Pauză

Voi face o pauză de aproximativ o lună de la scrierea acestui blog. În această perioadă ar putea să întîrzie și aprobarea unor comentarii.

O proorocire a mea din 2009 pe cale de a se îndeplini

„Milioane de români vor avea de achitat (în plus) la polițele RCA cu 25%, în timp ce asigurarea locuinței s-ar putea scumpi cu pînă la 100%”, sîntem informați într-un articol de pe saitul asigurari.ro (linc).

Se confirmă astfel o tendință despre care am scris în repetate rînduri: atunci cînd statul impune prin legislație anumite obligativități, prețurile acestora au o tendință de creștere impetuoasă, mult peste rata inflației.

În 2009, în articolul „Scumpiri de pînă la 40% la asigurările obligatorii auto” (linc), scriam:

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (63). București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea

În acest fragment sînt prezentate victimele din București, zonele Beldiman, Arhivele Statului,  Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor.

III.1.9.S. Str. Beldiman
1. Parte vătămată Ghimpu Vasile (Str. Beldiman) – rănit

Reacția mișcării „România Curată” la articolul meu în care criticam colaborarea cu Mircea Dogaru. „Revoluționarii nu sînt în stare să producă un lider autentic”

După publicarea, în 21 iulie 2014 a articolului meu Mişcarea “Revoluţia curată” se înhăitează cu apărătorul criminalilor din decembrie 1989, colonel Mircea Dogaru (linc), domnul Alex Oprea, președintele sus-numitei mișcări, a publicat (tot în 21 iulie 2014) pe pagina sa proprie de facebook (linc) un comunicat pe care îl reproduc mai jos (am adăugat diacritice; am păstrat cuvintele scrise cu majusculă precum în textul original):

MIȘCAREA CIVICĂ REVOLUȚIA CURATĂ
cabinet președinte

COMUNICAT
în legătură cu afirmațiile unor persoane legate de colaborarea noastră cu MIRCEA DOGARU

Mişcarea „Revoluţia curată” se înhăitează cu apărătorul criminalilor din decembrie 1989, colonel Mircea Dogaru

Alex Oprea (cu cămaşă roşie) şi numeroşii săi simpatizanţi, la una din acţiunile de protest organizate în faţa sediului PSD Sibiu în timpul campaniei electorale pentru europarlamentare. Barca pneumatică îl ironizează pe Victor Ponta care a folosit o asemenea barcă în timpul inundaţiilor. Sursă foto: facebook

De cîtăva vreme domnul Alexandru Mircea Oprea, un revoluţionar sibian, relativ necunoscut înainte (eu, cel puţin, nu auzisem de domnia sa) a înfiinţat o organizaţie numită „Mişcarea civică Revoluţia Curată”. Nu se ştie cîţi membri are această „mişcare”, nu am găsit publicată vreo listă a membrilor. În 30 mai 2014 pe saitul organizaţiei apărea un comunicat (linc) conform căreia „mişcarea” se află „în plin proces de înregistrare şi pe teritoriul României” – adică, cel puţin la acea dată nu fusese înregistrată juridic (dar mediatic era activă, sait propriu are din ianuarie, pe facebook şi pe portalul revoluţiei a avut multe intervenţii). La acţiunile mişcării „Revoluţia curată”, dacă domnul Alex Oprea nu se prezenta singur, nu erau mai mult de o mînă de oameni alături de dînsul. Asta nu a împiedicat respectiva mişcare să emită pretenţii că ar fi reprezentativă pentru revoluţionarii din România.

Acțiunile mișcării „Revoluția Curată” sînt concentrate pe ideea repunerii în plată a indemnizațiilor de revoluționar (linc) suspendate încă de pe vremea guvernului Boc.

„Revoluţia curată” are cel puţin 5 membri – Alex Oprea, Mihai Orbulescu, Dorin Aleonte, Ovidiu Stoenescu şi Viorel Ringhilescu, aceştia fiind pomeniţi într-un comunicat din 17 iulie 2014 publicat pe saitul mişcării (linc), în care se afirmă:

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (11). Piaţa Traian

Continui serialul cu investigațiile parchetului militar despre teroriștii din Timișoara cu prezentarea victimelor din Piaţa Traian. E vorba de fragmente din cartea “Victimele revoluției. Timișoara 1989″ scrisă de procurorul pensionar general (r) Romeo Bălan și apărută în 2011 la editura Memorialul Revoluției din Timișoara.

Vezi și fragmentele anterioare despre teroriștii din Timișoara, prezentate pe acest blog:
– Piaţa Operei
– Bulevardul Republicii
– Piaţa Libertăţii
– Strada Oituz
– Zona Take Ionescu
– Bulevardul Revoluţiei
– Calea Aradului
– Poligrafia
– Calea Lipovei
– Zona Dorobanţi

Tot din cartea procurorului Bălan, mai citește Identificarea victimelor incinerate.

PIAŢA TRAIAN

În dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989, în jurul orelor 9,00, Cacoceanu Iosif, subofiţer de penitenciar pensionar, a plecat de la domiciliul său de pe strada Dacilor în Piaţa Traian, aflată în apropiere, pentru a face cumpărături. S-a oprit în colţul pieţei dinspre strada Dacilor, lângă un chioşc de ziare şi a stat de vorbă cu alţi pensionari despre evenimentele de la acea dată. La un moment dat Cacoceanu Iosif a fost împuşcat cu un singur glonţ în abdomen. Deşi a fost transportat de urgenţă la spital şi a fost operat, Cacoceanu Iosif a decedat în cursul zilei de 25.12.1989. Nu se cunosc niciun fel de date cu privire la cei care au tras şi au ucis victima.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (62). București. Strada Lemnea

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor

În acest fragment prezint victimele din strada Lemnea din București. Despre evenimentele de pe acea stradă am mai comentat pe blog, în articolul “Erou” al revoluţiei care a împuşcat 6 oameni (3 morţi şi 3 răniţi) (linc). Se pare că se știe exact cine a deschis focul pe strada Lemnea și a provocat morți și răniți, fiind în final el însuși împușcat: plutonierul major de miliție Traian Stan. În fragmentul din rezoluția parchetului pe care-l reproduc mai jos acest lucru nu este însă amintit, fapt care confirmă că dosarul 97/P/1990 a fost completat tîrziu cu diferite declarații, existînd multe lacune în materialul probator și neținîndu-se seama dovezile din alte dosare în care unele lucruri fuseseră deja lămurite.

III.1.9.R. Str. Lemnea
1. Parte vătămată Geamănă Petre Grigore (Str. Lemnea) – rănit

Guvernul dorește extinderea „instituției indemnizației”

Am pomenit pe acest blog despre OUG 96/2013 prin care guvernul Ponta a creat „instituția indemnizației” (linc). Era vorba de o indemnizație lunară de 3571 lei care se adaugă la pensia diplomaților cu vechime de cel puțin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe.

Recent guvernul Ponta a anunțat că dorește să extindă această „instituție a indemnizației” și la alte 2 tagme: aviatori și grefieri. Ar fi vorba de sume lunare între 3000-4000 lei care s-ar adăuga la pensiile acestora, care să compenseze eliminarea pensiilor speciale dispusă în guvernarea Boc. După cum spunea domnul Ponta (linc):

A murit Emil Bobu, fost membru al Biroului Permanent al C.P.Ex.

Demnitarul comunist Emil Bobu a murit la vîrsta de 87 de ani, în urma unui atac cerebral, scrie „Evenimentul Zilei” (linc).

În decembrie 1989 Bobu era membru al biroului permanent al C.P.Ex. A fost printre cei care au aprobat reprimarea revoluţiei, în şedinţa C.P.Ex. din 17 decembrie 1989 (linc). În 20 decembrie 1989 s-a deplasat la Timişoara, alături de primministrul Constantin Dăscălescu, pentru a dialoga cu reprezentanţii manifestanţilor. Presa timişoreană a relatat în 1990 despre venirea şi plecarea lui Bobu la Timişoara:

Procesul legionarilor care i-au asasinat pe Nicolae Iorga, Virgil Madgearu şi alţi demnitari ai regimului Carol al 2-lea – integral pe internet

Pe alt sait al meu – „istoriaromaneasca” – am isprăvit de pus scanările cărţii „Asasinatele de la Jilava, Snagov şi Strejnicul” editată în 1941 de regimul Antonescu.

E vorba de o carte care descrie procesul legionarilor care, în noiembrie 1940, au ucis mai mulţi demnitari ai fostului regim Carol al 2-lea la închisoarea Jilava, cît şi pe foştii prim-miniştri Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu. Preşedintele completului de judecată a fost Alexandru Petrescu, acelaşi care, în regimul comunist, va prezida judecarea lui Iuliu Maniu şi Ion Mihalache.

În total sînt 533 de pagini pe care le-am scanat şi pus la dispoziţia publicului (numerotarea paginilor în carte ajunge la 546, dar sînt şi pagini albe).

Cei interesaţi pot citi această carte, împărţită pe capitole, la lincurile care urmează:

– Cuvînt înainte
– Ordonanţa definitivă a Tribunalului Militar
– Referatul procurorului militar despre asasinarea lui Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu
– Rapoartele medico-legale
– Rechizitoriul procurorului militar
– Declaraţii de martor şi documente
– Sentinţa
– Executarea osîndiţilor la moarte
– Fotografii şi reconstituiri judiciare

Cartea reprezintă în mod limpede poziţia regimului antonescian, după separarea acestuia de legionari în ianuarie 1941. La fiecare capitol se pot adăuga comentarii de către cititori. Chiar aştept comentariile cititorilor care ar putea aduce lămuriri în plus faţă de cele scrise în carte.

În viitor, pe saitul meu Documente despre istoria românilor (linc) pregătesc şi alte surprize pentru pasionaţii de istorie. Pentru început mă gîndesc la procesul mareşalului Ion Antonescu.