Surorile Caceu şi model de raport medico-legal pe baza căruia s-au identificat morţii arşi la crematoriu

Printre mucenicii revoluţiei timişorene (linc) se numără şi surorile Caceu Margareta şi Caceu Mariana Silvia, împuşcate în 17 decembrie 1989 în centrul Timişorii, lîngă catedrală. Trupul lui Caceu Margareta a fost printre cele furate din morga spitalului judeţean şi arse la crematoriul din Bucureşti, în cadrul acţiunii regimului ceauşist de ştergere a urmelor. Folosesc acest caz pentru a exemplifica cum s-au întocmit rapoartele medico-legale care au făcut posibilă ulterior identificarea morţilor arşi la crematoriu. Alăturat este raportul de constatare medico-legală identificat apoi ca referindu-se la Caceu Margareta. La momentul întocmirii raportului (18 decembrie 1989) nu se cunoştea identitatea cadavrului examinat şi medicul legist a făcut un portret vorbit cu cîteva elemente de identificare care să ajute la identificarea ulterioară. La fel s-a procedat şi pentru ceilalţi morţi găsiţi în morgă. În unele cazuri elementele descriptive din raportul medico-legal au fost prea sumare pentru o identificare exactă, motiv pentru care au mai rămas cîteva cazuri considerate cadavre neidentificate. Am explicat problema în articolul „Misterul” celor 40 de cadavre (linc).

Documentele prezentate sînt din dosarul „procesului celor 25” al revoluţiei din Timişoara şi au fost făcute publice prin efortutile asociaţiei 21 Decembrie din Bucureşti, în cadrul saitului dosarelerevolutiei.ro

[ştampila Laboratorului de Medicină Legală din Timişoara]
Nr. 1009/37 din 18.12.89

Subsemnatul Dr. Dressler Milan L., medic principal legist şef de lucrări la disciplina de medicină legală, ca urmare a adresei procuraturii judeţene Timiş dos. nr. [spaţiu necompletat, nu e limpede dacă a existat o astfel de adresă sau se aştepta o asemenea adresă pentru a se completa ulterior] din 18.12.89 am procedat azi 18.12.89 la examenul extern al CADAVRULUI NEIDENTIFICAT DE SEX FEMININ în vîrstă de 30-40 de ani, cu nr. de ordine 37.
Examenul extern a avut loc la morga spitalului judeţean Timişoara în prezenţa Tov. proc. Chindriş Th. de la procuratura judeţeană Timiş şi a ofiţerilor Marianuţ, Bărbulescu şi Bercea.

Examen îmbrăcăminte

Un pulover violet, bluză transparentă cu dungi strălucitoare aurii, fustă mare cu pătrate de culoare albastru închis, ciorap pantaloni transparent, şosete albe.

Examenul extern al cadavrului

Portret vorbit: o femeie de talie mică, ochi căprui, părul scurt negru, sprîncene scurte, pensate, pe arcadele anterioare dantură complectă.
Semne de violenţă:
1. orificiu de intrare frontal în drp. [dreapta] plagă stelată ruptă cu cele 3 laturi în jur de 2-3 cm şi în continuare explozie de craniu cu eschile şi creer herniat.
2. tentativă de intervenţie neurochirurgicală cu depilare fronto-parietală drp.

CONCLUZII:

1. Moartea persoanei neidentificate de sex feminin a fost violentă.
2. Ea s-a datorat unei plăgi împuşcate cranio-cerebrală.
3. S-a tras din faţă în limita de acţiune a factorilor complementari ai împuşcării.
4. Moartea datează de o zi.

În 18 ianuarie 1990, fratele celor 2 surori, Emil Caceu, dădea procuraturii următoarea declaraţie (formularul e cu „Procuratura Republicii Socialiste România”):

Sînt fratele numitelor Caceu Mariana Silvia şi Caceu Margareta care au decedat în cursul zilei de 17.12.1989 fiind împuşcate în timpul revoluţiei din Timişoara.

Cele două surori decedate împreună cu o altă soră Caceu Mihaela s-au deplasat în seara zilei de 17.12.1989 în jurul orelor 20,00 se deplasau pe str. Politehnicii şi după ce au trecut podul Mihai Viteazu în timp ce se îndreptau spre catedrală s-a deschis focul asupra lor din parcul catedralei şi dintr-un tanc care venea din sens opus. Sora mea Mihaela nu ne-a putut relata cu certitudine exact direcţia în care s-a tras în ele decît cele menţionate anterior afirmînd că a fost zgomot mare şi că la un moment dat a auzit două bubuituri şi că atunci mai multe persoane au fost împuşcate.

Cele două surori care au fost împuşcate au fost transportate la Spitalul judeţean cu maşini particulare.

Nu mă constitui parte civilă în cauză.

Arăt că, am găsit doar cadavrul sorei mele Caceu Mariana Silvia pe care l-am înhumat în cimitirul din Calea Şagului din Timişoara, iar cadavrul sorei mele Caceu Margareta nu l-am găsit nici pînă în prezent.

Atît declar, susţin şi semnez.

[semnătura martorului şi a procurorului militar lt. maj. de just. Romeo Bălan]

După revoluţie, despre morţii revoluţiei din Timişoara arşi la crematoriu s-au spus o mulţime de baliverne, ba că ar fi agenţi secreţi români, ba că ar fi agenţi secreţi străini. Totul s-a bizuit pe minciuna precum că nimeni n-ar fi revendicat cadavrele dispărute din morga spitalului judeţean.

Mai citeşte:
– “Misterul” celor 40 de cadavre
– Dezinformarea Paulian Păsărin, din nou la modă în blogosferă
– Biserica mucenicilor arşi de la Timişoara, sfinţită la Popeşti-Leordeni
– Gheorghe Diaconescu, fost procuror general adjunct, despre incinerarea cadavrelor de la Timişoara (1)
– Gheorghe Diaconescu, fost procuror general adjunct, despre incinerarea cadavrelor de la Timişoara (2)
– Victor Stănculescu reia minciuna cu misterul celor 40 de cadavre (video)
– Declararea judecătorească a morţilor în revoluţie: cazul Radu Constantin
– Alte documente despre revoluţia timişoreană la pagina Documente despre revoluţia din Timişoara

• justiţie
• revoluţia română din 1989