TVR, decembrie 1989. Ionescu: „Ostaşi, folosiţi armele pe care le aveţi în dotare fără a aştepta neapărat această dezlegare formală! Poporul vă dă acum ordine! Nu aşteptaţi numai de la nişte comandanţi, poate prea limitaţi în limitele impuse atîţia ani de dictatură”. Brateş: „Să intre tancurile şi să dărîme clădirile în care se află aceşti criminali!” (video)

Un nou fragment cu emisiunea TVR din decembrie 1989, cu Victor Ionescu, Teodor Brateş şi George Marinescu. Fragmentul este imediat următor prezentării lui Dan Marin, bănuit de terorism, deja prezentat pe acest blog: Un terorist prezentat la TVR. Brateş: Televiziunea e în pericol, e încercuită de aceşti bandiţi. Cerem urgent armata să intervină! (video)

Transcriere înregistrare:

Alegeri prezidenţiale 2014

De ani de zile am participat la alegeri ca preşedinte de secţie de votare. Acum nu voi mai participa. Am fost vineri la primărie să depun cererea dar mi s-a zis că nu se mai primesc cereri noi. E şi vina mea că am întîrziat cu depunerea cererii.

Interesant ce mi-a spus funcţionarul de la primărie – că niciodată n-au avut atît de multe cereri pentru preşedinţi de secţii de votare ca acum, de 2 ori mai multe cereri decît au avut cel mai mult la alte alegeri de pînă acum, o mulţime de cereri noi de la persoane care anterior nu au fost niciodată la secţiile de votare. Se pare că alegerile astea trezesc un interes deosebit.

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (14). Calea Girocului

Continui serialul cu investigațiile parchetului militar despre teroriștii din Timișoara cu prezentarea întîmplărilor din zona Căii Girocului. E vorba de fragmente din cartea “Victimele revoluției. Timișoara 1989″ scrisă de procurorul pensionar general (r) Romeo Bălan și apărută în 2011 la editura Memorialul Revoluției din Timișoara.

Vezi și fragmentele anterioare despre teroriștii din Timișoara, prezentate pe acest blog:

– Piaţa Operei
– Bulevardul Republicii
– Piaţa Libertăţii
– Strada Oituz
– Zona Take Ionescu
– Bulevardul Revoluţiei
– Calea Aradului
– Poligrafia
– Calea Lipovei
– Zona Dorobanţi
– Piața Traian
– Splaiul Peneș Curcanul (cazul Paraschiv Dominic)
– Gara de Est

Tot din cartea procurorului Bălan, mai citește Identificarea victimelor incinerate.

CALEA GIROCULUI

În jurnalul de luptă al U.M. 01039 Timişoara s-a consemnat că militarii din această unitate au asigurat paza Centralei telefonice din Calea Girocului, începând cu 22 decembrie 1989:

„Tot din Ordinul comandantului U.M. 01024 Timişoara, s-a asigurat şi paza centralei telefonice din Calea Girocului cu un număr de 14 militari în termen, condus de lt.maj. Scutariu Ioan, înlocuit ulterior de lt.maj. Meiu Gheorghe.”[201]

Guvernul mărește indemnizațiile de merit și indemnizațiile pentru artiștii interpreți

Scriitorul Liviu Ioan Stoiciu, alt beneficiar al indemnizației de merit

Andrei Pleșu, colaborator al ziarului „Adevărul”, unul din cei care va primi pomană 2700 lei/lună de la guvern

Luni 22 septembrie guvernul a aprobat un proiect de ordonanță de urgență pentru mărirea valorii indemnizațiilor de merit care se acordă unor personalități din domeniile științei, sportului și culturii, anunță hotnews.ro (linc). Valoarea lunară a acestei indemnizații va fi de 2700 lei, iar de ea vor profita 1650 de persoane. Indemnizațiile de merit au fost stabilite prin legea 118/2002, dar din 2010 valoarea lor nu a mai crescut conform inflației.

Deasemeni se prevede mărirea indemnizației acordată artiștilor interpreți. Aceasta era pînă acum între 198 și 339 lei/lună, în funcție de tipul de atestat pe care artiștii respectivi îl aveau, iar în viitor respectivele indemnizații se vor mări cu 25,99% (inflația din 2008 pînă în 2014). Indemnizațiile artiștilor interpreți, venituri suplimentare față de cele din drepturi de autor, salarii sau pensii, se acordă fără a se ține seama de valoarea respectivului artist, care oricum este o apreciere subiectivă, ci de existența atestatului de artist liber profesionist (sînt 3 categorii de atestate).

Robert Turcescu, omul care voia să dea M.Ap.N. în judecată pentru că a fost avansat ofițer, e locotenent-colonel sub acoperire. „Glonțul, nemernicilor!”, articol al său din 2012, cînd i s-a atribuit în presă gradul de colonel

Actualizare 16 iunie 2019: Înlocuire linc către articol de pe saitul reportervirtual, care nu mai funcționa, cu copia articolului de pe web.archive.org

Robert Turcescu, cunoscut ziarist bucureștean, a mărturisit că este ofițer acoperit la o emisiune de la B1TV (linc). Gradul pe care îl are Turcescu este de locotenent-colonel. „Da, am fost lt.-colonel sub acoperire”, ar fi scris Turcescu pe blogul propriu, afirmă saitul hotnews (linc), blogul domnului Turcescu fiind pe moment inaccesibil.

Faptul că Robert Turcescu e ofițer a fost dezvăluit încă din 2012, dar a fost vehement dezmințit la acea vreme de domnul Turcescu. „Turcescu amenință M.Ap.N. cu instanța” (linc) suna o știre din 2012 în care citim:

Procesul mareșalului Ion Antonescu pe saitul meu „Documente despre istoria românilor”:

Pe alt sait al meu, „Documente despre istoria românilor”, am isprăvit de pus cartea „Procesul marii trădări naționale” editată în 1946 de regimul comunist. În carte este descris procesul mareșalului Ion Antonescu și unor membri ai guvernului acestuia.

Cartea a fost în întregime scanată și poate fi citită de cei interesați, împărțită pe capitole, la lincurile care urmează:

– Cuvînt înainte
– Actul de acuzare
– Interogatoriul acuzatului Ion Antonescu
– Interogatoriile altor acuzaţi (Mihai Antonescu, general Pantazi, Constantin Vasiliu, Titus Dragoş, Gheorghe Dobre, Ion Marinescu, Traian Brăileanu, Dumitru Popescu, C. Petrovicescu, Constantin Buşilă, N. Mareş, Petre Tomescu, Gheorghe Alexianu, Radu Lecca, Eugen Cristescu)
– Declaraţii de martori (George Brătianu, Iuliu Maniu, Dinu Brătianu)
– Rechizitoriul acuzatorului public Dumitru Săracu
– Rechizitoriul acuzatorului public Dobrian
– Rechizitoriul acuzatorului public șef Vasile Stoican

Procesul cu Gelu Voican Voiculescu și CNSAS – trimis spre rejudecare

În 16 septembrie 2014 s-a desfășurat la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul legat de lămurirea colaborării cu securitatea a fostului viceprimministru FSN-ist din decembrie 1989, Gelu Voican Voiculescu.

N-am fost prezent la judecarea cauzei. S-a stricat linia ferată la Orșova, motiv pentru care trenul Timișoara-București a avut întîrziere. În loc să ajung la București la 7,30 am ajuns la 12,30, iar pînă am ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul deja se judecase și instanța rămăsese în pronunțare. Am apucat doar să depun prin registratură o cerere de înfățișare a originalului unui document din arhivele securității care fusese inclus de Gelu Voican Voiculescu în notele sale scrise și care nu apărea printre documentele deja înmînate părților de către CNSAS, subliniind în cerere că dacă acel document există e o dovadă suplimentară că CNSAS nu a depus la dosarul judecății toate documentele securității referitoare la Gelu Voican Voiculescu.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (65). București. Cadavre neidentificate

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
– Bucureşti. Radiodifuziune
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
– Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Otopeni
– Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
– Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
– Bucureşti. Casa Scînteii
– Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
– Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
– Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
– București. Str. Lemnea
– București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
– București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet

În acest fragment prezint cadavrele neidentificate din București. De remarcat că în 13 martie 2013, „istoricul” Mircea Dogaru a spus, la oficina de dezinformare România TV, într-o emisiune prezentată deja pe acest blog (linc) că ar fi rămas 300 de cadavre ale agenților sovietici (spețnaz și OMON) în decembrie 1989 în România, care ar fi îngropați în cimitirele eroilor. Parchetul nu cunoaște asemenea cazuri, iar numărul cadavrelor neidentificate din acea perioadă la București este de 4.

III.1.9.X. Cadavre neidentificate

Staţia de metrou „Eroii Revoluţiei” va fi redenumită „Constanţa Burcică” (fiindcă tot aniversăm 25 de ani de la revoluţie)

Actualizare: Conform saitului Comitetului Olimpic Sportiv Român (linc) redenumirea stațiilor este o măsură vremelnică, valabilă doar pînă la sfîrșitul lunii septembrie. Comunicatul Mediafax și cel al Metrorex nu precizează așa ceva.
Staţiile de metrou din Bucureşti vor fi redenumite cu numele unor sportivi de performanţă, anunţă agenţia „Mediafax” (linc).

Faptul se petrece ca urmare a unui acord încheiat între Metrorex şi COSR, prin care se celebrează 100 de ani de la înfiinţarea organismului care coordonează mişcarea olimpică din România.

Guvernul Ponta crește veniturile cetățenilor (a unora dintre ei)

Actualizare 12 septembrie 2014: Explicare mai amănunțită a prevederilor proiectului de lege pentru personal navigant.

Polițiștii cu studii superioare vor avea din nou lefurile mai mari cu 25%, a declarat în 4 septembrie purtătorul de cuvînt al ministerului afacerilor interne (linc), explicînd o măsură promovată de ministrul Gabriel Oprea.

În același timp, este pregătit un proiect de lege pentru completarea Legii 223/2007 (linc), conform căruia se vor reintroduce pensiile de serviciu pentru personalul aeronautic civil. E vorba de piloții civili dar și de stiuardese și alți lucrători în aeronautica civilă. Pensia de serviciu ar urma să fie de 80% din media veniturilor totale brute din ultimele 12 luni înainte de depunerea cererii de pensionare la o vechime de 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil și o vîrstă de minim 50 de ani. Pentru unele categorii de personal navigant vechimea necesară e 25 de ani și vîrsta 52 ani. Pot primi pensii speciale și cei cu vechime ca personal navigant civil între 10 și 20 ani, dar cu micșorarea procentajului (la 10 ani vechime pensia e doar 60% din media veniturilor brute din ultimul an), iar celor cu vechime în branșă de peste 20 ani li se mărește procentajul. La atingerea vîrstei de pensionare, se calculează pensia după legea generală conform contribuției la fondul de pensii cît și pensia de serviciu, iar apoi pensionarul fost lucrător în aeronautica civilă alege pensia cea mai avantajoasă.