Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (2). Bulevardul Republicii Aprilie 30, 2014


cartiMemorial_0001Continui prezentarea capitolului „Victimele de după 22 decembrie” din cartea procurorului Romeo Bălan „Victimele revoluţiei. Timişoara 1989”, apărută în 2011 la editura Memorialul Revoluţiei din Timişoara. Acum, referiri la victimele apărute în zona Bulevardul Republicii.

Vezi prima parte a acestui capitol: Piaţa Operei

Vezi şi capitolul “Identificarea victimelor incinerate”  din aceeaşi carte a procurorului Romeo Bălan.

BULEVARDUL REPUBLICII

Aşa cum am precizat anterior, în apropierea Operei pe bulevardul Republicii au executat misiuni de luptă militari de la U.M 01926 Timişoara. Între aceşti militari care aparţineau de Divizia de apărare a teritoriului, de pe Calea Lipovei şi militarii aflaţi în pază la Operă, împreună cu civili înarmaţi, nu a existat niciun fel de colaborare. Din raportul unităţii rezultă că au fost două plutoane conduse de căpitanii Cioacă şi Cora, care au desfăşurat acţiuni împotriva teroriştilor aflaţi în podurile clădirilor situate în partea dreaptă a Operei din Timişoara.[31]

În noaptea de 22/23 decembrie 1989 în jurul orelor 23,00 militarii din plutonul comandat de cpt. Cora au traversat Bulevardul Republicii dinspre strada Paris spre strada Piatra Craiului. Când a trecut al doilea grup de militari s-a deschis focul spre ei dinspre Piaţa Operei. A fost împuşcat mortal soldatul Puczi Andrei-Liviu, de loc din Sîngeoargiu de Mureş. Decesul a fost constatat la Spitalul de copii din apropiere, unde militarul a fost dus de mai mulţi civili şi militari. Raportul medico-legal menţionează că Puczi Andrei-Liviu a prezentat două semne de violenţă, respectiv pe linia axilară anterioară a hemitoracelui stâng plagă cu marginile negricioase orificială cu diametrul de 1 cm (orificiu de intrare) şi în regiunea scapulară dreaptă plagă cu marginile răsfrânte cu diametrul de 2-3 cm (orificiu de ieşire). Se concluzionează că moartea a fost violentă, s-a datorat unei plăgi împuşcate toracice şi că s-a tras de la distanţă de la stânga spre dreapta.[32] Maior Grozea Daniel, care locuia în apropiere şi a însoţit plutonul cpt. Cora, a relatat că în momentul împuşcării militarului a sesizat foc la gura țevii la o fereastră situată la etajul I al Hotelului Banatului, de unde a dedus că de acolo s-a tras.[33] Martorii oculari Gherlea Elena şi Mircov Milan, de la Spitalul de copii au declarat că împotriva grupului de militari s-a deschis focul dinspre Operă.[34] Aceste declaraţii se coroborează cu raportul medico-legal, tragere orizontală de la distanţă dinspre stânga spre dreapta şi cu poziţia militarului în momentul împuşcării, cu faţa spre strada Piatra Craiului şi cu partea lateral stânga spre Operă. Dacă victima ar fi fost împuşcată dinspre Hotelul Banatul, traiectul gloţului trebuia să fie descendent şi dinspre partea dreaptă. (more…)

 

O nouă carte a mea: Revoluţia română, explicată pentru toţi Aprilie 28, 2014


revolutiaexplicataActualizare 8 mai 2014: Cartea se poate găsi și la librăria Eminescu din centrul Timișoarei şi la firma Libris (linc) din Braşov.

Actualizare 29 aprilie 2014: Cartea poate fi comandată şi on-line, la librăria Eminescu din Bucureşti (linc).

La editura Artpress din Timişoara a ieşit de sub tipar o nouă carte de-a mea: Revoluţia română, explicată pentru toţi. Este  o reeditare, cu unele schimbări, a cărţii mele „Revoluţia din 1989 pe scurt” tipărită tot la Artpress, în 2006, şi care este practic epuizată.

Principala schimbare pe care am introdus-o în carte este reevaluarea modului cum s-a stricat mitingul lui Ceauşescu din 21 decembrie 1989 de la Bucureşti. Am introdus nişte observaţii pe care le-am găsit în teza de doctorat a domnului Richard Andrew Hall – vezi episodul „Cine a aruncat petarda?” (linc) tradus pe acest blog. Am făcut şi alte schimbări, inclusiv adăugarea unor fotografii şi facsimile de documente.

Cartea este mică – 80 de pagini format 11*16 cm – iar preţul cu amănuntul la care vreau s-o comercializez în librării este 7,95 lei (inclusiv TVA). Librăriile care doresc să comande cartea pot să-mi scrie pe e-mail marius_mioc@excite.com. Cartea se livrează prin colet poştal, cu factură, plata făcîndu-se după vînzare.

Deocamdată cartea poate fi găsită la Timișoara doar la magazinul Banat Souvenir de pe strada Lucian Blaga. În curînd va putea fi găsită la Librăria Eminescu din București și Memorialul victimelor comunismului din Sighet. Cu timpul voi încerca să distribui cartea și în alte locuri.

Celelalte cărți ale mele care pot fi comandate le găsiți la pagina Cărțile mele.

 

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (1). Piaţa Operei Aprilie 25, 2014


cartiMemorial_0001În cartea „Victimele revoluţiei. Timişoara 1989” editată de asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara în 2011, procurorul militar Romeo Bălan prezintă şi cercetările făcute de parchetul militar din Timişoara cu privire la „teroriştii” de după 22 decembrie 1989 care se spune că au acţionat în oraş. Voi prezenta în serial capitolul „Victimele de după 22 decembrie” din această carte. Primul episod se referă la zona Piaţa Operei.

Recomand să citiţi şi capitolul „Identificarea victimelor incinerate” (linc) din aceeaşi carte a procurorului Bălan, capitol deja prezentat pe acest blog.

VICTIME DUPĂ 22 DECEMBRIE

După 22 decembrie au fost din nou victime la Timișoara. 20 de morți din care 7 militari și 79 de răniți, din care 25 de militari, sunt rezultatul uzului de armă la Timișoara.

Mai era justificată dechiderea focului după căderea lui Ceaușescu?

Înainte de a încerca unele considerații cu privire la această perioadă am să prezint principalele zone din oraș unde au fost împușcate victimele.

PIAŢA OPEREI

După căderea lui Ceauşescu, în seara zilei de 22 decembrie 1989 s-a deschis focul în Piaţa Operei din Timişoara. A fost primul loc în care a început să se tragă din nou. În clădirea Operei se afla un grup de revoluţionari încă din 20.12.1989, care au constituit ulterior Frontul Democrat Român. Până la fuga lui Ceauşescu cei din Operă au fost păziţi de forţe proprii, constituiţi în două filtre de pază, exterior şi interior, la un moment dat cei din pază având chiar arme în dotare din cele recuperate de la fostul Consiliul Judeţean Timiş şi de la câţiva lucrători de poliţie T.F. Cu toate acestea nu au fost evenimente, cei din interior nu au fost atacaţi şi nici nu au făcut uz de armă. Trebuie însă precizat că în 21 decembrie 1989, forţele armate ale fostului regim au încercat să întocmească un plan de capturare a liderilor revoluţionarilor din Operă. În acest scop la sediul Diviziei mecanizate Timişoara s-au prezentat mai mulţi ofiţeri de la Securitatea Timiş care cunoşteau obiectivul. Din fericire planul nu s-a concretizat. Despre acest episod intitulat Operaţiunea Tunetul şi Fulgerul a scris regretatul ziarist Iosif Costinaş. Acest moment trebuie reamintit pentru a înlătura susţinerile privind fraternizarea armatei cu revoluţionarii în cursul zilei de 20 decembrie 1989. Comandamentul politico-militar de la fosta judeţeană de partid condus de fostul secretar C.C. Ion Coman şi comandamentele militare de la Divizia mecanizată şi de la Inspectoratul M.I. au renunţat la soluţia militară doar pentru că nu mai era viabilă. În Piaţa Operei şi în centrul oraşului erau sute de mii de timişoreni care în mod paşnic îşi cereau drepturile şi împotriva acestora nu se mai putea interveni cu tancul. (more…)

 

Moise Guran justifică crimele din decembrie 1989 Aprilie 23, 2014


cetățeanul rus care a ridicat steagul rusesc deasupra orașului ucrainean Harkov

cetățeanul rus, domiciliat în Moscova, care în 1 martie 2014 (înainte de secesiunea Crimeii!) a ridicat steagul rusesc deasupra orașului ucrainean Harkov

Cunoscutul realizator TV Moise Guran, publică pe saitul biziday.ro articolul „Pare că a început! Să vă explic de ce eu țin cu ucrainenii” (linc), în care vorbește despre situația actuală din Ucraina confruntată cu mișcări separatiste sprijinite de Moscova. În articol face și o paralelă între evenimentele de acum din Ucraina și cele din decembrie 1989 din România. Citez:

V-aţi întrebat de ce a trecut aproape o lună de la alipirea Crimeei şi pînă la izbucnirea acestor focare care se mută, uite, dintr-un oraş, în altul?

Acest timp a fost necesar pentru infiltrarea unor aşa-zis civili, nişte turişti, cum le-am zis noi în decembrie 1989, care, la fel, au încercat să aprindă o revoluţie la Iaşi, apoi la Timişoara, după care s-au mutat spre Bucureşti.

Asta e tehnica de care vă vorbeam la început şi, într-un fel, ea a rămas neschimbată încă de la răscoala de la 1907. Şi atunci, partea din Muntenia a răscoalei cam tot la fel s-a aprins, după ce, în Moldova, autoritățile române reuşiseră să o ţină sub control. (more…)

 

Adrian Sanda, primul comunicat din funcţia de secretar de stat Aprilie 21, 2014

Filed under: politica românească — mariusmioc @ 12:01 am
Tags: , , , ,

Timişoreanul Adrian Sanda, proaspăt numit secretar de stat la secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor revoluţionarilor din decembrie 1989 şi a deţinuţilor politici (linc), a publicat pe saitul instituţiei (linc) un comunicat în care îşi explică intenţiile. Îl reproduc:

La 25 de ani de la Revoluţie, pentru un viitor demn şi curat (more…)

 

Paște fericit! Aprilie 20, 2014

Filed under: General — mariusmioc @ 12:01 am
Tags:

Tuturor cititorilor acestui blog, un Paşte fericit! Hristos a înviat!

Tuturor cititorilor acestui blog, un Paşte fericit! Hristos a înviat!

 

SSLÎRC devine Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor revoluționarilor din decembrie 1989 și a deținuților politici Aprilie 19, 2014


Camera Deputaților a aprobat cu modificări OUG 11/2014 care prevedea prefacerea Secretariatului de Stat pentru Revoluționari (SSPR) în Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist. Modificarea adoptată (linc) se referă la denumirea noului secretariat de stat, care va fi „Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor revoluționarilor din decembrie 1989 și a foștilor deținuți politici”. (more…)