Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii legat de indemnizaţiile de revoluţionar Ianuarie 6, 2014


Am pomenit mai demult despre recursul în interesul legii cu privire la indemnizaţiile de revoluţionar (linc), în care s-a cerut reglementarea modului de calcul al indemnizaţiilor de revoluţionar pe anul 2011, datorită soluţiilor diferite apărute în practica judecătorească. E vorba de procesele care fuseseră deschise de unii revoluţionari pentru plata unei diferenţe de indemnizaţie, ca urmare a faptului că începînd cu 2011 au apărut unele ordonanţe de urgenţă care au stabilit alt mod de calcul al indemnizaţiei decît cel prevăzut de legea 341/2004. Practic, noile acte normative n-au ţinut seama de creşterea salariului mediu pe economie care conform Legii 341/2004 constituie baza de calcul a indemnizaţiilor de revoluţionar.

Îmi exprimam părerea că, deşi recursul în interesul legii e declarat doar pentru calculul pe 2011 al indemnizaţiei, o eventuală respingere a sa deschide calea unor procese pentru diferenţă de indemnizaţie şi pentru anii 2012 şi 2013, din partea acelor tagme de revoluţionari (răniţi, reţinuţi, urmaşi de eroi martir) care continuă să primească indemnizaţie şi după suspendarea acesteia pentru „luptătorii cu merite deosebite”.

Parchetul General a susţinut că nu legea 341/2004 trebuie avută în vedere ci actele normative ulterioare, şi acest punct de vedere a fost acceptat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Practic asta înseamnă că se dă dreptate felului cum Casele de Pensii au plătit indemnizaţiile pînă acum (la o valoare mai mică decît cea prevăzută în textul legii 341/2004), iar procesele pentru diferenţă de indemnizaţie deschise de unii revoluţionari vor fi probabil respinse.

Reproduc mai jos, de pe saitul ÎCCJ (linc) textul deciziei instanţei la acest recurs în interesul legii.

DECIZIE nr. 22 din 18 noiembrie 2013 privind recursul in interesul legii, referitor la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (4) si art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, raportate la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010

EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE – COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSURUL IN INTERESUL LEGII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 16 decembrie 2013

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Completul competent să judece recursul în interesul legii
Dosar nr. 19/2013

Iulia Cristina Tarcea – vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Completului
Lavinia Curelea – preşedintele Secţiei I civile
Roxana Popa – preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile
Ionel Barbă – preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
Corina Michaela Jîjîie – preşedintele Secţiei penale
Adina Georgeta Nicolae – judecător la Secţia I civilă, judecător-raportor
Simona Gina Pietreanu – judecător la Secţia I civilă
Simona Lala Cristescu – judecător la Secţia I civilă
Laura Ivanovici – judecător la Secţia I civilă
Cristina Petronela Văleanu – judecător la Secţia I civilă
Dragu Creţu – judecător la Secţia I civilă
Ileana Izabela Dolache – judecător la Secţia a II-a civilă
Aurelia Motea – judecător la Secţia a II-a civilă
Rodica Dorin – judecător la Secţia a II-a civilă
Nela Petrişor – judecător la Secţia a II-a civilă
Ruxandra Monica Duţă – judecător la Secţia a II-a civilă
Rodica Zaharia – judecător la Secţia a II-a civilă, judecător-raportor
Zoiţa Milăşan – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Gheorghiţa Luţac – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Iuliana Rîciu – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Eugenia Ion – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Viorica Iancu – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Cezar Hîncu – judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, judecător-raportor
Ilie Iulian Dragomir – judecător la Secţia penală
Mariana Ghena – judecător la Secţia penală

Completul competent să judece recursurile în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 19/2013 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură civilă), şi art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa completului este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror-şef-adjunct.

Avocatul Poporului este reprezentat de doamna Ecaterina Mirea, consilier juridic.

La şedinţa de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu referire la modalitatea de stabilire, în anul 2011, a indemnizaţiilor lunare reparatorii şi a indemnizaţiilor lunare acordate potrivit Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Magistratul-asistent prezintă referatul, arătând că la dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: hotărâri judecătoreşti, prin care problema de drept ce formează obiectul recursurilor în interesul legii a fost soluţionată diferit, rapoartele întocmite de judecătorii raportori şi mai multe cereri de intervenţie accesorie, formulate de către următoarele persoane fizice şi juridice: Mitran Marian, Bulete Viorel, Luca Mihai, Romascu Neculai, Holban Danilă, Parfeni Ioan, Savan Mihai Ioan, Duţu Valerian, Rădoi Dan, Botezatu Vasile, Tîrnoveanu Mihai, Bordeianu Ludovic, Cocuz Virgil, Asociaţia Revoluţionarilor din Decembrie 1989 „Frăţia Balconul Operei”, Asociaţia Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Fulgeanu Gheorghe, Năsturel Gheorghe, Mondon Rusalin Aurel, Simion Ludovic, Secoşanu Petru, Morariu Dorin, Standolariu Valentin Radu, Jianu Dan, L.D.I.C.A.R.-EUROPA „Liga Dreptăţii Împotriva Corupţiei şi Abuzurilor din România-Europa”, Vâlceanu Dan, Petre Petrică, Badea Eugen – în calitate de preşedinte al Asociaţiei Revoluţionarilor din Decembrie 1989 „Frăţia Balconul Operei”, Penisoară Stela şi Grosu Petru-Călin.

Cu privire la acest din urmă aspect, doamna judecător Cristina Iulia Tarcea, preşedintele completului de judecată, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pune concluzii de respingere, ca inadmisibile, a cererilor de intervenţie, arătând că dreptul de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii aparţine numai titularilor expres şi limitativ prevăzuţi de art. 514 din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte, deliberând, în raport cu dispoziţiile art. 63 şi 514 din Codul de procedură civilă, respinge, ca inadmisibile, cererile de intervenţie accesorie formulate în cauză.

Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele completului de judecată, constatând că nu mai există alte chestiuni prealabile sau excepţii, acordă cuvântul reprezentanţilor Avocatului Poporului şi procurorului general pentru susţinerea recursurilor în interesul legii formulate.

Reprezentantul Avocatului Poporului susţine recursul în interesul legii formulat, punând concluzii pentru admiterea acestuia şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se calculează, în anul 2011, prin aplicarea dispoziţiilor art. 15 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 nr. 287/2010 şi a art. 10 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, în sensul că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se calculează, în anul 2011, prin majorarea cu 15% a cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.

Preşedintele completului de judecată, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursurilor în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele:

   1. Problema de drept care a generat practica neunitară

Recursurile în interesul legii vizează interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, cu referire la modalitatea de stabilire, în anul 2011, a indemnizaţiilor lunare reparatorii şi a indemnizaţiilor lunare acordate potrivit Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Dispoziţiile legale relevante şi a căror interpretare a generat practica neunitară sunt următoarele:

– Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare:
– Art. 4 alin. (4):
„De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.”;
– Art. 5 alin. (1) lit. m):
„Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum şi la art. 4 alin. (1) beneficiază, pe lângă indemnizaţia calculată conform prevederilor art. 4, şi de următoarele drepturi: (…) m) acordarea unei indemnizaţii lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculat conform prevederilor art. 4 alin. (2).”;

– Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare:
– Art. 14 lit. d):
„De la data intrării în vigoare a prezentei legi se reduc cu 15% următoarele drepturi: (…) d) indemnizaţiile prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”;

– Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice:
– Art. 10 alin. (1):
„Începând cu luna ianuarie 2011, drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d) şi alin. (4), art. 13 şi 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 15% faţă de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010.”

2. Examenul jurisprudenţial

Prin recursurile în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale citate, dezlegarea problemei de drept supusă analizei fiind menită a clarifica modul de determinare a indemnizaţiei lunare reparatorii şi a indemnizaţiei lunare pentru categoriile de persoane reglementate prin dispoziţiile art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în contextul intervenirii unor legi succesive, care au adus modificări actului normativ menţionat.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

3.1. Unele instanţe au considerat că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc, în anul 2011, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, prin majorarea cu 15% a cuantumului indemnizaţiilor aflate în plată luna octombrie 2010, fără utilizarea indicatorului de referinţă reprezentat de câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, prevăzut de art. 15 din Legea nr. 287/2010.

În motivarea acestor soluţii s-a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, s-a redus cu 15% cuantumul indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, iar, începând cu luna ianuarie 2011, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, drepturile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 118/2010 s-au majorat cu 15% faţă de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010; dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 285/2010, fiind imperative, speciale şi derogatorii faţă de cele cuprinse în art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică cu prevalenţă în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire, în anul 2011, a indemnizaţiilor prevăzute de acest din urmă act normativ. S-a apreciat, de asemenea, că realizarea unei distincţii între sintagmele „salariul mediu brut” şi „câştigul salarial mediu brut”, utilizate în cuprinsul art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, art. 15 din Legea nr. 287/2010 nu prezintă relevanţă pentru stabilirea indemnizaţiilor aferente anului 2011.

3.2. Alte instanţe au apreciat că, în anul 2011, indemnizaţiile reparatorii şi cele lunare, prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se determină prin aplicarea coeficienţilor prevăzuţi de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din acest act normativ, la valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, în cuantum de 1.836 lei, prevăzut de art. 16 alin. (2) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010.

În sprijinul acestei soluţii s-a arătat că dispoziţiile art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se indică algoritmul de calcul al indemnizaţiilor, cuprind norme de trimitere la dispoziţii din legile anuale privind bugetul asigurărilor sociale de stat, completându-se cu prevederile acestor din urmă acte normative, în care este stabilit cuantumul salariului mediu brut ce a stat la baza fundamentării bugetului asigurărilor sociale de stat. Întrucât norma de trimitere este extrem de clară în a face referire la noţiunea de „salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, iar nu la noţiuni echivalente, precum aceea de „câştig salarial mediu brut”, utilizată de art. 15 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 nr. 287/2010, rezultă că legiuitorul a intenţionat folosirea, în paralel, a două noţiuni economice având un înţeles diferit, la a căror cuantificare s-au folosit indicatori economici diferiţi.

3.3. Într-o altă orientare jurisprudenţială s-a considerat că, în anul 2011, indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se determină prin raportarea coeficienţilor prevăzuţi de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din acest act normativ la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, în cuantum de 2.022 lei, prevăzut de art. 15 din Legea nr. 287/2010.

În motivarea acestei soluţii s-a reţinut că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 341/2004 conţin norme de trimitere la prevederile legii bugetului asigurărilor sociale de stat, corespunzătoare anilor pentru care se face plata, iar prin modificarea conţinutului normei de referinţă se modifică şi norma de trimitere, fără a fi necesară o prevedere expresă în acest sens; împrejurarea că în cuprinsul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 nr. 287/2010 nu se mai regăseşte noţiunea de „salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, ci aceea de „câştig salarial mediu brut” nu este de natură a conduce la concluzia că legiuitorul ar fi avut în vedere o altă instituţie juridică, întrucât interpretarea legii trebuie făcută în sensul aplicării sale.

4. Opinia procurorului general

Procurorul general a considerat prima orientare jurisprudenţială ca fiind în acord cu litera şi spiritul legii, apreciind că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se calculează, în anul 2011, prin majorarea cu 15% a cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.

În susţinerea opiniei sale, procurorul general arată că, prin art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, s-a dispus reducerea cu 15% a indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, pentru perioada cuprinsă în intervalul 3 iulie 2010 – 31 decembrie 2010.

De asemenea, prin art. 16 din Legea nr. 118/2010 s-a prevăzut că, „începând cu data de 1 ianuarie 2011, urmează a se aplica politici sociale şi de personal care să asigure încadrarea în nivelul cheltuielilor bugetare rezultate ca urmare a aplicării măsurilor de reducere a acestora adoptate în cursul anului 2010, în condiţiile Legii-cadru nr. 330/2009, precum şi cu respectarea prevederilor legilor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011”.

În considerarea acestor din urmă dispoziţii legale, prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 s-a dispus ca, începând cu luna ianuarie 2011, să fie majorate cu 15% drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d) şi alin. (4), art. 13 şi 14 din Legea nr. 118/2010, faţă de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010, din categoria acestor drepturi făcând parte şi indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004.

Pe această cale nu s-a urmărit revenirea la algoritmul de calcul prevăzut de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi determinarea cuantumului indemnizaţiilor prin raportarea coeficienţilor prevăzuţi de aceste norme la indicatorul economic ce a stat la baza fundamentării bugetului asigurărilor sociale de stat din anul 2011, indiferent de modul în care acesta a fost consacrat legislativ ori configurat economic, ci recuperarea unei părţi din reducerile operate în cursul anului 2010.

Reducerea cu 15% operată în temeiul Legii nr. 118/2010 a fost recuperată în baza unor măsuri legislative ulterioare Legii nr. 285/2010, astfel încât abia în luna iunie 2012 indemnizaţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 118/2010 au atins nivelul avut în luna iunie 2010, fără a-l putea depăşi în mod legal.

5. Opinia Avocatului Poporului

Avocatul Poporului a considerat că soluţia legală este aceea ca nivelul indemnizaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, să se calculeze cu aplicarea dispoziţiilor art. 15 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 nr. 287/2010 şi a art. 10 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

În argumentarea acestei opinii s-a arătat, în esenţă, că modalitatea de calcul al indemnizaţiilor menţionate rezultă din art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, prin aplicarea coeficienţilor de multiplicare asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. Faptul că pentru anul 2011 au fost adoptate, din cauza situaţiei economice dificile, anumite acte normative, respectiv Legea nr. 118/2010 – prin care indemnizaţiile acordate în temeiul Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, au fost reduse cu 15% – şi Legea nr. 285/2010 – prin care s-a stabilit ca, pentru anul 2011, drepturile reduse prin Legea nr. 118/2010 să se majoreze cu 15% faţă de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010 – nu poate influenţa modalitatea de calcul al indemnizaţiei, deoarece aceste acte normative nu pot fi considerate ca având caracter special, apte să suspende efectele Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care continuă să îşi producă efectele dincolo de orice modificare adusă în plan legislativ.

6. Rapoartele asupra recursurilor în interesul legii

Rapoartele cuprind soluţiile date de instanţele judecătoreşti problemei de drept şi argumentele pe care se fundamentează acestea şi evocă doctrina cu privire la instituţiile juridice aplicabile în analizarea cauzei.

Rapoartele propun un proiect de soluţie de admitere a recursurilor în interesul legii, în sensul că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010”.

7. Înalta Curte

Înalta Curte a fost învestită, pe calea recursului în interesul legii, cu pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, cu referire la modalitatea de stabilire, în anul 2011, a indemnizaţiilor lunare reparatorii şi a indemnizaţiilor lunare acordate potrivit Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Problema de drept rezolvată diferit de către instanţe, referitoare la determinarea indemnizaţiei lunare reparatorii şi a indemnizaţiei lunare pentru categoriile de persoane reglementate prin dispoziţiile art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, a fost dată de intervenirea unor legi succesive, care au adus modificări actului normativ menţionat.

Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, indemnizaţia reparatorie lunară reglementată de acest act normativ se calculează prin aplicarea unor coeficienţi asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului în care se face plata.

Prin art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010 s-a stabilit că aceste drepturi se reduc cu 15% de la data intrării în vigoare a acestei legi iar, ulterior, prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, s-a statuat că, începând cu luna ianuarie 2011, drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), lit. a), b), şi d) şi alin. (4), art. 13 şi 14 din Legea nr. 118/2010 se majorează cu 15% faţă de cuantumul aflat în plată în luna octombrie 2010.

Rezultă deci că legea nouă, derogând de la cea anterioară în materie, Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, instituie un alt criteriu în funcţie de care să se cuantifice indemnizaţiile lunare reparatorii.

În raport cu această reglementare expresă, a susţine că, în continuare, determinarea cuantumului indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie realizat după algoritmul prevăzut de acest act normativ, respectiv prin aplicarea unor coeficienţi asupra salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului în care se face plata, înseamnă a ignora caracterul normelor temporare şi speciale.

Deşi Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă, ea însăşi, o reglementare specială în materia drepturilor cuvenite eroilor-martiri, luptătorilor în Revoluţia din 1989 şi a celor din revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov, aceasta nu înseamnă că în acelaşi domeniu nu pot fi adoptate norme de excepţie, cu caracter temporar, determinate, în speţă, de condiţiile economice generate de criza economică, care să deroge de la o altă normă specială.

Astfel, normele de excepţie sunt cele care completează normele generale sau speciale, fără ca excepţia prevăzută să fie considerată a aduce atingere ordinii de drept.

În ipoteza analizată, Legea nr. 118/2010 a intervenit cu caracter de excepţie, derogatoriu de la norma anterioară, pentru a regla pe o perioadă de timp – intervalul în care a fost activă fiind iunie 2010-decembrie 2010 – reducerea indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi, tot astfel, a fost adoptată şi şi-a produs efectele Legea nr. 285/2010 care, majorând din luna ianuarie 2011, drepturile respective cu 15%, s-a referit, de data aceasta, la cuantumul indemnizaţiilor aflate în plată în luna octombrie 2010, iar nu la criteriile consacrate prin Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Faptul că în această materie s-a intervenit cu reglementări speciale, temporare, care îşi găsesc aplicare atât timp cât se menţin condiţiile particulare care le-au impus rezultă, o dată în plus, şi din evoluţia ulterioară a legislaţiei în acest domeniu.

Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. II art. 8, aşa cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, s-a stabilit că în anul 2012 cuantumul drepturilor prevăzute la art. 14 din Legea nr. 118/2010 se menţine la acelaşi nivel cu cel acordat în decembrie 2011, iar potrivit art. II art. 18 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, indemnizaţia prevăzută la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se mai acordă.

Totodată, conform art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, prevederile art. 18 al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2012 se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013.

Aceasta înseamnă, în termenii Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (art. 59-62), că prin reglementări ulterioare a avut loc o schimbare a conţinutului normativ al legii iniţiale, cel puţin pentru intervalul de timp pentru care a fost justificată, pe considerente economice, de restabilire a echilibrului bugetar, măsura vizând o altă modalitate de calcul al indemnizaţiilor respective.

Nu este vorba, aşadar, de o succesiune pur formală a unor legi, care ar avea acelaşi conţinut juridic în privinţa aceleiaşi materii, pentru a nu se pune problema conflictului de legi în timp şi a nu se stabili dacă legea care intervine ulterior este sau nu derogatorie, cu caracter special de la cea anterioară, chiar în condiţiile în care aceasta din urmă constituie ea însăşi o reglementare specială într-un anumit domeniu.

Dimpotrivă, aşa cum s-a arătat, introducând elemente noi, diferite de cele existente în Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, actul normativ ulterior derogă de la prima reglementare, neputându-se susţine că majorarea de 15%, prevăzută de aceasta din urmă, ar trebui calculată prin luarea în considerare a salariului mediu brut, în condiţiile în care, în mod expres, ca element de referinţă, Legea nr. 285/2010 prevede nivelul indemnizaţiei existente în plată în luna octombrie 2010.

Fără a fi vorba despre o abrogare a dispoziţiilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind incident principiul după care lex posterior contraria abrogat, în realitate, situaţia supusă interpretării vizează eficienţa unei legi temporare, care, având caracter derogatoriu şi excepţional, se aplică pentru intervalul de timp în care îi este justificată activitatea, derogând de la norma anterioară care, deşi ea însăşi specială, are suspendate efectele pe perioada de timp pentru care se justifică acţiunea legii temporare.

Faptul că legiuitorul nu a apelat la modificarea expresă a textului Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în privinţa plăţii indemnizaţiilor nu reprezintă decât o opţiune a acestuia pentru o eventuală revenire la dispoziţiile legii atunci când situaţia economică o va permite.

Aprecierea asupra caracterului special al Legii nr. 285/2010 este în acord cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Caracterul special al unei reglementări se determină în funcţie de obiectul acesteia, circumstanţiat la anumite categorii de situaţii, şi de specificul soluţiilor legislative pe care le instituie”.

Aşadar, nu poate fi considerat corect argumentul conform căruia prin adoptarea Legii nr. 285/2010 s-ar fi intenţionat, în realitate, revenirea la modalitatea de calcul al indemnizaţiilor prevăzută de Legea nr. 341/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cu motivarea că textul art. 10 din Legea nr. 285/2010 ar fi realizat „doar o întregire a cuantumului indemnizaţiilor, în sensul restituirii diminuării cu 15%, care s-ar aplica la algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 341/2004”.

În realitate, din succesiunea actelor normative adoptate în materie rezultă că această întregire, operată în temeiul Legii nr. 118/2010, a fost recuperată în baza unor măsuri legislative ulterioare Legii nr. 285/2010 întrucât abia în luna iunie 2012 indemnizaţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 118/2010 au atins nivelul avut în luna iunie 2010, fără a-l putea depăşi, conform art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale.

Rezultă că, la nivelul anului 2011, modalitatea de calcul al indemnizaţiilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie determinată prin luarea în considerare a criteriului introdus de Legea nr. 285/2010, care nu mai operează cu criteriul salariului mediu brut asupra căruia să se aplice coeficienţii de multiplicare, ci are în vedere, în mod special şi derogatoriu, cuantumul indemnizaţiei aflate în plată la nivelul lunii octombrie 2010, asupra căruia trebuie aplicată majorarea de 15%.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517 cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii
D E C I D E:

Admite recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, stabileşte că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2013.

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,
Aurel Segărceanu

Mai citeşte:
Indemnizaţiile luptătorilor remarcaţi în revoluţie – suspendate în anul 2012
Luptătorii remarcaţi în revoluţie rămîn fără indemnizaţii şi în 2013
Guvernul crează “instituţia indemnizaţiei”. Pentru diplomaţii pensionari. Revoluţionarii cu merite deosebite vor rămîne fără indemnizaţii şi în 2014
Recurs în interesul legii cu privire la indemnizaţiile de revoluţionar

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s