 publică o listă cu 74 de persoane (de fapt, 73, fiindcă Năstase Dumitru e trecut de 2 ori) care au fost pedepsite după respectiva răzmeriţă a braşovenilor cu repartizarea la alte locuri de muncă (în general, din alte oraşe, dar sînt şi 7 cazuri la care sînt indicate întreprinderi tot din Braşov, inclusiv actualul preşedinte al asociaţiei „15 noiembrie 1987”, Florin Postolachi). Ulterior, „România Liberă” din 12 ianuarie 1990 completează lista respectivă cu încă 10 persoane care fuseseră omise în lista iniţială. În total 83 de persoane.

După includerea braşovenilor din 1987 în Legea 341/2004 a revoluţionarilor, fapt care a dat celor care au avut de suferit în urma reprimării răzmeriţei din noiembrie 1987 drept la indemnizaţie ca şi pentru revoluţionarii din 1989, s-a înregistrat o creştere spectaculoasă a numărului celor despre care s-a descoperit că au suferit în urma acelor evenimente. Casa de Pensii comunica (linc) că în august 2012 au fost 217 persoane beneficiare de indemnizaţii conform prevederilor legale legate de revolta muncitorească de la Braşov din noiembrie 1987. Numărul total a putut înregistra o creştere de atunci, căci data limită de depunere a dosarelor pentru recunoaşterea calităţii de luptător braşovean din noiembrie 1987 a fost 31 decembrie 2012, conform Legii 178/2012 (linc). De precizat că, dacă indemnizaţiile luptătorilor în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite nu se mai plătesc, măsura nu a afectat noiembriştii braşoveni din 1987 care primesc în continuare indemnizaţii. Redau articolele din ziar care pomenesc numele braşovenilor prigoniţi după 1987. Dau mai jos lista acestora (în paranteză întreprinderile la care au fost surghiuniţi), ţinînd cont şi de corecturile apărute în „România Liberă” din 12 ianuarie 1990. Am rearanjat lista pentru a respecta ordinea alfabetică. Comentariile mele sînt cu litere cursive între paranteze drepte.

Lista luptătorilor braşoveni din noiembrie 1987, cum era ea în ianuarie 1990

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (47). Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)

În acest fragment prezint cazuri de militari împuşcaţi cînd se aflau într-un transportor amfibiu blindat respectiv într-un elicopter.

96. Pantea Ioan (M.Ap.N.-Vol. 11) – decedat
Numitul Pantea Ioan, cu ultimul domiciliu în Moreni (…) jud. Dâmboviţa, a făcut parte din echipajul unuia dintre TAB-urile care, în ziua de 25.12.1989, au plecat de la Întreprinderea „Automecanica” Moreni către sediul Ministerului Apărării Naţionale. În jurul orelor 2200, în timp ce vehiculul se afla în apropierea sediului Ministerului Apărării Naţionale, forţele care asigurau paza ministerului au deschis focul asupra TAB-ului, împrejurare în care numitul Pantea Ioan a fost împuşcat mortal.
Prin rezoluţia cu nr. 28/P/2006 din 01.11.2007 a Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel s-a dispus clasarea cauzei.

Emisiune despre revoluţie la TV Europa Nova Timișoara, 16 decembrie 2013

Actualizare 11 decembrie 2018: Înlocuire înregistrare de pe saitul vimeo, care nu mai era disponibilă, cu înregistrare de pe youtube.

În 16 decembrie 2013 am fost invitat la televiziunea timişoreană „Europa Nova” la o emisiune despre revoluţia română din 1989. Alături de mine îi mai puteţi vedea pe Adrian Kali (rănit în revoluţie – linc) şi Miodrag Milin (istoric). realizatoarea emisiunii este Nadia Iucu.