Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Deşi deja mi-a răspuns la cererea mea de informaţii privitoare la manifestul prin care ieşenii au fost chemaţi la miting anticeauşist pentru 14 decembrie 1989, CNSAS a declarat recurs la hotărîrea care îl obliga să-mi răspundă Martie 27, 2014


CNSASIasi_1

Actualizare: Instanța a rămas în pronunțare.

Am relatat pe acest blog despre procesul pe care l-am avut cu CNSAS, în care am cerut instituţiei să-mi răspundă dacă are în arhivă vreun manifest prin care populaţia Iaşiului a fost chemată la un miting anticeauşist în 14 decembrie 1989.

În urma hotărîrii Tribunalului Timiş (linc), CNSAS a fost obligată să-mi răspundă la întrebare. Răspunsul, în care mi se comunica că un asemenea manifest nu a fost identificat, l-am prezentat deja pe acest blog (linc).

Ciudat însă că după ce mi-a trimis răspunsul, CNSAS a găsit de cuviinţă să introducă şi recurs la hotărîrea judecătorească prin care era obligată să-mi răspundă. Azi 27 martie 2014 e prima şedinţă de la judecarea recursului.

Redau fragmente din recursul CNSAS pentru a se vedea argumentaţia juridică folosită (n-am eliminat nimic din argumentaţie; cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele):

Prin acţiunea sa precizată, reclamantul [adică eu] a solicitat CNSAS să îi comunice „dacă pe baza verificărilor efectuate pînă în momentul comunicării, a identificat documente provenind de la fosta securitate care să ateste o încercare de organizare a unui miting împotriva dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, în data de 14 decembrie 1989 la Iaşi şi dacă printre aceste documente se află vreun manifest care ar fi conţinut o asemenea chemare”. De asemenea reclamantul a solicitat ca în cazul în care sînt descoperite astfel de materiale arhivistice, să i se transmită „cîte o copie certificată după fiecare tip de asemenea manifest”. De asemenea reclamantul a solicitat să i se comunice „împrejurările în care fosta securitate ar fi intrat în posesia acestor manifeste”. Reclamantul a solicitat şi daune de 50 lei/zi întîrziere.

Faţă de aceasta, CNSAS a arătat, în întîmpinare, că solicitarea unor informaţii rezultate din arhiva fostei Securităţi nu pot face obiectul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Accesul la documentele şi informaţiile rezultate din dosarele întocmite de fosta securitate se poate realiza exclusiv în condiţiile prevăzute de norma specială care guvernează această materie, anume OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008. De asemenea, pentru accesul la aceste informaţii se cer a fi respectate procedurile prevăzute de această normă specială.

CNSASIasi_2

Avînd în vedere că în speţă nu sînt incidente prevederile Legii nr. 544/2001, considerăm că tribunalul Timiş nu era competent să soluţioneze cauza. Prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ atrăgeau competenţa Curţii de Apel Timişoara, secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.

Faţă de aceasta, înţelegem să invocăm prevederile art. 304 punctul 3 Cod de Procedură civilă aplicabil, în sensul că hotărîrea atacată s-a dat cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe.

Dincolo de acest aspect, criticăm Sentinţa întrucît a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, ceea ce atrage aplicarea motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 punctul 9 din Codul de Procedură Civilă în vigoare la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată. De asemenea, ne întemeiem recursul şi pe prevederile art. 3041 din Codul de Procedură Civilă în vigoare la data înregistrării acţiunii, rugîndu-vă să aveţi în vedere cauza sub toate aspectele.

Concret, aşa cum am arătat, accesul la documentele şi informaţiile rezultate din dosarele întocmite de fosta Securitate se poate realiza exclusiv în condiţiile prevăzute de norma specială care guvernează această materie, anume OUG nr. 24/2008 (…)

Accesul la informaţiile existente în dosarele fostei Securităţi se poate realiza exclusiv în următoarele situaţii:

A. În exercitarea dreptului de acces la propriul dosar, prevăzut de art. 1 din OUG nr. 24/2008. Reclamantul nu se regăseşte în această situaţie.

B. În urma verificărilor efectuate de CNSAS în temeiul art. 3 din OUG nr. 24/2008, cu privire la persoanele care ocupă sau candidează la ocuparea uneia din funcţiile menţionate în cuprinsul acestui articol. Şi această situaţie este străină de prezenta cauză.

C. În urma acreditării ca cercetător, în condiţiile art. 28 din OUG nr. 24/2008 (…). Reclamantul a fost înştiinţat că poate formula o cerere de acreditare ca cercetător extern. În situaţia în care formulează o asemenea cerere şi îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru aprobarea ei, domnul Mioc poate cerceta personal, la sediul nostru, premisele Revoluţiei din decembrie 1989.

În consecinţă, susţinem că se impunea respingerea acţiunii, întrucît solicitarea reclamantului depăşeşte cadrul prevăzut de norma specială care guvernează această materie, anume OUG nr. 24/2008 (…)

Pentru aceste motive, vă rugăm să admiteţi recursul şi, în principal, să trimiteţi cauza spre judecare în fond Curţii de Apel Timişoara, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. [adică acolo unde cauza a ajuns acum, la recurs]

În subsidiar, vă rugăm să admiteţi recursul şi să modificaţi Sentinţa în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată. (…)

Preşedinte Dr. Dragoş Petrescu

Director al Direcţiei Juridice Francesco Alexandru Popescu

manifestIasi14dec89_SRIAm depus întîmpinare cerînd respingerea recursului. Argumentele din întîmpinare:

Sînt surprins de recursul CNSAS deoarece, prin adresa nr. P 3396/2012 şi 10/2013 din 4 iulie 2013 (alătur copie) pîrîta a răspuns deja cererii mele. Doreşte CNSAS să obţină o confirmare juridică a faptului că a săvîrşit o ilegalitate trimiţîndu-mi adresa menţionată?

ÎN FAPT:
Vă cer să verificaţi dacă depunerea recursului s-a făcut în răstimpul legal, şi în caz contrar să respingeţi recursul ca tardiv.
Pîrîta CNSAS invocă faptul că în cauză ar fi aplicabilă OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii.
Susţinerea este neîntemeiată.
Eu nu am cerut accesul la propriul meu dosar.
Totodată, cererea mea nu vizează deconspirarea securităţii (nu s-a cerut lămurirea calităţii de lucrător sau colaborator al securităţii pentru nici o persoană).
Aşadar, OUG 24/2008 nu este aplicabilă, cererea mea neavînd nici o legătură cu accesul la propriul meu dosar sau cu deconspirarea securităţii.
Cererea mea a vizat o informaţie de interes public – lămurirea unui aspect al istoriei României.
Am explicat în faţa primei instanţe, mai pe larg prin precizarea de acţiune depusă în 25 martie 2013, de ce informaţia cerută de mine este de interes public. Nu mai repet toate cele scrise acolo, rog instanţa să considere argumentaţia din acea precizare de acţiune parte a acestei întîmpinări.
În condiţiile în care:
– în multe cărţi de istorie, inclusiv în manuale şcolare obligatorii, se afirmă că în decembrie 1989 oraşul Iaşi era plin de manifeste care chemau lumea la un miting anticeauşist pentru data de 14 decembrie 1989, motiv pentru care în parlamentul României s-a propus o lege pentru declararea oraşului Iaşi ca „oraş iniţiator al revoluţiei române din decembrie 1989”, presupuşii organizatori ai acestei acţiuni au primit titluri de cetăţeni de onoare al oraşului Iaşi şi luptători pentru victoria revoluţiei române din decembrie 1989 (conform legii 341/2004; vezi lista reţinuţilor în revoluţie din Monitorul Oficial 467 bis din 7 iulie 2010, cu referire la Casian Spiridon sau Ştefan Prutianu),
– dar totodată, într-o carte scrisă de ieşeanul Alexandru Tacu, fost deţinut politic şi semnatar, în 1989, al scrisorii lui Dan Petrescu împotriva dictaturii ceauşiste, toate afirmaţiile despre mitingul plănuit în 14 decembrie 1989 sînt etichetate drept „fraudă”, a lămuri în ce măsură afirmaţiile respective corespund adevărului este o problemă de interes public.
În cărţi inspirate de Casian Spiridon s-au dat mai multe variante de manifeste prin care s-ar fi chemat la revoltă populaţia Iaşiului. S-a vorbit despre manifeste semnate „Frontul Popular Român”, dar şi despre manifeste semnate „Frontul Salvării Naţionale”. Sînt relatări contradictorii despre conţinutul manifestelor, organizaţia care le-a răspîndit, amploarea pe care ar fi avut-o „mişcarea” (pe măsură trecerii timpului, „revoluţia din 14 decembrie 1989 de la Iaşi” devine tot mai grandioasă), dar chiar şi simpla existenţă a acestor manifeste a fost contestată.
Istoria corectă a României este o problemă de interes public, mai ales dacă sînt aspecte incluse şi în manualele şcolare.
Legile votate de parlamentul României sînt de interes public. În cazul acesta a fost doar o propunere legislativă, dar care în viitor poate deveni lege. Este de interes public ca legile votate de parlament să se bizuie pe fapte adevărate iar opinia publică şi parlamentarii care votează o lege să fie corect informaţi cu privire la subiectul asupra căruia votează.
Înainte de a mă adresa CNSAS am cerut aceleaşi informaţii de la SRI. SRI a recunoscut caracterul de interes public al cererii mele şi mi-a răspuns, îndemnîndu-mă totodată explicit să cer informaţii suplimentare de la CNSAS (scrisoarea SRI depusă la dosarul primei instanţe).
După sentinţa primei instanţe, în 4 iulie 2013 însăşi CNSAS mi-a răspuns la solicitare, pentru ca în 11 iulie 2013 să promoveze acest recurs rămas fără obiect. Dacă între timp pîrîta a descoperit informaţii noi cu privire la subiectul cererii mele, îi cer să mi le comunice exact cum s-a angajat în adresa nr. P 3396/2012 şi 10/2013 din 4 iulie 2013: „de îndată”.
Pîrîta afirmă că am dreptul să cer acreditarea ca cercetător la CNSAS. Acesta este un drept şi nu o obligaţie, şi nu am siguranţa că o asemenea cerere ar fi aprobată. Există obligaţia CNSAS de a furniza informaţii de interes public, dar nu există o obligaţie a CNSAS de a accepta toate cererile de acreditare depuse la instituţie.

Mai citeşte:
Propunere legislativă: Iaşiul – oraş iniţiator al revoluţiei din 1989. Un articol al meu din 2004 despre această problemă
Alexandru Tacu despre frauda “revoluţiei” din 14 decembrie 1989 de la Iaşi
Cassian Maria Spiridon l-a dat în judecată pe Alexandru Tacu pentru cartea sa în care contestă acţiunea din 14 decembrie 1989 de la Iaşi
CNSAS nu cunoaşte existenţa vreunui dosar cu privire la pregătirea unei manifestaţii în 14 decembrie 1989 la Iaşi. Noul meu proces cu CNSAS
CNSAS pierde procesul cu mine legat de comunicarea informaţiilor despre pretinsa pregătire a unui miting anticomunist la Iaşi în 14 decembrie 1989
CNSAS: “Au fost efectuate verificările pentru identificarea eventualei existenţe a unui manifest prin care populaţia municipiului Iaşi era chemată, în ziua de 14 decembrie 1989, la un miting împotriva dictaturii, însă pînă în prezent nu am putut identifica acest document”

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s