Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Braşov: „oameni care s-au opus pe faţă revoluţiei au devenit peste noapte activişti de frunte ai FSN” Martie 17, 2014


Brasov_RL120190„România Liberă” din 12 ianuarie 1990 publică o scrisoare din Braşov în care se semnalează fenomenul năpîrlirii unor slugi ale regimului ceauşist, devenite după revoluţie (chiar şi în acest oraş unde s-a vărsat sînge) activişti ai FSN. Redau respectivul articol.

Scrisoare din Braşov

Din ziarul local „Gazeta de Transilvania”, din data de 6.I.1990 am aflat pentru prima oară componenţa Consiliului Provizoriu al FSN din judeţul Braşov. Din păcate zvonurile îngrijorătoare privitoare la componenţa acestui consiliu s-au dovedit întemeiate.

Oameni care pînă în ziua de 22.12.1989, la ora prînzului, cînd s-a anunţat fuga criminalului dictator, erau uneltele docile şi devotate ale acestuia, oameni care s-au opus pe faţă revoluţiei, au devenit peste noapte activişti de frunte ai FSN şi s-au autointitulat reprezentanţi ai poporului.

Ne referim aici la următoarele persoane pe care le cunoaştem:

– Săpunaru Simion, director general CITAMA, membru al fostului C.C. al P.C.R., membru al prezidiului fostului congres al 14-lea al P.C.R., congres de tristă amintire, ruşinea poporului român;

– Mateescu Ion, director general al I.A.Bv., membru în fostul comitet judeţean P.C.R.

Ambii s-au opus la plecarea muncitorilor la demonstraţie, luînd cuvîntul la staţia de amplificare în ziua de 22.12.1989, ambii au ca antecedente destituiri din funcţii nu numai pe motive profesionale, cazuri de notorietate publică, ambii au fost reintegraţi în funcţii de conducere doar ca elemente docile fostei puteri politice.

Săpunaru Simion, trimis pe platforma I.A.Bv., personal de către fostul dictator – după propria afirmaţia – după evenimentele de la 15.11.1987, a contribuit la regizarea vizitei de tristă amintire a dictatorului din august 1988, cînd muncitorii uzinei au fost încuiaţi în secţii. În schimb au fost aduşi „cetăţeni” din afara întreprinderii; se dorea astfel obţinerea unei atmosfere de „caldă recunoştiinţă” care trebuia să astupe glasurile ce nu conteneau să condamne represiunea din 15 noiembrie 1987.

Aceşti oameni trebuie să fie imediat excluşi din Consiliul provizoriu al FSN Braşov şi să fie trimişi la locurile lor de muncă, unde, încă, au obligaţia de a asigura desfăşurarea în bune condiţii a muncii zecilor de mii de salariaţi. Ei nu reprezintă pe nimeni la CPJFSN întrucît nu au votul colectivelor de muncă de pe platforma I.A.Bv. unde şi ICSITTA/A îşi desfăşoară activitatea.

Continuăm să credem că singura cale de a ajunge component al CPJFSN este recomandarea colectivelor de muncă aparţinătoare: în acest sens vă informăm că ICSITTA/A a comunicat în 30.12.1989 numele reprezentanţilor noştri la judeţ şi municipiu, Doroftei Cătălin neavînd mandatul nostru. Ne exprimăm, de asemenea, îndoiala că ceilalţi directori din componenţa Consiliului au recomandările colectivelor de muncitori pe care îi conduc.

Comitetul Provizoriu al FSN din Institutul de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru tractoare şi autovehicule Braşov / sector autovehicule str. Poenelor nr. 5.

Semnează: Vasile Răduţa, Florin Petre, Barna Aczel, Dan Grădinaru, Constantin Corche, Sandu Aldea, Mihai Zamfirescu, Bogdan Băcanu, Florin Rosală, Virgil Mihalcea, Nicolae Stan, Victor Pleşu, Alexandru Ilres, Wilhelm Mayer, Daniel Bolovan

Conform art. 8 din legea 341/2004, persoanele care au acţionat ori instigat „sub orice formă” împotriva revoluţiei (deci inclusiv prin luarea cuvîntului în 22 decembrie 1989 pentru a spune muncitorilor să nu plece la manifestaţie) nu au dreptul la certificate de revoluţionar. Am verificat în lista luptătorilor în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite (linc) publicată în Monitorul oficial din 7 iulie 2010 dacă cele două persoane nominalizate au primit certificat. Pe Săpunaru Simion nu l-am găsit, în schimb am găsit la poziţia 8537, cu certificat LRM-M 00310, un Mateescu Ion, născut în 1953 la Poenarii de Muscel. Mă întreb dacă este aceeaşi persoană cu cea menţionată în acest articol. Poate cititorii acestui blog mă pot lămuri.

Mai citeşte, alte articole din presa imediat următoare revoluţiei, la pagina Presa românească 1989-1990.

Pentru alte relatări despre revoluţia braşoveană, vezi pagina Revoluţia din Braşov.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s