Lună: iunie 2014

Discuții cu domnul istoric Cristian Troncotă despre revoluția din 1989

În 21 mai 2014 am publicat articolul „Minciunile istoricului Cristian Troncotă. Declarația lui Iulian Vlad despre revoluția din Timișoara” (linc), în care, pornind de la niște observații ale domnului Richard Andrew Hall, cercetător american care și-a luat doctoratul cu o teză despre revoluția română, comentam niște afirmații făcute de domnul istoric Cristian Troncotă în revista „Vitralii – Lumini și umbre” nr. 18, martie-mai 2014 cu privire la revoluția din 1989. Domnul Troncotă scria în acea revistă:

Altă dovadă despre amestecul “specialiştilor” sovietici în evenimentele din decembrie 1989 din România se află consemnată într-un document din Arhivele Statului din Bucureşti, fond CC al PCR, Cancelarie. El atestă că în ziua de 20 decembrie 1989, între orele 20,54 şi 21,09 Nicolae Ceauşescu i-a înmînat un protest însărcinatului cu afaceri al ambasadei URSS. Protestul se baza pe o Notă-raport transmisă de generalul Iulian Vlad, şeful DSS, din care rezulta, cît se poate de clar şi fără echivoc, implicarea sovieticilor nu numai în evenimentele din Timişoara, ci pe întreaga zonă de nord-vest a României. Era vorba despre grupări special instruite şi pregătite pentru a participa la acţiunile din locurile fierbinţi.

Pe baza raportului securității către Nicolae Ceaușescu, publicat în „Evenimentul Zilei” din 28 iulie 1992 (document pe care l-am reprodus la articolul amintit), scriam:

nimic din nota-raport a securităţii către Ceauşescu nu arată implicarea sovieticilor în revoluţie. Afirmaţiile lui Troncotă despre ce ar arăta “cît se poate de clar şi fără echivoc” această notă sînt pur şi simplu minciuni. Din contră, nota-raport a securităţii arată, cît se poate de clar şi fără echivoc, că evenimentele din Timişoara sînt urmarea acţiunilor localnicilor din oraş, “persoane care se cunoşteau între ele de la locurile de muncă sau domiciliu şi îndeosebi cămine de nefamilişti”.

Domnul Troncotă a intervenit cu niște comentarii la articolul respectiv. Reproduc discuția cu domnia sa, la care au intervenit și domnii Valeriu Mangu și involutia1989, comentatori mai vechi de pe acest blog. Discuția a deturnat de la tematica inițială – conținutul raportului pe care securitatea îl înfățișase lui Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989 – spre alte probleme, cum ar fi caracterizarea generală a securității, privilegiile de revoluționar (la ora actuală și dacă m-aș certa cu cineva despre creșterea iepurilor de casă, tot la privilegiile de revoluționar s-ar ajunge, ca argument suprem împotriva mea). Discuția mi se pare de interes pentru cititori și o evidențiez acum, chiar și tactica de schimbare al subiectului discuției arată un „modus operandi” interesant. Sînt observabile și alte tactici, precum invocarea unei lucrări beletristice (cazul cărții lui Cinghiz Abdulaev) ca argument științific, fără să se precizeze că e vorba de o lucrare beletristică (eu am știut imediat acest lucru, dar alte persoane care discută cu domnul Troncotă ar putea fi înșelate).

Cristian Troncotă: Citește în continuare „Discuții cu domnul istoric Cristian Troncotă despre revoluția din 1989”

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (60). Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor

În acest fragment prezint victimele din zonele Colentina, linia de centură – Domnești, Operă, Piața Unirii și spitalul Caritas.

III.1.9.G. Colentina
1. Filip Fîntînaru Vasile (Colentina) – decedat Citește în continuare „Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (60). Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas”

Agenturili străine, acum şi în scandalul Mircea Băsescu – Bercea Mondialul

Alexandru Lăzescu publică în „Ziarul de Iaşi”, preluat şi pe saitul „În Linie Dreaptă” articolul Bercea Mondialu’, Pavel Abraham şi filiera rusească (linc), în care se explică amestecul agenturilor străine, în speţă al ruşilor, în actualul scandal legat de Mircea Băsescu, fratele preşedintelui. Citez din articol: Citește în continuare „Agenturili străine, acum şi în scandalul Mircea Băsescu – Bercea Mondialul”

Dan Pavel, fost director de cabinet al secretarului de stat al SSPR, acuzat că a folosit o diplomă falsă

Evenimentul Zilei din 12 iunie 2014 publică un articol a lui Petrișor Cana (linc) conform căruia Daniel Pavel, fostul director de cabinet a lui Victor Socaciu pe vremea cînd acesta conducea SSPR, ar fi folosit o diplomă falsă de jurist ca să se angajeze la această instituție.

Daniel Pavel este „unul dintre revoluţionarii care au intrat, în decembrie 1989, în sediul fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR), actualul sediu al Ministerului Afacerilor Interne (…) Fotografia sa, surprinsă alături de alţi revoluţionari, în Cabinetul 1, al fostului dictator comunist Nicolae Ceauşescu, a fost publicată în celebra publicaţie franceză „Paris Match” şi a făcut înconjurul lumii”, scrie Evenimentul Zilei. Citește în continuare „Dan Pavel, fost director de cabinet al secretarului de stat al SSPR, acuzat că a folosit o diplomă falsă”

Un nou sait al meu: Documente despre istoria românilor. Asasinarea lui Nicolae Iorga, Virgil Madgearu și a mai multor demnitari carliști

JilavaStrejnicul_0001Am lansat un nou sait (după Blogul lui Marius Mioc și documente1989): Documente despre istoria românilor (linc).

Saitul va fi consacrat unor probleme de istorie a românilor, altele decît cele legate de revoluția din 1989. Voi pune pe acel sait documente, cărți și ziare vechi din care cititorul să poată înțelege anumite aspecte ale istoriei.

Și pe „blogul lui Marius Mioc” am mai avut articole legate de istorie, fără legătură cu revoluția din 1989 (vedeți categoria „Istorie”). Nevoia unui sait separat pentru aceste probleme a apărut datorită capitaliștilor hapsîni de la wordpress, care oferă gratuit doar un spațiu limitat de stocare. La al 6-lea an de blogăreală, deja mă gîndesc să economisesc acest spațiu. Ca să nu-mi consum spațiul de stocare disponibil pe saitul meu principal (acesta), am ales să deschid, întîi saitul documente1989, iar acum și acest al 3-lea sait – tot pe platformă wordpress.

Pentru început, voi prezenta pe noul meu sait cartea „Asasinatele de la Jilava, Snagov și Strejnicul” publicată în 1941 de regimul Antonescu. Cartea descrie procesul legionarilor care, după preluarea puterii, au asasinat mai mulți oameni politici ai regimului Carol al doilea, inclusiv pe foștii prim-miniștri Nicolae Iorga și Virgil Madgearu. După înfrîngerea rebeliunii legionare din ianuarie 1941, în urma căreia legionarii au fost înlăturați de la guvern, regimul Antonescu a trimis în judecată pe cei vinovați de omorîrea demnitarilor carliști. Cartea descrie desfășurarea procesului. Sînt incluse în carte rechizitoriul procuraturii militare, declarații de martor, hotărîrea judecătorească și executarea acesteia – o parte din acuzați au fost osîndiți la moarte și executați. Citește în continuare „Un nou sait al meu: Documente despre istoria românilor. Asasinarea lui Nicolae Iorga, Virgil Madgearu și a mai multor demnitari carliști”

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (8). Poligrafia

cartiMemorial_0001Continui serialul cu investigațiile parchetului militar despre teroriștii din Timișoara cu prezentarea victimelor din zona Poligrafiei (clădire azi părăsită, lîngă viaductul de la Calea Aradului pe sub care se merge spre Iulius Mall). E vorba de fragmente din cartea “Victimele revoluției. Timișoara 1989″ scrisă de procurorul pensionar Romeo Bălan și apărută în 2011 la editura Memorialul Revoluției din Timișoara.

Vezi și fragmentele anterioare despre teroriștii din Timișoara, prezentate pe acest blog:
Piaţa Operei
Bulevardul Republicii
Piaţa Libertăţii
Strada Oituz
Zona Take Ionescu
Bulevardul Revoluţiei
Calea Aradului

Tot din cartea procurorului Bălan, mai citește Identificarea victimelor incinerate.

POLIGRAFIA

Întreprinderea poligrafică a fost considerată un obiectiv important atât înainte cât şi după 22 decembrie 1989, fiind păzită de forţe militare înarmate. În perioada 22-27.12.1989 paza a fost asigurată de un detaşament de la U.M. 01145 Timişoara, format din 22 de militari în termen şi condus de locotenent major Andreoiu Ilie şi căpitan Poşuş Teodor. Aşa cum rezultă din jurnalul de luptă al unităţii, militarii au fost înarmaţi şi au consumat muniţie.[143] Citește în continuare „Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (8). Poligrafia”

Presa „quality” românească o dă din nou în bară

Viktor Ianukovici caută refugiu în Belarus (linc) este un articol de Bianca Andrieș de pe saitul „Adevărul” din 16 iunie 2014, în care ni se spune:

Viktor Ianukovici, preşedintele ucrainean demis, şi-a pierdut încrederea în Vladimir Putin, care i-a oferit protecţie după ce s-a autoexilat în urma protestelor masive din ţară. Astfel, Ianukovici şi-a îndreptat atenţia spre Belarus (…) Fiul preşedintelui ucrainean demis, Oleksandr Ianukovici, a avut o conversaţie telefonică cu tatăl său, cei doi discutînd despre posibilitatea de a căuta refugiu în Belarus (…) În timpul discuţiei, Oleksandr Ianukovici şi-a exprimat îngrijorarea că tatăl său ar putea deveni o monedă de schimb în conflictul politic între Kiev şi Moscova, riscînd în cel mai rău caz să fie extrădat în Ucraina unde ar putea fi judecat pentru faptele sale ca preşedinte. Oleksandr a discutat cu preşedintele bielorus Alexander Lukaşenko, convingîndu-l că Viktor Ianukovici s-ar putea întoarce în Ucraina ca preşedinte al „Republicii Doneţk-Lugansk”, în cel mai bun caz.

Citește în continuare „Presa „quality” românească o dă din nou în bară”

Proprietatea intelectuală și experiența mea de inginer

După isprăvirea facultății, timp de doi ani am lucrat chiar în meseria pentru care mă pregătisem – cea de inginer. Am fost inginer proiectant la Prompt SA – institut de proiectări continuator al fostului CCSITMRTU ceaușist (Centrul de Cercetări Științifice și Inginerie Tehnologică pentru Mașini de Ridicat și Transport Uzinal). La CCSITMRTU lucrase în perioada comunistă atît taică-meu, cît și unchiul meu care emigrase în SUA. Din perioada comunistă am niște reviste editate de institut în care atît taică-meu cît și unchiul meu au publicat articole. Cînd am lucrat eu acolo, Prompt SA era încă în proprietatea statului. Mai apoi a fost privatizat, patron a ajuns omul de afaceri Mihai Olariu, care prin intermediul Prompt SA a pus stăpînire și pe UMT. Citește în continuare „Proprietatea intelectuală și experiența mea de inginer”

După rebranduirea lui Ceauşescu urmează rebranduirea lui Iliescu

Rebranding (linc), în limbajul specialiştilor în publicitate, este o operaţiune prin care se realizează modificarea percepţiei consumatorului faţă de un anumit produs. După 1989, specialiştii în publicitate politică, adică propagandiştii, au desfăşurat o activitate susţinută de rebranduire a lui Nicolae Ceauşescu. Dînsul avea o imagine extrem de proastă în rîndul „consumatorilor”, adică a românilor, care simţiseră pe proprie piele felul cum acesta a condus România. A transforma percepţia negativă aproape unanimă a opiniei publice într-o percepţie pozitivă nu era un lucru uşor. S-a muncit însă serios în această direcţie şi, după aproape 25 de ani, putem zice că s-a realizat un progres însemnat.

Principala direcţie propagandistică a acţiunii de rebranduire a lui Nicolae Ceauşescu este schimbarea etichetei de comunist cu cea de naţionalist. Ceauşescu însuşi în întreaga sa viaţă adultă s-a declarat comunist, iar Partidul Comunist la care Ceauşescu aderase încă din tinereţe era un adversar hotărît al naţionalismului. După venirea la putere, comuniştii (în conducerea cărora se afla şi Ceauşescu) au trimis mulţi naţionalişti în închisori pentru convingerile lor politice. Dar, după moartea lui Ceauşescu propagandiştii încearcă să-l transforme în reprezentant al naţionalismului românesc. Pentru propagandişti adevărul istoric nu va fi niciodată o piedică. Citește în continuare „După rebranduirea lui Ceauşescu urmează rebranduirea lui Iliescu”

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (59). Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii

În acest fragment prezint victimele din zonele Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor.

III.1.9.D. Spitalul Militar Central
1. Ciobanu Emanoil (SMC-Vol. 1) – decedat Citește în continuare „Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (59). Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor”