Otopeni, 23 decembrie 1989. Soldatul Grosu îl omoară pe căpitanul Brebenel

Prezint mai jos hotărîrea judecătorească care lămureşte moartea uneia din victimele revoluţiei: căpitanul Vasile Brebenel.

TRIBUNALUL MILITAR BUCUREŞTI
Dosar nr. 297/1993

SENTINŢA NR. 481
Şedinţa publică din 23.08.1993

Tribunalul compus din:
PREŞEDINTE: Maior magistrat POPESCU TRAIAN
JUDECĂTOR: Cpt. magistrat PISTOL ŞTEFAN
PROCUROR MILITAR: Maior magistrat GEANGU DAN
GREFIER: TOGAN FLOAREA

A luat în cercetare cauza privind pe inc[ulpat] sold[at] rez[ervă] GROSU NECULAI, fost militar în termen la U.M. 01668 Otopeni, trimis în judecată prin rechizitoriul Direcţiei Procuraturilor Militare din 11 mai 1993, pentru infracţiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 2 c[od] pen[al].
La apelul nominal au lipsit inculpatul şi partea civilă Brebenel Maria. Au fost prezenţi partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naţionale, prin reprezentantul său maior de just[iţie] Florea Vladimir şi apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av. Camburi Hristu.
Procedura îndeplinită.
Grefierul a făcut referatul cauzei, învederînd instanţei că au fost depuse la dosar relaţiile solicitate privind veniturile defunctului Brebenel Vasile.
Procurorul şi apărătorul au arătat că nu au alte probe de propus.
Preşedintele a declarat cercetarea judecătorească terminată şi a dispus trecerea la dezbateri.
Procurorul, după ce a expus situaţia de fapt, a pus concluzii de condamnare a inculpatului, pentru infracţiunea de ucidere din culpă, prev[ăzută] de art. 178 al. 2 c.pen., la o pedeapsă privativă de libertate, orientată într-o primă jumătate a cuantumului prev. de lege, avînd în vedere persoana făptuitorului, fără antecedente penale, şomer, cît şi obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Reprezentantul Ministerului Apărării Naţionale a arătat că este de acord cu prestaţia lunară în măsura în care se justifică.
Apărătorul inculpatului a arătat că în lipsa inculpatului va depune concluzii scrise pînă la sfîrşitul şedinţei.

TRIBUNALUL

Deliberînd asupra cauzei de faţă, constată următoarele: GROSU NECULAI îşi efectua serviciul militar în cadrul UM 01668 Bucureşti-Otopeni, în aceeaşi incintă funcţionînd şi UM 01612 Bucureşti.
Prin rechizitoriul Direcţiei Procuraturilor Militare confirmat potrivit legii, avînd nr. 1022/P/1991 din 11.05.1993, inc. sold. rez. Grosu Neculai fost în U.M. 01668 Bucureşti-Otopeni, fiul lui Neculai şi Cornelia, născut la 19.07.1969 în com. Valea Mărului, jud. Galaţi, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvîrşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 al. 2 din c. pen., reţinîndu-se următoarea situaţie de fapt:

Deşi deja mi-a răspuns la cererea mea de informaţii privitoare la manifestul prin care ieşenii au fost chemaţi la miting anticeauşist pentru 14 decembrie 1989, CNSAS a declarat recurs la hotărîrea care îl obliga să-mi răspundă

Actualizare: Instanța a rămas în pronunțare.

Am relatat pe acest blog despre procesul pe care l-am avut cu CNSAS, în care am cerut instituţiei să-mi răspundă dacă are în arhivă vreun manifest prin care populaţia Iaşiului a fost chemată la un miting anticeauşist în 14 decembrie 1989.

În urma hotărîrii Tribunalului Timiş (linc), CNSAS a fost obligată să-mi răspundă la întrebare. Răspunsul, în care mi se comunica că un asemenea manifest nu a fost identificat, l-am prezentat deja pe acest blog (linc).

Ciudat însă că după ce mi-a trimis răspunsul, CNSAS a găsit de cuviinţă să introducă şi recurs la hotărîrea judecătorească prin care era obligată să-mi răspundă. Azi 27 martie 2014 e prima şedinţă de la judecarea recursului.

Redau fragmente din recursul CNSAS pentru a se vedea argumentaţia juridică folosită (n-am eliminat nimic din argumentaţie; cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele):

Prin acţiunea sa precizată, reclamantul [adică eu] a solicitat CNSAS să îi comunice „dacă pe baza verificărilor efectuate pînă în momentul comunicării, a identificat documente provenind de la fosta securitate care să ateste o încercare de organizare a unui miting împotriva dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, în data de 14 decembrie 1989 la Iaşi şi dacă printre aceste documente se află vreun manifest care ar fi conţinut o asemenea chemare”. De asemenea reclamantul a solicitat ca în cazul în care sînt descoperite astfel de materiale arhivistice, să i se transmită „cîte o copie certificată după fiecare tip de asemenea manifest”. De asemenea reclamantul a solicitat să i se comunice „împrejurările în care fosta securitate ar fi intrat în posesia acestor manifeste”. Reclamantul a solicitat şi daune de 50 lei/zi întîrziere.

Faţă de aceasta, CNSAS a arătat, în întîmpinare, că solicitarea unor informaţii rezultate din arhiva fostei Securităţi nu pot face obiectul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Accesul la documentele şi informaţiile rezultate din dosarele întocmite de fosta securitate se poate realiza exclusiv în condiţiile prevăzute de norma specială care guvernează această materie, anume OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008. De asemenea, pentru accesul la aceste informaţii se cer a fi respectate procedurile prevăzute de această normă specială.

Împuşcat cu tricolorul în mînă

Din cartea mea “Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost” redau declaraţia lui Costel Viorel Hofman, împuşcat în noaptea de 17/18 decembrie 1989 în zona străzii Ialomiţa (actuala Divizie 9 Cavalerie, unde sînt acum centrele comerciale Euro, Dedeman şi Kappa).

Costel Viorel Hofman s-a născut în 2 mai 1965 în comuna Boianu Mare (jud. Bihor). În 1989 era instalator la ICRAL, în 1995 cînd am discutat cu el era pensionat cu grad 3 de invaliditate. A fost împuşcat în picioare.

Hofman Costel Viorel: În 17 decembrie 1989 stăteam acasă (str. Balta Verde) cu soţia care era însărcinată în luna a noua. Auzisem împuşcături şi elicopterele care circulau, dar nu ştiam exact ce se întîmplă. Pe la orele 18,30-19 au sosit la mine nepoatele Cîndea Angelica şi Cîndea Rodica cu prietenii lor şi mi-au zis ce se întîmplă în centru (că se trage, sînt manifestaţii împotriva comunismului). Le-am spus că nu-mi vine să cred iar ei au plecat. Am mai auzit împuşcături de pe balcon, venise şi vecinul Lupu Cornel cu soţia şi am stat de vorbă cu ei despre ce se întîmplă în oraş. Pe la ora 20 nepoatele au revenit împreună cu prietenul lor Jeak şi au insistat să mergem şi noi cu ei. Eu mi-am convins soţia să mă lase să plec.

Am plecat împreună cu nepoatele, Jeak şi Lupu Cornel. Am ajuns la intersecţia Gh. Lazăr cu Circumvalaţiunii, unde erau în jur de 50 de manifestanţi. Printre manifestanţi se vorbea că în centru este măcel.

SSPR devine Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist

Prin art. 2 din OUG nr. 11/2014, publicată în Monitorul oficial nr. 203 din 21 martie 2014, secretariatul de stat pentru problemele revoluţionarilor îşi schimbă denumirea şi obiectul de activitate, devenind „secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989”. Celelalte articole ale ordonanţei se referă la alte probleme.

Redau art. 2 din ordonanţa de urgenţă 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative:

Instanța a rămas în pronunțare în procesul generalului Marin Oană cu SSPR

Actualizare 21 martie: Conform portalului instanţelor (linc), pronunţarea s-a amînat pentru 27 martie.

Azi 20 martie 2014 s-a desfășurat la Curtea de Apel București ultima ședință în procesul intentat de generalul Marin Oană SSPR-ului, pentru a reprimi certificatul de revoluționar care fusese anulat prin decret prezidențial (linc), la propunerea SSPR.

Am fost prezenți eu, generalul Oană însoțit de avocat și reprezentantul SSPR. Au lipsit CPRD și intervenienta asociația 21 Decembrie din București.

Procuror militar general (r) Romeo Balan: Identificarea victimelor incinerate ale revoluţiei timişorene

Despre problema cadavrelor revoluţionarilor timişoreni, furate în decembrie 1989 de la morga spitalului judeţean şi dusa la crematoriul din Bucureşti, unde au fost arse, cît şi despre minciunile copioase care s-au scris pe acest subiect, am mai scris pe acest blog. Vezi:
– “Misterul” celor 40 de cadavre
– Dezinformarea Paulian Păsărin, din nou la modă în blogosferă
– Biserica mucenicilor arşi de la Timişoara, sfinţită la Popeşti-Leordeni
– Gheorghe Diaconescu, fost procuror general adjunct, despre incinerarea cadavrelor de la Timişoara (1)
– Gheorghe Diaconescu, fost procuror general adjunct, despre incinerarea cadavrelor de la Timişoara (2)
– Victor Stănculescu reia minciuna cu misterul celor 40 de cadavre (video)

În cartea procurorului Romeo Bălan „Victimele revoluţiei. Timişoara – 1989” editată în 2011 de asociaţia Memorialul Revoluţiei se explică amănunţit felul cum au fost identificate cadavrele incinerate. Procurorul militar (acum pensionar, general în rezervă) Bălan a fost direct implicat în cercetarea evenimentelor revoluţiei din Timişoara, deci nu vorbeşte din auzite. Cartea dînsului – despre care poate am să mai scriu – este una de referinţă în ceea ce priveşte evenimentele de la Timişoara. Din păcate, ca şi celelalte cărţi editate pînă acum de asociaţia „Memorialul Revoluţiei”, nu se găseşte în librării ci doar în unele biblioteci şi poate fi procurată doar direct de la sediul Memorialului Revoluţiei. Redau mai jos capitolul „Identificarea victimelor incinerate” din această carte. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt inserate comentarii ale mele. La sfîrşitul articolului sînt indicate sursele folosite de autor.

IDENTIFICAREA VICTIMELOR  INCINERATE

Braşov: „oameni care s-au opus pe faţă revoluţiei au devenit peste noapte activişti de frunte ai FSN”

„România Liberă” din 12 ianuarie 1990 publică o scrisoare din Braşov în care se semnalează fenomenul năpîrlirii unor slugi ale regimului ceauşist, devenite după revoluţie (chiar şi în acest oraş unde s-a vărsat sînge) activişti ai FSN. Redau respectivul articol.

Scrisoare din Braşov

Din ziarul local „Gazeta de Transilvania”, din data de 6.I.1990 am aflat pentru prima oară componenţa Consiliului Provizoriu al FSN din judeţul Braşov. Din păcate zvonurile îngrijorătoare privitoare la componenţa acestui consiliu s-au dovedit întemeiate.

Oameni care pînă în ziua de 22.12.1989, la ora prînzului, cînd s-a anunţat fuga criminalului dictator, erau uneltele docile şi devotate ale acestuia, oameni care s-au opus pe faţă revoluţiei, au devenit peste noapte activişti de frunte ai FSN şi s-au autointitulat reprezentanţi ai poporului.

Ne referim aici la următoarele persoane pe care le cunoaştem:

– Săpunaru Simion, director general CITAMA, membru al fostului C.C. al P.C.R., membru al prezidiului fostului congres al 14-lea al P.C.R., congres de tristă amintire, ruşinea poporului român;

– Mateescu Ion, director general al I.A.Bv., membru în fostul comitet judeţean P.C.R.

Ambii s-au opus la plecarea muncitorilor la demonstraţie, luînd cuvîntul la staţia de amplificare în ziua de 22.12.1989, ambii au ca antecedente destituiri din funcţii nu numai pe motive profesionale, cazuri de notorietate publică, ambii au fost reintegraţi în funcţii de conducere doar ca elemente docile fostei puteri politice.

Săpunaru Simion, trimis pe platforma I.A.Bv., personal de către fostul dictator – după propria afirmaţia – după evenimentele de la 15.11.1987, a contribuit la regizarea vizitei de tristă amintire a dictatorului din august 1988, cînd muncitorii uzinei au fost încuiaţi în secţii. În schimb au fost aduşi „cetăţeni” din afara întreprinderii; se dorea astfel obţinerea unei atmosfere de „caldă recunoştiinţă” care trebuia să astupe glasurile ce nu conteneau să condamne represiunea din 15 noiembrie 1987.

1988, Chişinău. Procese cîştigate de activişti ai mişcării naţionale. Hărţuiri în raionul Ungheni

Săptămînalul „Literatura şi Arta” din 27 octombrie 1988, la rubrica „De joi pînă joi” scrisă de Dinu Mihail, informează despre hărţuirile la care sînt supuşi în raionul Ungheni activiştii „mişcării democratice pentru susţinerea restructurării”. Totodată, mai aflăm că ziariştii comunişti Vitalie Atamanenco şi Valeriu Efremov, care criticaseră mişcarea naţională din RSS Moldovenească şi unii conducători ai acesteia, au pierdut un proces civil pe acest subiect şi vor fi siliţi să publice dezminţiri. Informaţia venea după o campanie de presă împotriva mişcării naţionale care se desfăşura la Chişinău, semnificative pentru această campanie de presă fiind articolele, deja prezentate pe acest blog:
– Vitalie Atamanenco – Averse, reverse şi extremităţi, în “Moldova Socialistă” din 24 iulie 1988 (linc)
– V. Efremov – Neformal despre “neformali”, în “Moldova Socialistă” din 30 iulie 1988 (linc)
Articolele respective fuseseră retipărite în mai multe ziare, inclusiv din presa raională.

Transcriu ultimele 2 din cele 3 articolaşe publicate de „Literatura şi Arta” în rubrica „De joi pînă joi”.

Ce mai fac „neformalii”?

Înainte de a răspunde la această întrebare se impune o constatare de ordin general: cu toate că sînt aruncaţi în zona impublicităţii, cu toate că li se pun în cîrcă vini imaginare chiar şi atunci cînd spun că o jumătate de măr plus altă jumătate de măr fac în total un pumn de pesticide, oamenii care văd în restructurare o şansă istorică, un factor de înnoire spirituală şi socială, încearcă să acţioneze în spiritul timpului, în spiritul tezelor formulate fără echivoc de Mihail Gorbaciov.

Acum să trecem la concret: vreo 30 de intelectuali şi oameni ai muncii din Corneşti, raionul Ungheni, au hotărît să formeze – Sfinte Dumnezeule, păzeşte-ne de asemenea cumpene! – un grup de sprijin. Stop: ce fel de grup de sprijin?! Nu cumva pentru susţinerea… ? Da, un grup de sprijin pentru Mişcarea democratică din Moldova pentru susţinerea restructurării.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (54). Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea

În acest fragment prezint persoanele reţinute (în general, sub bănuiala că ar fi terorişti) în zona M.Ap.N.

153. Nicolescu Victor (M.Ap.N.-Vol. 18) – reţinut

Hotărîrea judecătorească referitoare la fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu

După cum am mai arătat pe acest blog, în urma publicării în Monitorul Oficial 467 bis din 7 iulie 2010 a listei revoluţionarilor cărora li s-a aprobat preschimbarea certificatelor, am depus o plîngere penală împotriva celui care a publicat lista din Monitorul Oficial, anume fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu. Vezi articolele anterioare:

– Cauza privind lista revoluţionarilor din Monitorul Oficial 467 bis a fost declinată către Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
– NUP al Parchetului pentru şeful SSPR Adrian Viorel Nicolaescu. Lista finală a revoluţionarilor din Monitorul Oficial “nu a produs consecinţe juridice”
– Parchetul respinge plîngerea mea împotriva rezoluţiei de NUP din cazul listei revoluţionarilor din Monitorul Oficial
– Procesul fostului şef SSPR Adrian Viorel Nicolaescu – amînat pe 10 aprilie
– Fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu scapă de plîngerea penală legată de lista revoluţionarilor din Monitorul oficial

Am izbutit să fac rost pînă la urmă de hotărîrea pronunţată de judecătoarea Anastasia Gargale de la judecătoria sectorului 1 Bucureşti în această cauză. Prezint hotărîrea mai jos. Am introdus prescurtările SSPR şi CPRD pentru Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari respectiv Comisia parlamentară a revoluţionarilor. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt inserate comentarii ale mele.

Dosar nr. 6318/P/2013

ROMÂNIA
Judecătoria sectorului 1 Bucureşti
Sentinţa penală nr. 383/2013

Şedinţa publică din 18 aprilie 2013

Completul compus din:
Preşedinte: Anastasia Gargale
Grefier: Mariana Roşu
Ministerul Public – Parchetul de pe lîngă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a fost reprezentat de procuror Zgripcea Mihai.

Pe rol judecarea cauzei Penal privind pe petentul Mioc Marius în contraductoriu cu intimatul Nicolaescu Adrian Viorel, avînd ca obiect plîngere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimiterer în judecată (art. 278 ind. 1 c.p.p.).
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 10.04.2013 şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, cînd instanţa, avînd nevoie de timp pentru deliberare, a amînat pronunţarea succesiv pentru datele din 17.04.2013 respectiv 18.04.2013.
Asupra cauzei penale de faţă

INSTANŢA

Deliberînd asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele: