Lună: februarie 2014

Interviu despre procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS (video)

Am mai pomenit pe acest blog despre procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS, care are scopul lămuririi colaborării cu securitatea a fostului viceprimministru FSN-ist. Judecarea recursului la acest proces va începe în 4 martie.

După ce în acest proces se pronunţase prima instanţă, dar înainte ca să primesc motivarea instanţei, am dat un interviu unor persoane de la organizaţia MISA a lui Gregorian Bivolaru (care e şi el parte în acest proces). Recent interviul respectiv a devenit disponibil pe internet.

Faceţi clic pentru a vedea interviul pe saitul misatv.ro (32 minute)

Cu privire la procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS, mai citiţi: Citește în continuare „Interviu despre procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS (video)”

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (53). Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat

În acest fragment prezint rănirea unuia din uslaşii din grupul Trosca. E singurul din acest grup care apare în această rezoluţie a parchetului. Moartea şi rănirea celorlalţi din acelaşi grup a fost cercetată într-un alt dosar, de aceea nu apare aici.

168. Parte vătămată Soldea Ştefan (M.Ap.N.-Vol. 20) – rănit Citește în continuare „Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (53). Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea”

Revoluţia din Reşiţa: Rechizitoriul pentru uciderea lui Norbert Pongracz şi Ioan Smaranda şi rănirea lui Liviu Pădurean

În cazul a doi dintre morţii revoluţiei din Reşiţa din timpul aşa zisei lupte cu teroriştii – soldatul Norbert Pongracz şi locotenentul major Ioan Smaranda, se cunoaşte făptuitorul: este căpitanul Gheorghiţă Popa care a fost trimis în judecată în 24 februarie 2000 prin rechizitoriul de mai jos, pe care-l copiez din cartea „Lugoj, decembrie 1989” apărută la editura Memorialul Revoluţiei, Timişoara 2011. Cartea a apărut sub coordonarea lui Gino Rado şi a inclus această întîmplare din Reşiţa fiindcă unul dintre morţi e din Lugoj. De remarcat întîrzierea trimiterii în judecată, abia după pierderea puterii politice de către Ion Iliescu, deşi adevărul era cunoscut încă din prima zi („încă din dimineaţa de 23.12.1989, învinuitul şi-a dat seama că a ucis şi rănit pe colegii săi şi a avut o cădere psihică”). Inculpatul îşi păstrase calitatea de ofiţer activ, dar fusese mutat de la Reşiţa la Hunedoara.

Dosar nr. 1703/P/1999

RECHIZITORIU
Anul 2000, luna februarie, ziua 24

Maior magistrat Romeo Bălan, procuror militar delegat la Parchetul Militar Teritorial Bucureşti,
Examinînd actele de urmărire penală administrate în dosarul penal nr. 1703/P/1999 privind pe învinuit:
– cpt. POPA GHEORGHIŢĂ din UM 01933 Hunedoara, cercetat pentru săvîrşirea în concurs a infracţiunilor de omor deosebit de grav, prev[ăzut] şi ped[epsit] de art. 176 alin. 1 lit. b C. pen. şi tentativă de omor deosebit de grav (2 infracţiuni) prev. şi ped. de art. 20, 176 alin. 1 lit. b C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a, b C. pen.

CONSTAT: Citește în continuare „Revoluţia din Reşiţa: Rechizitoriul pentru uciderea lui Norbert Pongracz şi Ioan Smaranda şi rănirea lui Liviu Pădurean”

Chişinău, 1989. Hărţuiri judiciare

LA230289_procese1LA230289_procese2Am mai publicat pe acest sait articole despre situaţia existentă în Basarabia în perioada gorbaciovistă (vezi pagina RSS Moldovenească 1988-1990). Un nou articol pe această temă acum, scris publicat de Alexandru Donos în 23 februarie 1989 în săptămînalul „Literatura şi Arta”, care era cea mai importantă publicaţie care susţinea în acei ani mişcarea naţională din Republica Moldova. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat cîteva explicaţii ale mele.

Lecţie de democraţie?
(ce se întîmplă duminicile la Chişinău)

Un şir de cititori ne-au reproşat că în numărul trecut al săptămînalului i-am condamnat pe nedrept pe cei ce-şi cer în văzul tuturora drepturile legitime în consens cu imperativele restructurării. Într-adevăr, poate că am fost prea categoric la acest capitol, descriind o parte a incidentului de la 12 februarie din piaţa Biruinţei, al cărui martor am fost fără să vreau. Vorba e că un grup format din peste o sută de persoane (cifra a fost numită în presă, la radio şi la televiziune) a venit la monumentul lui V. I. Lenin scandînd o serie de lozinci legate de actualitate şi problemele zilei (dar nu lozinci cu caracter instigator, cum scrie ATEM-ul [Agenţia Telegrafică Moldovenească, agenţie de presă oficială a guvernului RSS Moldoveneşti]). Împrăştiind grupul de cetăţeni, detaşamente de miliţieni au reţinut o serie de persoane, 18 dintre care au fost deferite judecăţii, ce a avut loc la 17 februarie a.c. ATEM-ul, care a trimis la acest proces judiciar patru corespondenţi ai săi,, s-a străduit să facă o informaţie operativă, care a fost publicată de acum în ziarele republicane. Vom ecspune şi noi mai jos decizia judiciară, însă înainte de aceasta ţinem să precizăm că în comunicarea oficială apărută abia la 17 februarie în ziarul „Chişinău. Gazeta de seară” sîntem informaţi că de pe urma măsurilor luate de miliţieni nimeni n-a avut de suferit. La judecătorie, însă, cîţiva cetăţeni dintre cei reţinuţi au declarat şi au prezentat acte ale ecspertizei medicale, precum că li s-au pricinuit diferite traume, arsuri în regiunea feţei sau leziuni corporale. Depoziţiile referitoare la brutalitate şi pricinuirea leziunilor au fost ecspediate de către judecătorie procurorului pentru a fi controlate şi a se lua măsurile de rigoare.

Deci, iată decizia judecătoriei populare a raionului Frunze. Cazurile celor 18 persoane trase la răspundere administrativă au fost eczaminate separat de către patru judecători. Dosarele a patru cetăţeni (între care erau şi două femei) au fost clasate (precraşenî), dar nu suspendate (priostanovlenî), cum scrie presa, deoarece s-a dovedit că au nimerit întîmplător în piaţă. Alte două persoane au fost preîntîmpinate [avertizate]. Nouă cetăţeni, însă, au fost amendaţi (de la 20 pînă la 100 de ruble fiecare), iar unuia şi anume lui M. V. Moroşanu, inginer principal la Institutul de proiectări tehnologice „Tehstroiproect”, i s-a prescris muncă de corecţie pe un termen de două luni cu reţinere a 20 la sută din salariu. De fapt, M. V. Moroşanu se afla în acelaşi grup, întocmindu-i-se la început un proces verbal asemănător cu celelalte, care i-a şi fost adus la cunoştiinţă. Peste două zile cineva dintre şefi (stilul administrativ de comandă mai acţionează) a dat indicaţie de a se face cu aceeaşi dată încă un proces verbal, precum că Moroşanu ar fi opus nesubordonare cu rea voinţă lucrătorilor miliţiei şi deci să i se intenteze un proces mai aspru. Acel şef, însă, nu ştia, probabil, că M. V. Moroşanu are numai mîna stîngă, cu care nu putea nici într-un caz să se împotrivească celor cîţiva miliţieni ce l-au reţinut. În timpul şedinţei judiciare s-a stabilit că el n-a opus rezistenţă lucrătorilor miliţiei, ci doar şi-a ecspus deschis indignarea în legătură cu metodele brutale de reţinere a cetăţenilor. Citește în continuare „Chişinău, 1989. Hărţuiri judiciare”

Vocea Rusiei continuă propaganda în favoarea lui Ceauşescu

Actualizare 30 septembrie 2018: Înlocuire lincuri către saitul „Vocea Rusiei”, care nu mai sînt disponibile, cu lincuri către webarchive, sait de arhivare a internetului.

Am semnalat deja în luna decembrie că „Vocea Rusiei”, organ de presă care reprezintă oficial punctul de vedere al Federaţiei Ruse, s-a implicat în propaganda de reabilitare a lui Nicolae Ceauşescu. Vezi: Propagandă ceauşistă la “Vocea Rusiei” (linc).

Seria de articole care urmăresc, printre altele, reabilitarea lui Ceauşescu, continuă. La majoritatea autor este acelaşi Valentin Vasilescu, fost deputat PRM între 2000 şi 2004.

„Ceauşescu era cinstit şi patriot, calităţi care au lipsit cu desăvîrşire tuturor celor care l-au urmat”, se explică în articolul „Lichidarea preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu” (linc). Citește în continuare „Vocea Rusiei continuă propaganda în favoarea lui Ceauşescu”

Instanțele anulează o serie de acțiuni în justiție începute de SSPR cu privire la certificatele de revoluționar

Am pomenit pe acest blog despre acțiunile în justiție începute de SSPR pentru anularea unor certificate de revoluționar, pe care instituția le consideră eliberate nelegal. Conform saitului aparținînd revoluționarului brașovean Iulian Doftoreanu, e vorba de 3414 persoane pentru care SSPR a cerut în justiție anularea certificatului de revoluționar, în 121 de dosare (linc). Au existat persoane date în judecată de SSPR de mai multe ori, în dosare diferite.

Cea mai completă actualizare a listei celor dați în judecată am făcut-o la articolul Nouă actualizare a listei acţiunilor în justiţie deschisă de SSPR pentru anularea certificatelor de revoluţionar (linc).

Acțiunile în justiție au fost începute de SSPR în general în august-septembrie 2013. Am verificat, prin sondaj, rezultatul acestor acțiuni. Din cîte observ, în multe procese instanțele s-au pronunțat deja în sensul anulării cererii SSPR. Anularea nu este același lucru cu respingerea cererii. O cerere în justiție se anulează atunci cînd reclamantul nu îndeplinește anumite cerințe legale (de pildă, nu plătește taxa de timbru), dar asta înseamnă că instanța nu a analizat pe fond cererea respectivă iar reclamantul are posibilitatea să înceapă ulterior o altă acțiune în justiție cu același obiect, neexistînd autoritate de lucru judecat.

Fără să fi făcut un studiu exhaustiv, dau cîteva exemple de cereri de chemare în judecată ale SSPR care au fost anulate.

Tribunalul București:

Dosar 27672/3/2013 (linc) cu 100 de pîrîți, anulat în 24 ianuarie 2014. Pîrîți: Citește în continuare „Instanțele anulează o serie de acțiuni în justiție începute de SSPR cu privire la certificatele de revoluționar”

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (52). Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)

În acest fragment prezint cazul unui autobuz cu călători mitraliat de militari veniţi de la Focşani.

158. Andrei Constantin (M.Ap.N.-Vol. 19) – decedat
159. Parte vătămată Buzdug Gabriel (M.Ap.N.-Vol. 19) – rănit
160. Parte vătămată Spiridon Vasilica (M.Ap.N.-Vol. 19) – rănită
161. Parte vătămată Vasilescu Panea Carmen (M.Ap.N.-Vol. 19) – rănită
162. Parte vătămată Rodina (fostă Exaru) Angelica (M.Ap.N.-Vol. 19) – rănită
163. Parte vătămată Andrei Anişoara (M.Ap.N.-vol. 19) – rănită Citește în continuare „Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (52). Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat”

Unul din huligani am fost eu

unuldinhuligani_ExpMag27_91Redau un articol publicat de mine în „Expres Magazin” nr. 27/1991. Articolul era o replică la un alt articol, „Lovitura de stat s-a pregătit şi la frontiera cu Ungaria”, semnat de cpt (r) I. Popescu şi publicat în „Expres Magazin” nr. 20/1991. Unul din inculpaţii procesului revoluţiei din Timişoara (osîndit în final la 15 ani închisoare) era colonelul Ion Popescu, şef al Inspectoratului Timiş al M.I. Mă întreb dacă el este sau nu autorul articolului la care am replicat – coincide numele, dar nu şi gradul. Distanţa mare (7 săptămîni) de la primul articol la publicarea replicii se datoreşte faptului că revista „Expres Magazin”, condusă de Ion Cristoiu, vîrful de lance al campaniei de falsificare a istoriei revoluţiei (linc), n-a dorit iniţial să publice replica mea. Abia după ce am dat telefon revistei, în numele asociaţiei „17 Decembrie” Timişoara a răniţilor şi familiilor îndoliate din revoluţie (în cadrul căreia înfiinţasem Comisia pentru Adevăr şi Dreptate), am cerut imperativ să vină la telefon Ion Cristoiu şi l-am luat la rost pe un ton revoluţionar, a acceptat individul să publice şi replica mea. Pentru început, prezint articolul lui I. Popescu, care a pricinuit replica mea. Cu litere cursive între paranteze drepte e un comentariu al meu de acum.

Cpt. (r) I. Popescu: Lovitura de stat s-a pregătit şi la frontiera cu Ungaria

În august 1989, g-ral Iulian Vlad a făcut demersuri la M.Ap.N. pentru preluarea de către M.I. a pazei graniţelor, scop în care l-a vizitat pe g-ral mr Ştefan Guşe, şeful M.St.M. Aceste demersuri erau motivate de informaţiile care demonstrau că organizaţii maghiare, din România şi din străinătate, pregătesc o lovitură antiromânească ce urma să fie înfăptuită cu forţe paramilitare masive, în scopul ruperii Ardealului din trupul ţării. Atunci era deja conturată platforma UDMR, publicată imediat după 22 decembrie 1989 dar, întîmplător, antedatată. Din partea Ungariei acţiunea era condusă, după informaţiile adunate de organele româneşti de contrainformaţii pînă la revoluţie, de doi membri ai corpului diplomatic al Ungariei în România. (Dacă planurile au fost dejucate, aceasta se datorează numai faptului că populaţia României a transformat diversiunea antiromânească în răscoală anticomunistă, iar armata şi trupele M.I. au trecut de partea populaţiei. Fără această unitate de acţiune e foarte probabil ca aceste planuri să fi reuşit.) Citește în continuare „Unul din huligani am fost eu”

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (51). Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu

În acest fragment continui prezentarea celor răniţi şi ucişi în zona M.Ap.N. Am eliminat din listă pe cei deja prezentaţi la capitolele „Împuşcaţi în autoturisme (3)” şi „Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu”.

133. Brumar Călin Victor (M.Ap.N.-Vol. 15) – decedat
Numitul Brumar Călin Victor, născut la data de 08.03.1960, fiul lui Mihail şi Maria, cu ultimul domiciliu în Săcele (…) jud. Braşov, a fost împuşcat mortal în noaptea de 22/23.12.1989, de către militarii aflaţi în dispozitivul de apărare al U.M. 02317 Bucureşti, în timp ce acesta încerca să escaladeze gardul unităţii (raport medico legal nr. A3/177/1989). Citește în continuare „Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (51). Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)”

Generalul Oană invocă neconstituţionalitatea art. XXIII alin. 1-4 din Legea 134/2013. Procesul legat de certificatul său de revoluţionar – amînat pentru 20 martie

Ieri 6 februarie 2014 a avut loc un nou soroc în procesul dintre generalul Marin Oană şi SSPR, proces început de Oană după ce certificatul acestuia de revoluţionar fusese anulat de SSPR.

Vezi pe acest blog evoluţia anterioară a procesului:
Generalul Marin Oană a dat în judecată SSPR pentru a obţine certificat de revoluţionar
Procesul Marin Oană contra SSPR: Am făcut cerere de intervenţie
Procesul Marin Oană contra SSPR. Cererea mea de intervenţie admisă în principiu, dar numai în interesul SSPR
Procesul cu Marin Oană: cererea mea de probatoriu a fost respinsă
Procesul Marin Oană – SSPR: Instanţa a amînat pronunţarea pentru o săptămînă
Generalul Marin Oană pierde procesul cu mine şi cu SSPR
Hotărîrea judecătorească din procesul dintre generalul Marin Oană cu mine şi SSPR
Recursul generalului Marin Oană în procesul cu SSPR – amînat pentru 6 februarie 2014
Întîmpinarea mea de la recursul procesului generalului Oană cu SSPR

La şedinţa din 6 februarie s-a prezentat avocatul domnului Oană care a depus o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la art. XXIII alin. 1-4 din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti. Citește în continuare „Generalul Oană invocă neconstituţionalitatea art. XXIII alin. 1-4 din Legea 134/2013. Procesul legat de certificatul său de revoluţionar – amînat pentru 20 martie”