Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Sentinţa de primă instanţă a revoluţiei din Caransebeş Ianuarie 3, 2014


Procesul revoluţiei din Caransebeş a fost destul de întortocheat. Rechizitoriul procuraturii l-am prezentat deja (linc). A urmat sentinţa 27 din 14 iulie 1990 în care se cerea restituirea dosarului la procuratură pentru completarea cercetărilor (linc), sentinţă atacată cu recurs de procuratură (linc). Recursul a fost admis şi cauza trimisă spre rejudecare la prima instanţă (linc).

La rejudecare în primă instanţă, Tribunalul Militar Extraordinar Caraş Severin a dat sentinţa pe care o prezint mai jos. Facsimilul sentinţei îl puteţi vedea pe celălalt sait al meu, documente1989 (linc). Redau această hotărîre care cred că descrie cel mai bine situaţia de fapt din timpul revoluţiei din Caransebeş, cu menţiunea că aprecierea juridică a situaţiei s-a schimbat în urma unui recurs în anulare, care a dus la achitarea inculpaţilor pe motiv de legitimă apărare. În viitor voi prezenta şi hotărîrea de la recursul în anulare.

ROMÂNIA
TRIBUNALUL MILITAR EXTRAORDINAR CARAŞ SEVERIN
REŞIŢA

SENTINŢA PENALĂ NR. 13
Şedinţa publică din 2 aprilie 1991, ţinută la Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa

PREŞEDINTE: Ciulei Gheorghe – vicepreşedinte al tribunalului jud. Caraş Severin
JUDECĂTOR: Purcăriţă Tra[n]dafir – preşedinte de secţie
MEMBRII: Gontolea Vasile – maior, Bogdan Alexandru – maior, Fierascu Virgil – căpitan
PROCUROR: Cosneanu Gheorghe – procuror militar
GREFIER: Albu Silvia

S-a întrunit în şedinţa publică din 2 aprilie 1991, pentru judecarea cauzei referitoare la inculpaţii arătaţi mai jos, trimişi în judecată prin rechizitoriul Procuraturii militare Timişoara, pentru infracţiunile mai jos arătate: cpt. (r) ROSETI GHEORGHE, lt. maj. PLOŞTINARU VASILE, lt. (r) PĂDEANU PAUL, FERENŢI ION, lt. maj. (r) BRATU SORIN, lt. (r) MARCU MIHAI, plt. adj. (r) MARGINE IOAN, serg. maj. (r) MIRON ION, serg. maj. (r) IHNATIUC VASILE, plut. (r) NEGRII DUMITRU – art. 174 cod penal şi art. 20 cod penal rap. laart. 176 lit. b cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b cod penal şi art. 75 lit. a cod penal şi lt. maj. (r) HORGA LIVIU pt. art. 181 cod penal şi art. 182 cod penal cu aplic. art. 73 lit. b cod penal şi art. 33 lit. a cod penal.

La apelul nominal au fost prezenţi inculpaţii Roşeţi Gheorghe sub stare de arest, Horga Liviu, sub stare de arest, Marcu Mihai sub stare de arest şi asistaţi de av. Dumitrescu Viorel, inc. Ploştinaru Vasile şi Bratu Sorin sub stare de arest şi asistaţi de av. Işfan Adriana, inculpaţii Ihnatiuc Vasile, Ferenţi Ioan, Margine Ioan şi Miron Ion sub stare de arest şi asistaţi de av. Zandoneni Radu, inculpaţii Pădeanu Pavel şi Negrii Dumitru sub stare de arest şi asistaţi de av. Bachici Slobodan, lipsă fiind părţile vătămate şi partea civilă spitalul orăşenesc Caransebeş.

Procedura completă.

S-au verificat actele şi lucrările de la dosar, după care,

Reprezentantul Procuraturii declară că alte probe nu mai are de administrat şi cere cuvîntul în fond.

Apărătorii inculpaţilor, de asemenea, arată că nu mai au probe de administrat în apărare şi cer cuvîntul în fond.

Reprezentantul procuraturii, după ce prezintă starea de fapt, cere condamnarea inculpatului Roşeţi Gheorghe pentru instigare la infracţiunea de omor deosebit de grav şi instigarea subordonaţilor; condamnarea inculpatului Horga Liviu pentru comiterea infracţiunii prev[ăzută] şi ped[epsită] de art. 182 cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b cod penal; condamnarea inculpaţilor Marcu Mihai, Miron Ion şi Ihnatiuc Vasile în baza art. 20 cod penal raportat la art. 174, 176 lit. b, art. 75 lit. a şi 73 lit. b cod penal, iar pentru inculpaţii Negrii Dumitru,Margine Ion, Bratu Sorin, Ferenţ Ion, Pădeanu Paul, Ploştinaru Vasile a cerut achitarea lor şi punerea de îndată în libertate a acestora. De asemenea, cere obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor de judecată şi de spitalizare a părţilor vătămate.

Apărătorul inculpaţilor Roşeţi Gheorghe, Marcu Mihai şi Horga Liviu în pledoaria sa, arată că legitimitatea puterii lor nu a încetat atîta vreme cît unitatea lor a fost atacată, ei aveau obligaţia să o apere pînă la 22 decembrie 1989 cînd puterea a căzut, dar cu toate acestea, este unica unitate militară care încă în 21 decembrie 1989 şi-au abandonat unitatea şi deci nu se paote pretinde că au încercat zădărnicirea revoluţiei, situaţie faţă de care cere achitarea inculpatului Roşeţi Gheorghe de orice penalitate. Acesta a folosit arme cu gaze lacrimogene doar pentru intimidare. De asemenea, cere şi achitarea inculpaţilor Horga Liviu şi Marcu Mihai.

Apărătorul inculpaţilor Ferenţi Ion, Margine Ion, Miron Ion şi Ihnatiuc Vasile arată că revolta din Caransebeş nu a avut legătură cu ceea ce a fost la Timişoara, aici s-a cerut eliberarea celor 4 arestaţi prinşi cu manifeste,, ca mai apoi, în data de 21 decembrie 1989, în jurul orelor 16, demonstranţii îndreptîndu-se spre sediul miliţiei cu intenţia de a-i dezarma şi elibera deţinuţii de drept comun, moment înc are s-a aplicat planul de apărare al unităţii. faţă de starea de fapt şi probele administrate în cauză, cere achitarea lor întrucît nu au comis faptele pentru care au fost trimişi în judecată.

Apărătorul inculpaţilor Negrii Dumitru şi Pădeanu Paul arată că aceştia au folosit armele doar atunci cînd s-au tras focurile de avertisment şi avînd în vedere probatoriul administrat în cauză, cere achitarea lor şi punerea de îndată în libertate.

Apărătorul inculpaţilor Bratu Sorin şi Ploştinaru Vasile, avocat Işfan Adriana, achiesează concluziilor puse anterior cu privire la legitimitatea puterii care a fost legitimă pînă în 22 decembrie 1989 cînd puterea de stat a fost dizolvată fiind vorba de o unitate militară. Activitatea inculpaţilor a fost un act în deplină legitimitate, de apărare. Cu privire la părţile vătămate, arată că rănile acestora au apărut după orele 16, cînd cei doi inculpaţi nu maie rau în obiectiv. Cere achitarea inculpaţilor pe care-i apără şi punerea de îndată în libertate.

Inculpatul Roşeţi Gheorghe cere dreptatea vieţii militare. Miliţia nu a făcut altceva decît a apărat viaţa, integritatea oamenilor, pe săraci, avutul celor bogaţi, a respectat jurămîntul militar depus atunci cînd a îmbrăcat haina militară, şi totuşi nu şi-a respectat acel jurămînt la 21 decembrie 1989 cînd nu a ştiut finalul revoluţiei şi au părăsit sediul. În acele momente activitatea lui a fost de risc juridic. Toţi au apărat unitatea fără să producă victime şi consideră acuzaţia sa ca o salvare a oraşului Caransebeş de la un mare dezastru.

Inculpatul Ploştinaru Vasile cere achitarea sa întrucît nu este vinovat.

Inculpatul Bratu Sorin cere achitarea sa considerîndu-se nevinovat.

Inculpatul Horga Liviu arată că nu este vinovat de comitarea infracţiunii reţinută în sarcina sa, ceea ce au folosit ei sînt prevăzute în regulamentul de apărare: bastoane, foc în sus, gaze lacrimogene, tot ce nu atinge integritatea corporală, toate acestea au fost arme de intimidare. Rănirea acelor persoane s-a produs după două ore de la părăsirea lor a sediului. Cere achitarea sa de orice penalitate.

Inculpatul Ferenţ Ioan cere achitarea sa întrucît nu este vinovat.

Inculpatul Marcu Mihai arată că singurul lucru pentru care ar putea fi condamnaţi este faptul că au părăsit unitatea militară, dar de tras nu au tras în oameni.

Inculpatul Pădeanu Paul arată că nu este vinovat şi lasă la latitudinea instanţei.

Inculpatul Margine Ion arată că nu este vinovat şi cere achitarea sa.

Inculpatul Negrii Dumitru, nu este vinovat şi cere achitarea sa de orice penalitate.

Inculpatul Miron Ion susţine că nu este vinovat, arma a folosit-o doar după ora 20, cînd a tras numai în cauciucurile automacaralei şi nu în oameni.

Inculpatul Ihnatiuc Vasile arată că a tras 4-5 gloanţe de avertisment în sus şi nu se consideră vinovat.

TRIBUNALUL,

Deliberînd asupra cauzei penale de faţă, constată că:

Prin rechizitoriul procuraturii militare Timişoara din 15 martie 1990, s-a dispuns trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor: cpt. rez. Roşeţi Gheorghe, lt. maj. rez. Horga Liviu, lt. maj. rez. Ploştinaru Vasile, lt. rez. Pădeanu Paul, lt. rez. Ferenţi Ion, lt. maj. rez. Bratu Sorin, lt. rez. Marcu Mihai, plut. adj. rez. Margine Ioan, serg. maj. Miron Ion, plut. rez. Negrii Dumitru şi serg. maj. Ihnatiuc Vasile, toţi lucrători în cadrul fostei miliţii a oraşului Caransebeş, pentru tentativă la infracţiunea de genocid, prevăzută de art. 20 raportat la art. 357 lit. a cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a cod penal.

Dosarul a fost înaintat pentru judecare cauzei la tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.

În fapt, în sarcina inculpaţilor, prin actul de sesizare a instanţei s-au reţinut următoarele:

În data de 21 decembrie 1989, ca şi în alte o0raşe din ţară, au avut loc întruniri, în marile unităţi economice din Caransebeş, expresie a nemulţumirilor populaţiei faţă de dictatura ceauşistă, aflată în contradicţie cu interesele poporului.

Din ordinul inculpatului Roşeţi Gheorghe, comandanntul miliţiei Caransebeş, care cunoştea această stare de spirit a cetăţenilor oraşului, încă din cursul dimineţii, cadrele au fost înarmate cu puşti şi pistoale mitralieră.

În momentul în care grupurile compacte de demonstranţi (care formulau revendicări cu caracter social-politic dar solicitau şi eliberarea celor 4 persoane reţinute cu cîteva zile înainte pentru că au răspîndit manifeste ce exprimau revolta împotriva s-au apropiat de sediul miliţiei, au fost întîmpinate cu focuri de armă.

Demonstranţii au adus şi pe fostul prim-secretar al Comitetului judeţean PCR Caraş Severin pentru a cere încetarea focului, dar lucrătorii de miliţie au continuat să tragă. odată cu lăsarea întunericului, în jurul orelor 18,00 au început să cadă primele victime, cînd a fost împuşcat mortal Cimpoeş Viorel şi au fost rănite alte 13 persoane.

Prin sentinţa nr. 27 din 14 iulie 1990 Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a respins excepţia de necompetenţă materială întemeiată pe dispoziţiile Decretului-Lege nr. 7/1990, excepţie ridicată în şedinţa publică din 26 iunie 1990.

Aceasta în raport cu situaţia de fapt reţinută de instanţă (în urma derulării parţiale a cercetării judecătoreşti) în sensul că inculpaţii nu au urmărit prin activitatea lor să înăbuşe revoluţia populară, ci, fiind atacată unitatea militară din care făceau parte, au luat măsuri de apărare cu consecinţa morţii unor persoane şi rănirii altor 13.

Totodată, s-a dispus restituirea dosarului la Procuratura Militară Timişoara, pentru competarea urmăririi penale, întrucît nu s-a stabilit, care dintre inculpaţi a ucis prin împuşcare pe Cimpoieş Viorel, dacă moartea acestuia şi rănirea celorlalte persoane s-a produs prin foc tras direct sau prin ricoşeu, şi, în fine, dacă muniţia cu substanţe lacrimogene era aptă a produce şi alte consecinţe (vătămare corporală sau moartea).

Pentru lămurirea acestor aspecte s-a apreciat a fi necesară efectuarea unei reconstituiri care să stabilească poziţiile inculpaţilor şi victimelor, identificarea armelor pe care le-au avut asupra lor şi efectuarea unei expertize balistice.

S-a apreciat a fi necesară expertiza psihiatrică a inculpaţilor, în conformitate cu prevederile art. 117 cod procedură penală.

Împotriva acestei hotărîri Procuratura militară Timişoara a declarat recurs, formulînd mai multe motive de casare.

Printr-unul din aceste motive sentinţa este criticată [rînd lipsă la copierea paginii] Decretul-Lege nr.  7/1990.

Curtea Supremă de Justiţie – secţia militară, prin decizia nr. 35 din 8 martie 1990 [de fapt, 1991] a admis recursul declarat, a casat sentinţa atacată şi a dispus trimiterea cauzei pentru judecare Tribunalului Militar Extraordinar Caraş Severin.

Din probele administrate rezultă cu claritate că acţiounile de tragere din sediul fostei Miliţii din Caransebeş, nu au constat în acţiuni comise în intenţia de a extermina în întregime sau parţial un grup notînd etnic, rasial, religios sau o colectivitate. Infracţiunea de genocid a fost preluată din dreptul internaţional pe baza convenţiei din 9 decembrie 1948 cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului.

Din grupul de persoane ce s-a îndreptat de la sediul fostului Consiliu Popular Caransebeş spre fosta miliţie, un grup de cetăţeni au trecut la acte de atacare a sediului cu pietre, sticle incendiare, etc., creînd inculpaţilor o puternică stare de tulburare în luarea acţiunilor celor mai potrivite, partea inferioară a sediului fiind cuprinsă de flăcări.

În aceste condiţii lucrătorii fostei miliţii din Caransebeş au acţionat, la început prin încercări de calmare a populaţiei, încercînd un dialog în care să se prezinte doleanţele, dialog ce nu s-a realizat.

Toate probele testimoniale au cofirmat această stare de fapt.

În faţa sediului fostei miliţii s-au format mai multe grupuri de persoane.

O mare parte din cetăţeni au afluit de la demonstraţia din faţa primăriei oraşului Caransebeş, cetăţeni ce au demonstrat paşnic, demonstraţia avînd conţinut revendicativ, însă dintre aceştia s-au desprins un grup care a manifestat violent, comiţînd acte directe de atacare a sediului unităţii de miliţie, cu intenţia vădită de a pătrunde în sediu. Acest grup care a acţionat pe trotuarul din faţa sediului s-a deplasat material de masa de cetăţeni paşnici ce în mare majoritate se aflau depărtaţi de sediul miliţiei dispuşi pe zona Garnizoana militară, stradă pînă spre zona Complexului de deservire şi în apropierea Casei Armatei.

Curtea Supremă printr-o hotărîre definitivă a trimis cauza spre judecată acestei instanţe.

Din administrarea probelor de la dosar rezultă că nu este stabilită o altă stare de fapt, situaţii noi care să impună schimbarea competenţei de judecată faţă de hotărîrea definitivă a instanţei de trimitere. Astfel s-a apreciat că starea de fapt este legată de evenimentele revoluţiei şi urmează a fi judecată cauza de instanţa specială.

Prin sentinţa penală nr. 8 din 4 martie 1991 pronunţată de această instanţă, soluţie rămasă definitivă prin nerecurare, s-a dispus schimbarea încadrării juridice privind pe inculpaţii Roşeţi Gheorghe, Ploştinaru Vasile, Margine Ion, Pădeanu Paul, Ferenţi Ion, Bratu Sorin, Marcu Mihai, Miron Ion, Negrii Dumitru, Ihnatiuc Vasile din infracţiunea prevăzută de art. 20 cod penal raportat la art. 357 alin. 1 cod penal [genocid] cu aplicarea art. 75 lit. a cod penal în art. 174 cod penal şi art. 20 cod penal raportat la art. 176 lit. b cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b cod penal şi art. 75 lit. a cod penal.

S-a dispus disjungerea judecării cauzei privind pe inculpaţii de mai sus pentru săvîrşirea infracţiunii prev. de art. 174 cod penal şi art. 73 lit. b cod penal dispunînd în baza art. 333 cod procedură penală restituirea dosarului la Procuratura Militară Timişoara pentru completarea urmăririi penale pentru efectuarea expertizei balistice pentru stabilirea direcţiei de tragere, arme cu care s-a precauzat moartea victimei, unghiul de tragere faţă de poziţia victimei Cimpoeş Viorel, şi alte probe necesare pentru a stabili identitatea făptuitorului.

S-a dedus faţă de inculpaţi perioada de arest preventiv pentru săvîrşirea infracţiunii prev. de art. 174 cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b revocînd măsura arestării inculpaţilor faţă de această infracţiune.

S-a dispus schimbarea încadrării juridice din art. 20 cod penal raportat la art. 357 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a cod penal faţă de inculpatul Horga Liviu în art. 181 cod penal şi art. 182 cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b cod penal şi art. 33 lit. a cod penal.

S-a dispus continuarea judecării inculpatului Horga Liviu pentru săvîrşirea infracţiunii prev. de art. 181 cod penal, 182 cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal şi art. 73 lit. b cod penal şi a celorlalţi inculpaţi pentru săvîrşirea infracţiunii prev. de art. 20 cod penal raportat la art. 176 lit. b cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a cod penal şi art. 73 lit. b cod penal (pentru fiecare inculpat).

S-a dispus potrivit art. 117 cod procedură penală efectuarea expertizei psihiatrice la inculpaţii cărora li s-a reţinut infracţiunea prev. de art. 20 raportat la art. 176 lit. b cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a cod penal şi art. 73 lit. b cod penal.

S-a dispus efectuarea unei expertize balistice traseologice de către laboratorul de Criminalistică Cluj spre a stabili faţă de probele din dosar traiectoria glontelui, în funcţie de posibilităţile actuale.

S-a dispus efectuarea de către acelaşi laborator de criminalistică a unei expertize privind posibilitatea de acţiune a cartuşelor cu gaze lacrimogene.

S-a acordat termen de judecată în continuare a cauzei în 2 aprilie 1991, pentru cînd urma a se cita inculpaţii cu mandat de transfer şi părţile lipsă.

În cauză, după schimbarea încadrării juridice s-au mai audiat martori, părţi vătămate, în baza art. 42 din codul de procedură penală, instanţa menţinînd actele îndeplinite de instanţa desesizată.

De asemenea, s-au efectuat expertizele psihiatrice prevăzute de art. 117 cod procedură penală şi s-a efectuat un raport de expertiză criminalistică de Laboratorul interjudeţean Cluj privind posibilitatea unei expertize balistice traseologice referitor la tragerile din 21 decembrie 1989 şi a efectelor asupra corpului persoanelor în cazul tragerii cu cartuşe conţinînd gaze lacrimogene.

Din ansamblul material probator de la dosar, din interpretarea analitică şi sintetică a probelor se reţine următoarea stare de fapt:

În data de 21 decembrie 1989, grevată pe starea de spirit din ţară şi în oraşul Caransebeş s-au produs în unităţile economice manifestări de nemulţumire faţă de conducerea politică solicitînd măsuri cu caracter revendicativ.

În acest sens în jurul orei 14 o mare coloană de muncitori, avîndu-l ca lider pe martorul Drăghiţă Zaharia s-au deplasat de la Întreprinderea de Construcţii de Maşini Caransebeş la Primăria oraşului Caransebeş. Ei s-au deplasat la primărie spre a fi informaţi de ceea ce se întîmplă la Timişoara, care este situaţia celor 4 persoane arestate în baza Decretului 153/1970, cetăţenii cunoscînd că ei ar fi scris lozinci anticeauşiste. pe traseul pînă la Primărie se strigau lozinci ca: „Jos Ceauşescu”, „Jos comunismul”, „Jos dictatura”.

Organele de miliţie din Caransebeş aflînd despre această situaţie s-au deplasat, din ordinul comandantului Roşeţi Gheorghe, pe itinerarul urmat de muncitori şi i-au însoţit pînă la consiliul popular cu scopul de a preveni distrugerile ori degradarea unor obiective, magazine, fără a se lua nici o măsură împotriva cetăţenilor demonstranţi.

Comandantul fostei miliţii cunoştea bine starea de nemulţumire a cetăţenilor din oraş întrucît de mai multe ori a sesizat şi în scris conducerii politice şi chiar personal a participat la remedierea unor aspecte negative în scopul dezamorsării tensiunilor sociale. Acesta a dat ordin clar de a nu se acţiona cu foc de armă.

Demonstranţii cînd au plecat la ICM Caransebeş s-au deplasat pe strada Scînteii Nord, Scînteii, Şcolii şi 30 Decembrie, astfel itinerarul parcurs fiind situat în imediata apropiere a sediului fostei miliţii Caransebeş. Pe acest traseu nu s-au manifestat acţiuni faţă de lucrătorii de miliţie.

La sediul fostului consiliu popular lucrătorii de miliţie nu au intervenit în nici un fel împotriva demonstranţilor întruniţi în număr mare care scandau lozinci împotriva regimului şi nici cînd o parte din aceştia au pătruns în sediul consiliului, au spart geamurile, au distrus mobilierul şi bunurile din incintă. Cu această ocazie lucrătorii de miliţie au fost loviţi şi au fost căutaţi dacă au armament asupra lor spre a fi dezarmaţi. Lucrătorii de miliţie molestaţi nu au ripostat de nici un fel, căutînd dezamorsarea situaţiilor conflictuale şi retrăgîndu-se la sediul unităţii de miliţie.

La sediul Consiliului popular a fost venit şi fostul prim secretar al judeţului Caraş Severin Radu Constantin spre a dialoga cu cetăţenii şi a le rezolva doleanţele. Dialogul s-a putut realiza parţial. În sediu au pătruns persoane printre care erau şi sub influenţa alcoolului şi au produs în mod nejustificat distrugeri, fiindcă nu li s-a opus nici o rezistenţă.

Demonstranţii solicitau şi punerea în libertate a arestaţilor, cu referire la tinerii de la ICM Caransebeş care erau sancţionaţi la Decretul 153/1970. Aceşti arestaţi se aflau în arestul I.M.J. Caraş Severin, dosarele lor nefiind instrumentate de către lucrătorii din cadrul Miliţiei Caransebeş, comandantul Roşeţi ordonînd caaceştia dacă se va solicita să nu fie introduşi în arestul lor.

Fostul prim secretar Radu Constantin, aşa cum relatează acesta, a fost chemat la telefon de fostul secretar general Nicolae Ceauşescu informîndu-l de situaţia din oraşul Caransebeş, spunîndu-i că ar fi bine ca să fie puşi în libertate cei care au fost arestaţi pentru că „au făcut ceva înscrisuri”. În final s-a obţinut un acord în acest sens.

Înainte de aceste discuţii, aceasta fiind în jurul orei 18, a fost trimis fostul prim vicepreşedinte al Consiliului Popular Caraş Severin cu un grup de cetăţeni la miliţie.

În timp ce se încerca un dialog cu manifestanţii, respectiv în jurul orei 17, în mulţime s-a lansat ideea de a se merge la sediul miliţiei pentru a elibera arestaţii.

O mare masă de oameni s-a deplasat spre sediul miliţiei. Înainte de apariţia manifestanţilor un cetăţean a ajuns la sediul miliţiei, informîndu-l pe comandantul Roşeţi Gheorghe că vor veni cetăţeni care au de gînd să atace sediul şi să ia armele.

Comandantul miliţiei a dat ordin ca lucrătorii de miliţie să ia armamentul din dotare, piustoalele automate, cele două puşti mitralieră şi arma cu cartuşe cu gaze lacrimogene şi fiecare să-şi ocupe locul conform planului de apărare al unităţii. Datorită stării de agitaţie şi panică nu s-a putut respecta înregistrarea predării întregului armament.

Manifestanţii s-au apropiat săre sediuzl miliţiei rămînînd la o distanţă apreciabilă de sediu (40 – 100 m) pe un aliniament format de clădirea comenduirii de garnizoană şi complexul de deservire „Semenic”.

Inculpatul Roşeţi Gheorghe îmbrăcat în ţinută civilă, însoţit de lucrătorii de miliţie înarmaţi cu pistoale mitralieră au ieşit în faţa sediului şi a îcnercat să poarte un dialog, să se facă o comisie care să analizeze doleanţele şi revendicările solicitate.

Dialogul nu a putut fi realizat întrucît s-a aruncat cu pietre şi alte obiecte în lucrătorii de miliţie fiind nevoiţi a se retrage în sediu.

Din toate probele de la dosar se reţine că din afara sediului lucrătorii de miliţie nu au tras nici un foc de armă.

Prin staţia de la maşina miliţiei aflată în interior s-au făcut repetate apeluri la renunţarea pătrunderii în sediu care este unitate militară, la calm, la necesitatea dialogului. Între timp, evenimentele succedîndu-se foarte rapid, un grup de cetăţeni de cîteva zeci de persoane s-au desprins din rîndul manifestanţilor şi au trecut în mod direct la atacarea sediului miliţiei, aruncînd cu pietre, sticle incendiare, aducînd un recipient cu lichid inflamabil în faţa porţii. Conform planurilor de apărare la birourile de la parter erau postaţi de la garnizoană spre poartă inculpaţii Bratu Sorin în biroul comandantului, Ploştinaru Vasile în biroul secretariat şi Stan Mircea în biroul evidenţa populaţiei. La etaj au luat poziţie conform planului de apărare inculpaţii Horga Liviu ce avea asupra sa puşca cu cartuşe cu gaze lacrimogene şi Marcu Mihai dotat cu pistolul mitralieră. În spaţiul de sub poartă, curte şi spatele curţii s-au postat ceilalţi inculpaţi precum şi restul ofiţerilor şi subofiţerilor. La etajul clădirii şi în curte se aflau şi lucrători de securitate.

Grupul de atacanţi s-a desprins de masa cetăţenilor manifestanţi şi au trecut înainte de a se deschide focul la atacarea sediului, spărgînd geamurile de la parter, aruncînd sticle incendiare. Atacul s-a produs din direcţia garnizoanei spre poartă. Birourile unde erau lucrătorii de miliţie Bratu Sorin, Ploştinaru Vasile şi Stan Mircea în succesiunea arătată, au fost incendiate, făcîndu-se eforturi deosebite de a se atenua acţiunea flăcărilor. Lucrătorii de miliţie au văzut printre atacatori foşti condamnaţi pentru infracţiuni de drept comun sau persoane care au avut rude în arestul miliţiei reţinute pentru infracţiuni de viol, furt, tîlhărie.

La un moment dat inculpatul Ploştinaru Vasile a ieşit din birou spre curte plin de fum pe faţă, spunînd inculpatului Roşeţi Gheorghe „şefule vom arde ca şobolanii”.

La poartă s-a adus un recipient cu un combustibil care a explodat, flăcările intrînd şi sub poartă.

Tot parterul clădirii era cuprins de flăcări şi fum. Poarta de intrare avea o vizetă de sticlă. Sticla ca urmare a atacului s-a spart. A fost văzut de inculpatul Roşeţi Gheorghe şi ceilalţi lucrători de miliţie Hrelescu Iancu fost condamnat, cunoscut cu antecedente şi fapte penale printre care şi port ilegal de armă, care şi-a introdus faţa pe vizetă şi a strigat: „Am învins, arde miliţia. Să mergem la Roşeţi acasă să-i omorîm soţia şi copiii”.

Inculpatul Roşeţi în acel moment a arătat că a fost marcat de responsabilităţile pe care le avea în muinca de conducere a miliţiei şi a vieţii oraşului, considerînd că predarea armelor ar fi însemnat un masacru asupra populaţiei.

În acest moment, după ora 17, după incendierea birourilor de la parter, a atacului permanent cu sticle incendiare şi asupra porţii, a recepţionării celor spuse de Hrelescu Iancu a ordonat lucrătorilor de miliţie să se deschidă foc de avertisment. Tuturor subordonaţilor le-a spus direct sau le-a transmis prin alţii să se tragă numai foc de avertisment în sus, nu la picioare sau altfel. S-a atras atenţia să se tragă numai în sus cu evitarea posibilităţilor de rănire a vreunei persoane.

Primul a tras două focuri de avertisment inculpatul Roşeţi Gheorghe sub poartă şi în curte în aer. Focuri de avertisment în acest sens au tras şi ceilalţi lucrători de miliţie, de la parter, de sub poartă, din curte, de la etaj.

În acest moment al tragerii focurilor de armă nici o persoană nu a fost rănită. Faptul este dovedit cu depoziţiile inculpaţilor, a celorlalţi lucrători de miliţie şi securitate din sediu şi a martorilor audiaţi din rîndul manifestanţilor. unii dintre atacatori chiar au prins curaj lansînd ideea că se trage cu gloanţe oarbe.

Inculpaţii Bratu Sorin şi Ploştinaru Vasile au fost ajutaţi în stingerea focului de inculpatul Pădeanu Paul care a venit la secretariat.

Atît în biroul în care erau inculpaţii Bratu Sorin cît şi Ploştinaru Vasile s-a aruncat puternic cu sticle incendiare, în biroul comandantului, luînd foc canapeaua, covorul, geamul era spart. Au fost situaţii cînd inculpatul bratu Sorin a reuşit să arunce înapoi în stradă sticlele incendiare. În biroul-secretariat a fost văzut un cetăţean care a escaladat geamul încercînd să pătrundă în birou, la fel încercau să escaladeze geamul şi în biroul unde era inculpatul Bratu Sorin şi a ameninţat atît pe Ploştinaru Vasile cît şi pe Pădeanu Paul că o să se aducă dinamită şi o să ardă ca şobolanii.

De la deschiderea foculuio de avertisment de către fostul comandant Roşeţi Gheorghe şi pînă la părăsirea birourilor de către inculpaţii Ploştinaru Vasile, Bratu Sorin şi Pădeanu Paul, ultimul a părăsit secretariatul[,] nu s-au semnalat răniţi, aceştia conform probelor administrate atît de cei din interiorul clădirii cît şi de martorii oculari din afara sediului au tras numai focuri de avertisment de cîteva ori cu arma îndreptată în sus de lîngă geam spre cerul liber, fără posibiltiatea de ricoşeu.

Ulterior acestui prim moment de tragere, cînd nu au existat răniţi, aceşti trei inculpaţi au părăsit birourile de la stradă, retrăgîndu-se în curte în zona maşinilor de intervenţie şi spatele curţii, de unde nu au mai tras.

Înainte de plecarea inculpatului Roşeţi Gheorghe acesta s-a întîlnit în curte cu inculpatul Ploştinaru Vasile căruia i-a ordonat să elibereze arestaţii în situaţia în care se va extinde focul spre a nu se pune în pericol viaţa deţinuţilor.

Inculpatul Roşeţi Gheorghe a plecat în condiţiile de mai sus acasă pentru a încerca să salveze situaţia familiei ameninţată cu moartea. S-a retras prin spatele curţii însoţit de inculpatul Negri Dumitru şi încă un lucrător de miliţie. Inculpatul Negrii Dumitru a rămas în spatele curţii şi nu s-a mai întors în faţă.

Pînă la plecarea inculpatului Roşeţi Gheorghe, în curte şi sub poartă au tras focuri de armă inculpaţii Pădeanu Paul, Ferenţi Ion, Margine Ion, Ihnatiuc Vasile, Miron Ion şi Negrii Dumitru însă nu a fost semnalat nici un rănit.

Inculpatul Negrii Dumitru s-a retras în spatele curţii şi nu s-a mai întors în faţă, respectiv sub poartă. În spatele curţii au venit şi inculpaţii Ploştinaru Vasile şi Bratu Sorin care nu au mai tras focuri de armă, ei încercînd a dialoga cu cetăţenii de afară pentru calmarea situaţiei şi încetarea atacului.

După plecarea inculpatului Roşeţi Gheorghe inculpatul Margine Ion nu a mai tras, fiind bolnav de diabet s-a retras pe o bancă. A tras o singură rafală de gloanţe sub cerul liber, în prima fază a tragerilor cînd nu s-au semnalat răniţi.

După plecarea inculpatuli Roşeţi Gheorghe, sub poartă nu au maitras focuri de armă inculpaţii Pădeanu Paul şi Ferenţ Ion.

Al doilea moment al tragerii este acela de la plecarea inculpatului Roşeţi Gheorghe şi pînă la sosirea automacaralei.

În jurul orei 18 s-a semnalat un mort, respectiv victima Cimpoieş Viorel şi un număr de 7 persoane rănite cu gloanţe de la armele de foc, iar o persoană Irimescu Martin rănită cu cartuşe cu gaze lacrimogene.

Din analiza probelor de la dosar se reţine că în această perioadă s-au semnalat focuri de armă de la etajul clădirii unde erau inculpaţii Horga Liviu şi Marcu Mihai şi de sub poartă prin poartă şi vizeta porţii. Sub poartă se găseau înainte de venirea automacaralei inculpatul Ihnatiuc Vasile care a avut în dotare o puşcă mitralieră şi, a avut şi un pistol mitralieră aşa cum declară martorul Jurchescu Alexandru. Miron Ion a avut în dotare o puşcă mitralieră şi un pistol Carpaţi model 74. Înainte de venirea automacaralei a fost şi el sub poartă.

De remarcat că răniţii, respectiv persoana împuşcată, nu au fost din cei care au atacat sediul miliţiei, respectiv în această a doua fază. Aşa cum rezultă din probatoriul de la dosar, tragerile nu s-au făcut pe trotuarul din faţa sediului care ar putea fi apreciată ca o zonă interzisă. S-au semnalat numeroase trageri pe trotuarul din faţa casei armatei şi în clădirea casei armatei care este la o distanţă de cca 50 metri de sediul miliţiei.

Din aceste trageri şi ricoşeurile gloanţelor s-au produs victimele celui de-al doilea moment al tragerii, victime semnalate în jurul orelor 18 – 18,30.

Nu au justificare tragerile la această distanţă în clădirea Casei Armatei cu posibiltiatea rănirii grupului de demonstranţi care erau la o distanţă mai îndepărtată de sediul miliţiei.

Rănirea victimelor s-a produs cu intenţie indirectă şi nu se justificau în nici un fel astfel de trageri cînd atacul sediului de miliţie s-a făcut prin acţiuni directe de atac de pe trotuarul din faţa sediului.

Între timp s-au eliberat cei 21 de arestaţi din arest, au sosit şi cei 4 arestaţi de la Reşiţa, s-a mai dialogat între cetăţenii de afară şi lucrătorii de miliţie.

A treia fază a tragerii a fost aducerea unei automacarale în faţa porţii. O parte din martori susţin căa ceasta s-a adus spre a se opri tragerile de la poartă. Realitatea logică nu poate fi decît una: forţarea porţii spre a intra în sediul miliţiei. Nu se mai justifica în nici un fel prezenţa cetăţenilor în faţa sediului, întrucît arestaţii au fost eliberaţi, ci doar pentru a pătrunde în interior şi a se răzbuna pe lucrătorii de miliţie şi a le lua armele.

Se apreciază că rănirea victimelor Ciuteanu Andrei, Cîrpaci Ion, Rusu Sever, Sucală Liviu şi Brănişteanu Marian s-a produs în condiţiile art. 44 alin. 3 cod penal. Astfel sînt întrunite cerinţele art. 44 alin. 2 cod penal, justificîndu-se necesitatea de a înlătura atacul, iar excesul de apărare a inculpaţilor în acest moment se datoreşte tulburării şi temerii acestora, provocată de agresiune.

Instanţa a constatat că este vorba de excesul justificat, cauza care a creat pericolul fiind obiectivă, din punct de vedere subiectiv inculpaţii au săvîrşit fapta sub imperiul puternicei tulburări şi temeri, urmînd a se înlătura caracterul penal al faptei ce depăşeşte limitele unei agravări proporţionale.

Prezenţa automacaralei în condiţiile arătate, manevrele efectuate coroborate cu celelalte acte de agresiune creau iminenţa pericolului cauzat şi necesitatea apărării.

Urmează ca în baza art. 20 cod penal, raportat la art. 174, 176 lit. b, art. 75 lit. a şi 73 lit. b cod penal, să condamne pe inculpaţii Marcu Mihai, Miron Ion şi Ihnatiuc Vasile, pentru rănirea părţilor vătămate Sălceanu Valeriu, Covaci Lascu, Pascu Ion, Stîngu Cristina, Puraci Samfir, Onişa vasile şi Carp Ionica, la pedeapsa de cîte 3 ani închisoare, fiecare.

Urmează în baza art. 88 cod penal, să deducă perioada de arest pentru inculpaţii Marcu Mihai şi Miron Ion cu începere de la 19 ianuarie 1990 pînă azi, iar pentru inculpatul Ihnatiuc Vasile cu începere din 22 ianuarie 1990 pînă azi şi a menţine în continuare starea de arest a celor trei inculpaţi.

Urmează ca în baza art. 71 cod penal, pe durata executării pedepsei, cei trei inculpaţi să fie lipsiţi de exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 cod penal iar în baza art. 176 alin. 2 cod penal şi art. 65 cod penal, inculpaţii vor fi lipsiţi de exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 cod penal, pe o perioadă de un an după executarea pedepsei închisorii.

Urmează ca în baza art. 188 din Legea nr. 3/1978, să oblige pe cei trei inculpaţi în solidar, la plata sumei de 4005,50 lei cheltuieli de spitalizare cu dobînzile legale de la rămînerea definitivă a sentinţei şi pînă la achitarea debitului faţă de partea civilă Spitalul orăşenesc Caransebeş.

Urmează ca în baza art. 191 cod procedură penală, să oblige pe fiecare din cei trei inculpaţi, la cîte 1000 lei cheltuieli judiciare statului.

Urmează ca în baza art. 10 lit. e cod procedură penală raportat la art. 44 cod penal şi art. 11 pct. 2 lit. a cod procedură penală, să achite pe aceeaşi inculpaţi pentru săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 20 cod penal, raportat la art. 174, 176 lit. b cod penal, şi art. 75 lit. a şi art. 73 lit. b cod penal pentru rănirea părţilor vătămate Ciuteanu Andrei, Cîrpaci Ion, Roşu Sever şi Sucală Liviu.

Urmează ca în baza art. 188 din Legea nr. 3/1978 să oblige pe inculpaţii Marcu Mihai, Miron Ion şi Ihnatiuc Vasile în solidar la 968 lei cheltuieli de spitalizare către aceeaşi parte civilă, cu dobînzile legale, de la rămînerea definitivă a sentinţei pînă la achtarea debitului.

Urmează ca în baza art. 182 cod penal, cu aplicarea art. 73 lit. b cod penal, să condamne pe inculpatul Horga Liviu, pentru rănirea părţii vătămate Irimescu Martin la 1 an închisoare.

Urmează să deducă perioada de arest cu începere din 19 ianuarie 1990, constatînd executată în întregime pedeapsa şi în baza art. 350 cod procedură penală să dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă emis de Procuratura Militară Timişoara, la 19 ianuarie 1990, în dosar nr. 23/P/1990.

Urmează ca în baza art. 10 cod procedură penală, raportat la art. 44 cod penal şi art. 11 pct. 2 lit. a cod procedură penală, să achite pe acelaşi inculpat pentru săvîrşirea prev. de art. 181 cod penal pentru rănirea părţii vătămate Brănişteanu Marian, cu aplicarea art. 73 lit. b cod penal.

Urmează ca în baza art. 188 din legea nr. 3/1978, să oblige pe inculpat la 613,50 lei despăgubiri civile, reprezentînd cheltuieli de spitalizare faţă de Spitalul Orăşenesc Caransebeş, cu dobînzile legale de la rămînerea definitivă a sentinţei şi pînă la achitarea debitului.

Urmează ca în baza art. 191 cod procedură penală, să oblige pe inculpat la 700 lei cheltuieli judiciare statului.

Urmează ca în baza art. 10 lit. c şi art. 11 pct. 2 lit. a cod procedură penală, să achite pe inculpaţii Roşeţi Gheorghe, Ploştinaru Vasile, Pădeanu Paul, Ferenţi Ion, Bratu Sorin, Margine Ioan, Negrii Dumitru, pentru săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 20 cod penal, raportat la art. 174, 176 lit. b cod penal, cu aplicare art. 75 lit. a şi 73 lit. b cod penal.

Urmează ca în baza art. 350 cod procedură penală, să dispună punerea de îndată în libertate de sub puterea mandatelor din 19 ianuarie 1990 emise de Procuratura Militară Timişoara în dosar 23/P/1990 privind pe inculpaţii Roşeţi Gheorghe, Ploştinaru Vasile, Pădeanu Paul, Ferenţi Ion, Bratu Sorin şi de sub puterea mandatelor de arestare din 22 ianuarie 1990 emise de acelaşi organ pentru inculpaţii Margine Ion Petru şi Negrii Dumitru.

Urmează a respinge restul pretenţiilor civile.

Cheltuielile judiciare urmează a rămîne în sarcina statului pentru inculpaţii achitaţi în baza art. 10 lit. c şi art. 11 pct. 2 lit. a cod procedură penală.

Urmează a menţine sechestrele asiguratorii instituite asupra bunurilor inculpaţilor condamnaţi, a dispune ridicarea celorlalte sechestre asiguratorii.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 20 cod penal, raportat la art. 174, 176 lit. b, art. 75 lit. a şi 73 lit. b cod penal, condamnă pe inculpaţii: MARCU MIHAI, fiul lui Nicolae şi Petria, născut la 18 iunie 1963 în comuna Bălăciţa, judeţul Mehedinţi;

– MIRON ION – fiul lui Ioan şi Paraschiva, născut la 6 iunie 1960 în Comăneşti, judeţul Bacău şi

– IHNATIUC VASILE – fiul lui Gheorghe şi Maria, născut la 16 februarie 1961 în localitatea Brodina, judeţul Suceava, pentru rănirea părţilor vătămate Sălceanu Valeriu, Covaci Lascu, Pascu Ion, Stîngu Cristina, Puraci Samfir, Onişa Vasile şi Carp Ionica, la pedeapsa de cîte:

– 3 (trei) ani închisoare fiecare.

În baza art. 88 cod penal, deduce perioada de arest pentru inculpaţii Marcu Mihai şi Miron Ion cu începere din 19 ianuarie 1990 pînă azi, iar pentru inculpatul Ihnatiuc Vasile cu începere din 22 ianuarie 1990 pînă azi şi menţine în continuare starea de arest a celor trei inculpaţi.

În baza art. 71 cod penal, pe durata executării pedepsei, cei trei inculpaţi vor fi lipsiţi de exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 cod penal iar în baza art. 176 alin. 2 cod penal şi art.  65 cod penal, inculpaţii vor fi lipsiţi de exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 a-c cod penal, pe o perioadă de 1 (un) an după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 188 din legea nr. 3/1978, obligă pe cei trei inculpaţi în solidar, la plata sumei de 4005,50 lei cheltuieli de spitalizare cu dobînzile legale de la rămînerea definitivă a sentinţei şi pînă la achitarea debitului faţă de partea civilă Spitalul Orăşenesc Caransebeş.

În baza art. 191 cod procedură penală, obligă pe fiecare din cei trei inculpaţi la cîte 1000 lei chelutieli judiciare statului.

În baza art. 10 lit. e cod procedură penală, raportat la art. 44 cod penal şi art. 11 pct. 2 lit. a cod procedură penală, achită pe aceiaşi inculpaţi pentru săvîrşirea infracţiunii prevăzută de art. 20 cod penal, raportat la art. 174, 176 lit. b cod penal, şi art. 75 lit. a şi art. 73 lit. b cod penal pentru rănirea părţilor vătămate Ciuteanu Andrei, Cîrpaci Ion, Roşu Sever şi Sucală Liviu.

În baza art. 188 din legea nr. 3/1978, obligă pe inculpaţii Marcu Mihai, Miron Ion şi Ihnatiuc Vasile în solidar la 968 lei cheltuieli de spitalizare către aceeaşi parte civilă, cu dobînzile legale, de la rămînerea definitivă a sentinţei pînă la achitarea debitului.

2. În baza art. 182 cod penal, cu aplicarea art. 73 lit. b cod penal, condamnă pe inculpatul:

– HORGA LIVIU – fiul lui Iustin şi Ana, născut la 14 noiembrie 1954 în localitatea Teaca, judeţul Bistriţa Năsăud, pentru rănirea părţii vătămate Irimescu Martin la:

– 1 (un) an închisoare.

Deduce perioada de arest cu începere din 19 ianuarie 1990, constatînd executată în întregime pedeapsa şi în baza art. 350 cod procedură penală dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă emis de Procuratura Militară Timişoara, la 19 ianuarie 1990, în dosar nr. 23/P/1990.

3. În baza art. 10 lit. c şi art. 11 pct. 2 lit. a cod procedură penală, achită pe inculpaţii:

– ROŞEŢI GHEORGHE, fiul lui Gheorghe şi Marioara, născut la 9 noiembrie 1953 în localitatea Teregoca, judeţul Caraş Severin;

– PLOŞTINARU VASILE – fiul lui Dumitru şi Gheorghiţa, născut la 14 noiembrie 1959 în localitatea Burila Mare, judeţul Mehedinţi;

– PĂDEANU PAUL – fiul lui Iulică şi Aristidia, născut la 17 mai 1958 în localitatea Giurgiţa, judeţul Dolj;

– FERENŢI ION – fiul lui Emerik şi Ana, născut la 4 iulie 1958 în localitatea Tarcău, judeţul Neamţ;

– BRATU SORIN, fiul lui Nicolae şi Silvia, născut la 15 decembrie 1951 în localitatea Rusca Montană, judeţul Caraş Severin;

– MARGINE IOAN PETRU – fiul lui Ioan şi Elena, născut la 22 iunie 1949 în localitatea Caransebeş, judeţul Caraş Severin;

– NEGRII DUMITRU – fiul lui Constantin şi Maria, născut la 24 octombrie 1960 în localitatea Vlăsineşti, judeţul Botoşani, pentru săvîrşirea infracţiunii prev. de art. 20 cod penal, raportat la art. 174, 176 lit. b cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a şi 73 lit. b cod penal.

În baza art. 350 cod penal, dispune punerea de îndată în libertate de sub puterea mandatelor din 19 ianuarie 1990 emise de Procuratura Militară Timişoara în dosar nr. 23/P/1990, privind pe inculpaţii Roşeţi Gheorghe, Ploştinaru Vasile, Pădeanu Paul, Ferenţi Ion, Bratu Sorin şi de sub puterea mandatelor de arestare din 22 ianuarie 1990 emise de acelaşi organ pentru inculpaţii Margine Ion Petru şi Negrii Dumitru.

Respinge restul pretenţiilor civile.

Cheltuielile judiciare rămîn în sarcina statului pentru inculpaţii achitaţi în baza art. 10 lit. c şi art. 11 pct. 2 lit. a cod procedură penală.

Menţine sechestrele asiguratorii instituite asupra bunurilor inculpaţilor condamnaţi, dispune ridicarea celorlalte sechestre asiguratorii.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunţare pentru inculpaţii prezenţi la pronunţare şi de la comunicare pentru celelalte părţi.

Pronunţată azi, 2 aprilie 1991 în şedinţă publică la Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa.

PREŞEDINTE Ciulei Gheorghe
JUDECĂTOR Purcăriţă Trandafir
MEMBRI Gonţolea Vasile, Bogdan Alexandru, Fierascu Virgil

Mai citeşte:
Roşeţ de la Caransebeş, martorul care confirmă invazia turiştilor sovietici din 1989
– alte articole despre revoluţia din Caransebeş, la pagina Revoluţia din Caransebeş

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s