Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (64). București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet Septembrie 5, 2014


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor

În acest fragment prezint victimele din zonele Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet.

III.1.9.V. Şoseaua Chitilei – Calea Griviţei – Laromet
Fiind audiat la data de 29.11.2005, Soare Paul (fiul lui Fănică şi Maria, născut la data de 11.09.1970 în com. Giuvărăşti, jud. Olt, domiciliat în com. Giuvărăşti, jud. Olt ) a solicitat tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa şi s-a constituit parte civilă în cauză.
De asemenea, la data de 16.02.2008, a fost audiat Broscăţeanu Nicolae (fiul lui Florică şi Sofia, născut la data de 14.04.1962 în com. Budeasa, jud. Argeş, domiciliat în Bucureşti …) care a precizat că a fost rănit prin împuşcare la mâna stângă, în noaptea de 23/24.12.1989, în jurul orelor 2100-2200, în timp ce se afla într-un dispozitiv militar al UM 01210 Bucureşti, din care făcea parte, dispozitiv constituit la ieşirea din mun. Bucureşti, pe şos. Chitila. A solicitat tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa şi s-a constituit parte civilă în cauză.
Aspectele privind victimele rezultate în zona şos. Chitila şi Calea Griviţei au făcut obiectul dosarului nr. 285/P/1992 al Secţiei Parchetelor Militare, prin rezoluţia din data de 16.11.1995 dispunându-se, în temeiul art. 228 alin. 6 rap. la art. 10 lit. e C.pr.pen şi art. 51 C.pen, neînceperea urmăririi penale în cauza privind decesul numiţilor Mareşi Eugen, Ion Floarea, Stoicescu Gheorghe şi Mateescu Victor, respectiv rănirea prin împuşcare a numiţilor Broscăţeanu Nicolae, Cioacătă Rica şi Soare Paul.
În fapt s-a reţinut că în seara zilei de 21.12.1989, două tancuri aparţinând UM 01210 Bucureşti s-au deplasat pe şos. Chitilei, la intrarea în Bucureşti, având ca misiune interzicerea intrării unor coloane de blindate din direcţia comunei Chitila. Comandantul acestei subunităţi de tancuri a fost numit lt. maj. Florea Sandu Lucian, care era şi comandantul unuia din tancuri. Cel de-al doilea tanc era comandat de lt. Mirea Marian. Din echipajele celor două blindate făceau parte sg. maj. Broscăţeanu Nicolae, sg. maj. Iordache Marcel, sg. maj. Gheorghe Ion, cap. Constantin Remus, cap. Ion Teodor şi frt. Alexe Dumitru.
La acelaşi dispozitiv s-au mai deplasat cpt. Nedelcu Florin, din cadrul UM 01210 Bucureşti, cu o grupă de 8 militari în termen şi lt. maj. Chilipira Sorin, din cadrul UM 01091 Mihai Bravu cu un pluton de 30 militari în termen, între care şi sold. Mareşi Eugen. Militarii aveau în dotare pistoale mitralieră, AG 7 şi AG 9, cu unităţile de foc aferente
Ofiţerii aflaţi în dispozitiv au fost informaţi că spre Bucureşti, din direcţia Târgovişte, se îndreaptă o coloană de blindate aparţinând generalului MI Nuţă Constantin, căreia să nu i se permită accesul în capitală.
În cursul nopţii de 21/22.12.1989, succesiv, din direcţia Târgovişte, au venit mai multe tancuri care aparţineau UM 01303 Târgovişte. Lt. maj. Florea Sandu Lucian, recunoscând aceste blindate, a luat legătura cu eşaloanele superioare şi, ca urmare a ordinelor primite, le-a permis accesul, fără nici un incident, spre diferite obiective din mun. Bucureşti.
În data de 22.12.1989, din aceeaşi direcţie, au sosit 3 TAB-uri. Întrucât nu s-au supus somaţiei de oprire şi au executat foc, din direcţia dispozitivului instalat la intrarea în mun. Bucureşti s-a ripostat cu foc în direcţia celor 3 blindate, unul dintre acestea fiind avariat. Procedându-se la identificarea acestora s-a constatat că aparţineau UM 01303 Târgovişte.
În cursul zilei de 23.12.1989, ca eveniment deosebit, a reţinut atenţia aterizarea forţată a unui elicopter militar în Triajul Gării Bucureşti – Chitila, aparat militar căruia i s-a asigurat paza de către cpt. Nedelcu Florin. Echipajul elicopterului (mr. Militaru Mircea – pilot, cpt. Iordache Constantin – pilot şi m.m. Târnă Florică – mecanic de bord) a avut ca misiune să execute foc asupra transportoarelor blindate şi a trupelor care se găseau în cimitirul militar Ghencea. Întrucât în cursul executării misiunii elicopterul a fost avariat, membrii echipajului au primit aprobarea de a ateriza lângă staţia CFR Bucureşti Triaj.
Tot în data de 23.12.1989, dispozitivului instalat pe şos. Chitilei i s-au alăturat 2 tancuri aparţinând UM 01303 Târgovişte, din compunerea echipajelor făcând parte şi sold. Soare Paul.
În seara zilei de 23.12.1989, lt. maj. Sandu Lucian a luat legătura telefonic cu unitatea de bază pentru a primi noi ordine ori precizări în legătură cu misiunea iniţială, însă a primit ordin să ridice dispozitivul şi să se reîntoarcă cu efectivele şi mijloacele de luptă în unitate.
În timp ce se executau operaţiunile specifice ridicării dispozitivului militar s-a auzit un foc de armă. S-a creat astfel un moment de panică, forţele militare existente în zonă deschizând focul fără a avea o ţintă precisă.
Urmare focurilor de armă executate în zonă au rezultat următoarele victime:
1. sold. Mareşi Eugen – decedat
Conform foii de observaţie nr. 4020/R/1989 întocmită de Spitalul Clinic Griviţa Bucureşti, sold. Mareşi Eugen, fost militar în termen la UM 01091 Mihai Bravu, a fost internat în Secţia Chirurgie la data de 23.12.1989, ora 2330, cu diagnosticul plagă împuşcată toracoabdominală cu penetraţie în hipocondrul stg., şoc hemoragic grav. Decesul a survenit în data de 26.12.1989, ora 2230 prin stop cardio-respirator ireversibil pe fondul alterării grave a stării generale (şoc toxico-septic, peritonită generalizată).
2. Parte vătămată sg. maj. Broscăţeanu Nicolae – rănit
Conform raportului medico-legal nr. A1/6507 din data de 14.05.1991, întocmit de Institutul Medico Legal Bucureşti, numitul Broscăţeanu Nicolae, fiul lui Florică şi Sofia, născut la data de 14.04.1962 în com. Budeasa, jud. Argeş, domiciliat în Bucureşti (…), fost la UM 01210 Bucureşti, a prezentat sechele după plagă împuşcată mâna stângă produsă la data de 23.12.1989 care a necesitat cca. 70 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Leziunile nu au pus în primejdie viaţa victimei. Prezintă o infirmitate permanentă a degetului II (index) mâna stângă consecutiv plăgii împuşcate din 23.12.1989.
3. Parte vătămată sold. Soare Paul – rănit
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. A1/13830/18.10.1995, întocmit de Institutul de Medicină Legală Prof. dr. Mina Minovici Bucureşti, numitul Soare Paul, fost militar în termen la UM 01303 Târgovişte, a prezentat la data de 23.12.1989 leziuni (plagă împuşcată ambele fese şi rectal, hemoragie fesieră dr.) produse prin armă de foc care au necesitat 35-40 zile de îngrijiri medicale şi care au pus în primejdie viaţa victimei.
Pe fondul panicii create de focurile de armă trase în zonă, tancul în care se afla lt. maj. Florea Sandu Lucian, avându-l mecanic-conductor pe sg. maj. Iordache Marcel, a demarat în viteză, creându-se impresia că celălalt tanc aparţinând UM 01210 Bucureşti a fost capturat.
Tancul s-a deplasat pe şos. Chitilei şi apoi pe Calea Griviţei. Ajungând la intersecţia Calea Griviţei cu b-dul 1 Mai, cu mitraliera de pe tanc s-a executat foc în direcţia unui baraj, după care şi-a continuat deplasarea ajungând la Podul Băneasa unde a fost imobilizat de militari din UM 01270 Focşani.
Urmare focurilor de armă executate în direcţia barajului de la intersecţia Calea Griviţei cu b-dul 1 Mai au rezultat următoarele victime:
4. Stoicescu Gheorghe – decedat
Conform certificatului aflat, în copie, la dosarul cauzei, decesul numitului Stoicescu Gheorghe (fiul lui Constantin şi Maria, născut la data de 01.11.1955 în Moisei jud. Suceava, ultimul domiciliu în Bucureşti …) a fost trecut în registrul stării civile la nr. 5271/25.12.1989.
5. Mateescu Victor – decedat
Conform foii de observaţie nr. 21837/1989 întocmită de Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, numitul Mateescu Victor (fiul lui Valerică şi Olga, născut la data de 14.05.1972 în Bucureşti, ultimul domiciliu în Bucureşti …) a fost internat la data de 23.12.1989, ora 2330, cu diagnosticul plăgi prin împuşcare 1/3 medie coapsa dreaptă şi hemitorace stâng şi a decedat, urmare unui colaps cardio-respirator iresuscitabil, la o oră de la internarea în Secţia de Terapie Intensivă.
După plecarea tancului comandat de lt. maj. Florea Sandu Lucian, în dispozitivul iniţial format la ieşirea din Bucureşti, pe şos. Chitilei, au rămas în continuare forţe militare ale UM 01091 Mihai Bravu, UM 01210 Bucureşti (militari în termen şi un tanc cu echipaj) şi 2 tancuri ale UM 01303 Târgovişte. Datorită declanşării şi existenţei focului, aceste forţe s-au dispersat, între ele neexistând nici un mijloc de comunicare. Schimbul de focuri a continuat pe tot timpul nopţii de 23/24.12.1989, cât şi în dimineaţa zilei de 24.12.1989, militarii fiind convinşi, datorită stării de suspiciune care s-a creat, că în zonă avea loc o luptă reală, cu un inamic real.
În aceste împrejurări, în dimineaţa zilei de 24.12.1989, au rezultat următoarele victime din rândul locuitorilor din zonă:
6. Ion Floarea – decedată
Conform certificatului aflat, în copie, la dosarul cauzei, decesul numitei Ion Floarea (fiica lui Vasile şi Constantina, născută la data de 24.08.1928 în Siliştea, jud. Argeş, ultimul domiciliu în Bucureşti, str. Hulubiţei …) a fost trecut în registrul stării civile la nr. 5296/25.12.1989.
7. Parte vătămată Cioacătă Rica – rănit
Conform raportului medico-legal nr. A1/11722/1991, întocmit de Institutul de Medicină Legală Prof. dr. Mina Minovici Bucureşti, numitul Cioacătă Rica (fiul lui Iogenie şi Iordana, născut la data de 04.11.1957 în com. Dumbrăveni, jud. Vrancea, domiciliat în mun. Bucureşti, str. Mesteacănului…) a prezentat leziuni corporale grave prin împuşcare care pot data din 24.12.1989. Leziunile (plagă prin împuşcare abdominală cu multiple leziuni intestin subţire şi colon cu peritonită generalizată, plagă prin împuşcare cu fractură glezna dreaptă) i-au pus în primejdie viaţa şi au necesitat 1 an îngrijiri medicale. Capacitatea de muncă este pierdută echivalent gradului II de invaliditate
*
* *
Încă din seara zilei de 22.12.1989, Întreprinderea TEHNOMETAL şi Întreprinderea LAROMET Bucureşti au trecut cu gărzile patriotice (înarmate cu pistoale mitralieră şi muniţia aferentă) la paza unităţilor, atât în interior, cât şi în exterior, prin formarea unor baraje. Au existat asemenea formaţiuni pe b-dul Bucureştii Noi, pe segmentul dintre str. Jiului şi str. Laminorului. La aceste formaţiuni au participat şi militari din cadrul UM 02650 Bucureşti (care avea cazarma pe str. Jiului). Necesitatea organizării lor a apărut ca urmare a ştirilor şi informaţiilor potrivit cărora elemente ostile evenimentelor revoluţionare atacau diferite unităţi economice. Pe fondul acestor informaţii, s-a creat convingerea că cei care nu se supun somaţiilor sunt elemente ostile evenimentelor, fapt pe care membrii gărzilor patriotice şi-au justificat deschiderea focului.
În noaptea de 23/24.12.1989, în intervalul 2100-2400, în zona de acţiune a acestor filtre au apărut mai multe autoturisme asupra cărora s-a executat foc, rezultând mai multe victime după cum urmează:
– autoturismul marca Lada 1200S cu nr. de înmatriculare 18-B-1498, condus de Zamfirescu Lascăr Duiliu
8. Parte vătămată Stătescu Dan Mihail Antucă – rănit
Conform raportului medico-legal nr. A1/4497 din data de 29.03.1991, întocmit de Institutul de Medicină legală Prof. Dr. Mina Minovici, numitul Stătescu Mihai Dan a prezentat urmele unor leziuni (amputaţie membru superior stâng), ce pot data din 23.12.1989, produse prin armă de foc, care au necesitat cca. 18 zile de îngrijiri medicale. De asemenea se concluzionează că pierderea membrului superior stâng, din 1/3 medie cu superioară braţului este consecinţa directă a traumatismului suferit şi reprezintă o infirmitate definitivă.
Fiind audiat la data de 08.02.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dos. nr. 97/P/1990, Stătescu Dan Mihail Antucă (fiul lui Liviu Claudiu şi Doina Julieta, născut la data de 09.05.1976 în Bucureşti, domiciliat în mun. Bucureşti …) a precizat că în data de 23.12.1989 a plecat împreună cu mama sa, Stătescu Doina Julieta, şi familia Dragomirescu, respectiv Dragomirescu Dinu şi Dragomirescu Ioana, împreună cu copiii acestora, Dragomirescu Dina şi Dragomirescu Ilinca, din Poiana Braşov către Bucureşti, cu autoturismul marca Lada cu nr. de înmatriculare 18-B-1498, condus de Lascăr Zamfirescu, bunicul prietenei sale Dragomirescu Dina. La intrarea în mun. Bucureşti au fost opriţi la un filtru compus din gărzi patriotice şi militari şi, după ce au fost legitimaţi, li s-a permis să-şi continue deplasarea. După câteva sute de metri, în momentul în care au ajuns în dreptul Întreprinderii LAROMET, asupra autoturismului în care se aflau a început să se tragă, fiind rănit în braţul stâng şi piciorul stâng. În aceleaşi împrejurări mama sa a fost rănită în ambele picioare, Dragomirescu Dina în braţul drept, iar Lascăr Zamfirescu în zona toracică. A solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa şi s-a constituit parte civilă în cauză.
9. Parte vătămată Zamfirescu Lascăr Duiliu – rănit
Conform raportului medico-legal nr. A1/7619 din data de 21.05.1991, întocmit de Institutul de Medicină legală Prof. Dr. Mina Minovici, numitul Zamfirescu Lascăr Duiliu (fiul lui Alexandru şi Lucia, născut la data de 24.05.1922 în Berlin, Germania, domiciliat în mun. Bucureşti …) a prezentat leziuni corporale (plagă împuşcată cu retenţie de corp străin toracică vertebrală, fără interesare de pulmon) interne şi externe – sechelare ale împuşcării suferite pe data de 23.12.1989 care au necesitat circa 50 zile de îngrijiri medicale.
Zamfirescu Lascăr Duiliu a fost rănit în aceleaşi împrejurări ca şi Stătescu Dan Mihail Antucă.
10. Parte vătămată Stătescu Doina Julieta – rănită
Conform raportului medico-legal nr. A1/4498 din data de 29.03.1991, întocmit de Institutul de Medicină legală Prof. Dr. Mina Minovici, numita Stătescu Doina Julieta a prezentat urmele unor leziuni de violenţă (plagă transfixiantă ante picior dr. cu fracturi deschise cominutive şi plagă superficială retromaleolară stg. cu secţiune parţială de tendon achilian stg.) care pot data din 23.12.1989 şi au fost produse prin armă de foc. Leziunile au necesitat 80 zile de îngrijiri medicale.
Fiind audiată la data de 07.02.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dos. nr. 97/P/1990, Stătescu Doina Julieta (fiica lui Viorel şi Maria, născută la data de 02.06.1940 în Bucureşti, domiciliată în mun. Bucureşti …) a menţionat că a fost rănită în ambele picioare, în data de 23.12.1989, în timp ce se afla în autoturismul condus de Zamfirescu Lascăr, în contextul focurilor de armă trase în zona LAROMET din mun. Bucureşti. A solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa şi s-a constituit parte civilă în cauză.
11. Parte vătămată Dragomirescu Dina – rănită
Conform raportului medico-legal nr. A1/4496 din data de 31.01.1992, întocmit de Institutul de Medicină legală Prof. Dr. Mina Minovici, numita Dragomirescu Dina Alexandra a prezentat sechele post lezionale prin împuşcare la data de 23.12.1989 pentru care a necesitat circa 25 zile de îngrijiri medicale. (plagă prin împuşcare regiunea axilară şi deltoidiană dreaptă)
Fiind audiată la data de 10.07.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dos. nr. 97/P/1990, Dragomirescu Dina Alexandra (fiica lui Dinu Victor şi Ioana Duilia, născută la data de 03.05.1976 în Bucureşti, domiciliată în mun. Bucureşti …) a precizat că a fost rănită în braţul drept, în data de 23.12.1989, în timp ce se afla în autoturismul bunicului său Zamfirescu Lascăr, în contextul focurilor de armă trase în zona LAROMET din mun. Bucureşti. A solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa şi s-a constituit parte civilă în cauză.
– autoturismul marca Dacia 1300 cu nr. de înmatriculare 1-B-20204 condus de Pavăl Petre
12. Parte vătămată Pavăl Florian – rănit
13. Parte vătămată Pavăl Petre – rănit
În noaptea de 23/24.12.1989, în intervalul orar 2100-2200, în zona filtrelor organizate pe b-dul Bucureştii Noi, dinspre Podul Străuleşti, a apărut autoturismul marca Dacia 1300, cu nr. de înmatriculare 1-B-20204, autoturism care nu s-a supus somaţiei de a opri, fapt ce a determinat riposta gărzilor patriotice şi a militarilor din compunerea filtrelor. În urma focului executat, Pavăl Florian a suferit o plagă prin împuşcare în antebraţul stâng iar fratele acestuia, Pavăl Pătru, a suferit o plagă prin împuşcare toraco-lombară dreaptă, cu explozie de rinichi drept şi fractură cominutivă coasta 12.
Conform raportului medico-legal nr. A1/4046 din data de 13.03.1991, întocmit de Institutul Medico Legal Bucureşti, numitul Pavăl Florian a prezentat leziuni prin împuşcare produse la data de 23.12.1989 care au necesitat cca. 18 zile de îngrijiri medicale.
Conform raportului medico-legal nr. A1/1192 din data de 04.02.1990, întocmit de Institutul de Medicină Legală Bucureşti, numitul Pavăl Petre a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin împuşcare la data de 23.12.1989 şi care au necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale. Leziunile prezentate i-au pus viaţa în pericol.
Din actele aflate la dosar rezultă că împrejurările în care s-a produs rănirea numiţilor Pavăl Florian şi Pavăl Pătru au făcut obiectul dosarului nr. 35/P/1992 al Secţiei Parchetelor Militare, prin rezoluţia din data de 17.08.1994 dispunându-se, în temeiul art. 228 alin. 4 rap. la art. 10 lit. e C.pr.pen, neînceperea urmăririi penale, reţinându-se existenţa unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv eroarea de fapt.
– autoturismul marca Fiat 124 cu nr. de înmatriculare 2-B-2351 condus de Kocşis Deak Alexandru
14. Kocşis Deak Alexandru – decedat
În noaptea de 23/24.12.1989, în intervalul orar 2100-2200, în zona filtrelor organizate pe b-dul Bucureştii Noi a apărut autoturismul marca Fiat 124, cu nr. de înmatriculare 2-B- 2351, autoturism care nu s-a supus somaţiei de a opri, fapt ce a determinat riposta gărzilor patriotice şi a militarilor din compunerea filtrelor. În urma focului executat, conducătorul autoturismului identificat în persoana lui Kocşis Deak Alexandru a suferit mai multe plăgi prin împuşcare. A fost transportat la Spitalul Clinic Griviţa unde a decedat.
Conform foii de observaţie nr. 4015/1989, întocmită de Spitalul Clinic Griviţa, Kocşis Deak Alexandru a fost internat în data de 23.12.1989 ora 2210 cu diagnosticul plagă împuşcată toracică dreapta, hemopneumotorax, şoc hemoragic şi a decedat în data de 24.12.1989, ora 0200, urmare unui stop cardio-respirator ireversibil.
De asemenea s-a stabilit că autoturismul Fiat 124 fusese sustras în noaptea de 22/23.12.1989 şi aparţinea numitului Ghiţă Belizarie.
Fiind audiată la data de 25.09.2008, Kocşis Deak Ioana a solicitat identificare şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de producerea decesului soţului său Kocşis Deak Alexandru, constituindu-se parte civilă în cauză.
Din actele aflate la dosar rezultă că împrejurările în care s-a produs decesul numitului Kocşis Deak Alexandru (fiul lui George şi Tudora, născut la data de 19.10.1964, în Bucureşti, cu ultimul domiciliu în mun. Bucureşti …) au făcut obiectul dosarului nr. 35/P/1992 al Secţiei Parchetelor Militare, prin rezoluţia din data de 17.08.1994 dispunându-se, în temeiul art. 228 alin. 4 rap. la art. 10 lit. e C.pr.pen, neînceperea urmăririi penale, reţinându-se existenţa unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv eroarea de fapt.
– autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare 11-B-3018 condus de Rotariu Constantin
15. Vlasin Alexandrina – decedată
16. Parte vătămată Rotariu Constantin – rănit
Fiind audiată la data de 24.05.2006, Rotariu Teodora a solicitat tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de uciderea fiicei sale Vlasin Alexandrina şi rănirea soţului său Rotariu Constantin (decedat în anul 2005).
În legătură cu împrejurările în care a fost rănit, Rotariu Constantin (fiul lui Mihai şi Maria, născut la data de 27.07.1927, în com. Zvoriştea, jud. Suceava, domiciliat în mun. Bucureşti …), fiind audiat la data de 12.03.1990, a precizat „ … Când am ajuns la capătul tramvaiului 6, în faţa autoturismului meu circula la cca. 200 m un alt autoturism marca Lada, de culoare albă, model combi, iar în spatele nostru la 400-500 m, era un alt autoturism Dacia 1300 de culoare roşie. Când am ajuns în apropiere de intersecţie, în dreptul porţilor Întreprinderii LAROMET, am văzut că asupra autoturismului Lada din faţa mea a început un tir violent de foc, dinspre întreprinderea de vis a vis de LAROMET, de pe clădire. Văzând acestea, am oprit autoturismul imediat, am scos cheia din contact, fără a mă gândi că tirul se va îndrepta şi asupra noastră, strigând pe geamul din stânga faţă că suntem oameni pasnici şi medici pentru ajutor (n.r. fiica sa Vlasin Alexandrina era medic). Imediat a început tirul şi asupra noastră, gloanţele venind din toate direcţiile (stânga, dreapta, faţă şi spate). … era cam 2330-2345. Văzând că se trage asupra noastră, am vrut din instinct să o împing pe fiica mea sub bord cu mâna dreaptă … iar stânga o aveam pe volan. Am simţit ceva ca o înţepătură în umărul drept … şi imediat, tot în acelaşi timp, am simţit la fel şi în umărul stâng, în dreptul claviculei. … m-am sprijinit de spătarul scaunului, uitându-mă la fiica mea, în dreapta, care a gemut şi a căzut pe mine, spunându-mi să avem grijă de fiica ei, deoarece au împuşcat-o şi pe ea şi a decedat pe loc în autoturism. …”
Decesul numitei Vlasin Alexandrina (fiica lui Constantin şi Teodora, născută la data de 27.05.1958 în com. Axintele, jud. Ialomiţa) a fost înregistrat în registrul de stare civilă al com. Mogoşoaia sub nr. 37/25.12.1989, cauza decesului fiind stop cardio-respirator ireversibil, plagă penetrantă prin glonţ hemitorace drept.
Conform raportului medico-legal nr. A1/18366 din data de 04.12.1991, întocmit de Institutul de Medicină Legală Prof. Dr. Mina Minovici, numitul Rotariu Constantin a prezentat sechele după plăgi împuşcate în regiunea cervicală stg. şi scapulo-humerală dreaptă. A necesitat tratament medico-chirurgical şi recuperator 1 an şi a rămas cu infirmitate definitivă (hipotrofie musculară şi deficit motor mâna stângă).
Tot în noaptea de 23/24.12.1989, în zona LAROMET, au mai rezultat următoarele victime:
17. Parte vătămată Chiţoi Lidia – rănită
Conform raportului medico-legal nr. A1/7619 din data de 21.05.1991, întocmit de Institutul de Medicină Legală Prof. Dr. Mina Minovici, numita Chiţoi Lidia (fiica lui Marin şi Alexandrina, născută la data de 27.07.1951 în com. Dor Mărunt, jud. Ialomiţa, domiciliată în com. Mogoşoaia (…), jud. Ilfov) a prezentat sechele după plagă împuşcată transfixiantă a fesei stângi ce poate data din 23.12.1989 şi care a necesitat cca. 30 zile de îngrijiri medicale.
În fapt se reţine că în seara zilei de 23.12.1989, în jurul orei 2100, intenţionând să se deplaseze la domiciliu, în com. Mogoşoaia, împreună cu soţul său, Chiţoi Costache, s-au îndreptat spre staţia de autobuz din apropierea Întreprinderii TEHNOMETAL. Întrucât au auzit focuri de armă în zonă s-au culcat pe trotuar, poziţie din care a observat că „ … din direcţia Mogoşoaia veneau în viteză un număr de circa 3-4 autoturisme de culoare albă …”. A constatat, de asemenea, că „se trăgea peste tot”, şi în acest context a fost rănită în piciorul stâng.
18. Parte vătămată Stan Alexandru – rănit
Conform raportului medico-legal nr. A1/4538 din data de 05.04.1991, întocmit de Institutul de Medicină Legală Prof. Dr. Mina Minovici, numitul Stan Alexandru (fiul lui Victor şi Maria, domiciliat în mun. Bucureşti …) a prezentat leziuni traumatice (plagă transfixiantă calcaneu drept) care au putut fi produse prin împuşcare şi care pot data din 23.12.1989. leziunile au necesitat pentru vindecare 45-50 zile de îngrijiri medicale.
În legătură cu împrejurările în care a fost rănit prin împuşcare, Stan Alexandru a precizat că în ziua de 23.12.1989, făcând parte din gărzile patriotice ale Întreprinderii Mecanică pentru Industria Uşoară, a primit un pistol mitralieră şi 90 de cartuşe. Împreună cu Panică Nelu, Bobaru Vasile şi Dinu Gheorghe a făcut parte din barajul constituit pe b-dul Bucureştii Noi, intersecţie cu str. Laminorului. De asemenea susţine că în jurul orei 2030-2100, dinspre Străuleşti a venit un autoturism Lada din care s-a deschis foc, împrejurare în care a fost rănit în piciorul drept.
După data de 24.12.1989, în zona Bucureştii Noi, str. Jiului, LAROMET, au mai rezultat următoarele victime:
19. sold. Enuţă Ionel – decedat
Începând cu data de 22.12.1989, sold. Enuţă Ionel, fiul lui Anghel şi Tudora, născut la data de 20.01.1968 în com. Frăsinet, jud. Teleorman, cu ultimul domiciliu în com Frăsinet, sat Băbăiţa, jud. Teleorman, împreună cu alţi militari din cadrul UM 02650 Bucureşti au fost repartizaţi să asigure paza Întreprinderii LAROMET. În seara zilei de 26.12.1989 militarul în cauză, aflându-se în pază, sub imperiul oboselii, stresului şi temerii, a deschis foc cu armamentul din dotare spre cimitirul Străuleşti, aflat în imediata apropiere. Lt. maj. Boban Dan Constantin, la reacţia necontrolată a militarului de a deschide nejustificat focul, i-a ordonat să înceteze a mai executa foc. La scurt timp ofiţerul a fost informat de subordonaţi că sold. Enuţă Ionel s-a sinucis cu arma din dotare.
Conform raportului de constatare medico-legală nr. A3/376/1989 din data de 15.02.1990, întocmit de Institutul de Medicină Legală Prof. Dr. Mina Minovici, moartea numitului Enuţă Ionel a fost violentă şi s-a datorat împuşcării (plagă împuşcată cerebrală, dilacerare cerebrală)
Împrejurările în care s-a produs decesul sold. Enuţă Ionel au făcut obiectul dosarului nr. 180/P/1991 al Secţiei Parchetelor Militare, prin rezoluţia din data de 28.12.2001 dispunându-se, în temeiul art. 228 alin. 4 rap. la art. 10 lit. b C.pr.pen, neînceperea urmăririi penale, reţinându-se că fapta nu este prevăzută de legea penală.
20. Doia Dumitru – decedat
În noaptea de 27/28.12.1989, în jurul orei 2200, numitul Doia Dumitru, fiul lui Ilie şi Dumitru, născut la data de 12.09.1940, în com. Mărceşti, jud. Dâmboviţa, cu ultimul domiciliu în Buftea (…), jud. Ilfov împreună cu familia sa (soţia şi copilul) se deplasau cu autoturismul proprietate personală (marca OLCIT Club cu nr. de înmatriculare 9-B-12004) pe b-dul Bucureştii Noi, dinspre str. Jiului spre platforma industrială LAROMET. Când au ajuns în dreptul Casei de Cultură „Înfrăţirea între Popoare”, din partea stângă a sensului de mers, s-au executat focuri de armă asupra autoturismului, urmarea fiind rănirea gravă a numitului Doia Dumitru, care a fost transportat la Spitalul Clinic Griviţa, unde s-a constatat decesul.
Conform referatului întocmit de dr. Peta Dumitru, medic în cadrul Spitalului Clinic Griviţa, numitul Daia Dumitru a fost examinat în camera de gardă stabilindu-se diagnosticul: plagă împuşcată regiunea cervicală şi occipitală; stop cardio-respirator. Declararea decesului s-a făcut la camera de gardă, motiv pentru care nu s-a mai întocmit foaie de observaţie.
Împrejurările în care s-a produs decesul numitului Doia Dumitru au făcut obiectul dosarului nr. 178/P/1991 al Secţiei Parchetelor Militare, prin rezoluţia din data de 13.08.1996 dispunându-se, în temeiul art. 228 alin. 4 rap. la art. 10 lit. e C.pr.pen, neînceperea urmăririi penale, reţinându-se existenţa unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv eroarea de fapt.
21. sold. Trăistaru Daniel – decedat
Cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 97/P/1990, fiind audiată la data de 13.06.2006, Trăistaru Corina a solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de uciderea fiului său Trăistaru Daniel, fost militar în termen la UM 02650 Bucureşti constituindu-se parte civilă în cauză.
Prin ordonanţa nr. 97/P/1990 din data de 30.07.2007 procurorul militar şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare a dispus, în temeiul art. 278 C.pr.pen, art. 220 C.pr.pen şi art. 32-34 C.pr.pen, admiterea plângerii părţii vătămate Trăistaru Corina, infirmarea rezoluţiei nr. 189/P/1991, din data de 25.11.1992, a Secţiei Parchetelor Militare prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind decesul sold. Trăistaru Daniel, conexarea dosarului nr. 189/P/1991 la dosarul nr. 97/P/1990 şi continuarea cercetărilor sub aspectul infracţiunii de omor în vederea identificarii persoanelor vinovate. S-a reţinut că soluţia dispusă prin rezoluţia nr. 189/P/1991 a Secţiei Parchetelor Militare este netemeinică şi nelegală pentru următoarele motive:
– în cauză nu s-au făcut cercetări pentru săvârşirea infr. de omor aşa cum se reclama în dosar
– nu au fost identificaţi şi audiaţi militarii care au tras pentru a se stabili dacă aceştia au fost în eroare de fapt sau nu
– nu s-a făcut o cercetare a locului faptei pentru a se stabili în concret cum s-a petrecut incidentul
În legătură cu împrejurările în care s-a produs rănirea prin împuşcare şi ulterior decesul sold. Trăistaru Daniel (fiul lui Gheorghe şi Corina, născut la data de 28.11.1968 în Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea) se reţine faptul că, începând cu data de 22.12.1989, militarii din cadrul UM 02650 Bucureşti, unde executa stagiul militar şi victima în cauză, au asigurat paza mai multor obiective economice din mun. Bucureşti, respectiv Depozitul PECO Băneasa, Fabrica de pâine Pajura, LAROMET, Fabrica DACIA. Întrucât unitatea desfăşura activităţi în economia naţională, armamentul şi muniţia au fost asigurate de către structurile de gărzi patriotice.
În dimineaţa zilei de 02.01.1990, sold. Trăistaru Daniel şi sold. Anefi Kyamuran au părăsit postul de santinelă şi s-au deplasat la un cămin de nefamilişti aflat în apropierea Depozitului PECO Băneasa unde, împreună cu alte persoane, au consumat băuturi alcoolice după care au început să facă „verificări” neordonate în locuinţele din apropierea căminului respectiv, cu scopul găsirii şi reţinerii unor presupuşi „terorişti”. Ulterior, împreună cu civ. Bucătaru Corneliu, au ajuns în spatele Depozitului PECO Băneasa, mai precis pe terasamentul căii ferate uzinale care asigura transportul combustibilului în depozitul de produse petroliere. La un moment dat, fiind convinşi că au auzit un foc de armă, s-au culcat la pământ şi ambii soldaţi au executat focuri de armă în direcţia intrării din spate a Depozitului PECO. La rândul lor, militarii care asigurau paza depozitului, din interior, au executat focuri de armă în direcţia în care se aflau cei doi soldaţi şi civ. Bucătaru Corneliu. Urmare acestui schimb de focuri a fost rănit sold. Trăistaru Daniel. Victima a fost transportată la Spitalul de Urgenţă Bucureşti unde a fost internată în stare de comă cu diagnosticul plagă cranio-cerebrală împuşcată şi plagă umăr stâng. A decedat în spital la data de 12.01.1990.
Conform raportului de autopsie nr. A3/416/1989 din data de 09.03.1990, întocmit de Institutul de Medicină legală Bucureşti, moartea numitului Trăistaru Daniel a fost violentă şi s-a datorat contuziei şi dilacerării cerebrale prin armă de foc, cu 10 zile înainte de deces.
22. Botoşer Nicolae – decedat
Fiind audiat la data de 06.09.2006, în calitate de persoană vătămată, Botoşer George a precizat că în data de 06.01.1990, fiul său Botoşer Nicolae, aflându-se în incinta Depozitului PECO, sector 1, unde era angajat, a fost împuşcat din greşeală de către un soldat din dispozitivul de pază. De asemenea a precizat că cel care l-a împuşcat pe fiul său a fost identificat, judecat şi condamnat.
Conform sentintei nr. 271/22.08.1990 a Tribunalului Militar Bucureşti, inc. sold. (r) Trofin Petrică, fost în cadrul UM 02650 Bucureşti, a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni închisoare pentru infracţiunea de ucidere din culpă şi 8 luni închisoare pentru infracţiunea de călcare de consemn, reţinându-se că în data de 06.01.1990, încălcând consemnul postului şi manevrând imprudent arma pe care o avea în dotare, l-a rănit prin împuşcare în coapsa piciorului drept pe numitul Botoşer Nicolae, care a decedat în aceeaşi zi.
Comuna Chitila
În comuna Chitila, în contextul evenimentelor din decembrie 1989 s-au înregistrat următoarele victime:
23. Parte vătămată Radu Zoica – rănită
În dimineaţa zilei de 25.12.1989, în jurul orei 0600, Radu Zoica (fiica lui Gheorghe şi Vasilica, născută la data de 12.12.1972, domiciliată în com. Chitila … jud. Ilfov) împreună cu Toma Nicolae se deplasau cu autoturismul acestuia din urma, marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare 9-B-5670, pe şos. Bucureşti – Târgovişte. Când au ajuns în dreptul punctului de control din com. Chitila, circulând dinspre Bucureşti, asupra autoturismului s-au executat mai multe focuri de armă, în urma cărora Radu Zoica a suferit o plagă prin împuşcare genunchi şi coapsa stângă.
Cu ocazia cercetărilor efectuate a rezultat că în zona punctului de control erau instalate baraje şi filtre în care acţionau militari în termen din cadrul UM 01659 Chitila, gărzi patriotice, miliţieni şi civili, care au executat foc asupra autoturismului, apreciind că ocupanţii sunt ostili revoluţiei, întrucât nu au oprit deşi au fost somaţi în acest sens.
Conform raportului medico-legal nr. A1/1714 din data de 25.03.1990, întocmit de Institutul de Medicină Legală Bucureşti, numita Radu Zoica a prezentat leziuni de violenţă (plagă prin împuşcare genunchi şi coapsa stângă cu amputaţie de necesitate a membrului pelvin respectiv) care au pus în primejdie viaţa victimei, rămânând cu infirmitate permanentă.
Împrejurările în care s-a produs rănirea numitei Radu Zoica au făcut obiectul dosarului nr. 241/P/1991 al Secţiei Parchetelor Militare, prin rezoluţia din data de 12.09.1996 dispunându-se, în temeiul art. 228 alin. 4 rap. la art. 10 lit. e C.pr.pen, neînceperea urmăririi penale, reţinându-se existenţa unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv eroarea de fapt.
24. Parte vătămată Alegică Ionel – rănit
Conform raportului medico-legal nr. A1/1524 din data de 21.02.1990, întocmit de Institutul de Medicină Legală Bucureşti, numitul Alegică Ionel a prezentat semnele unei leziuni cu armă de foc, cu orificiul de intrare epigastric şi cel de ieşire prin flancul drept şi cu atingere tangenţială a antebraţului drept. Leziunea a fost produsă la data de 25.12.1989 şi a necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale.
Fiind audiat la data de 19.09.2006, cu ocazia cercetărilor efectuate în dos. nr. 97/P/1990, Alegică Ionel (fiul lui Constantin şi Elvira, născut la data de 05.02.1935 în com. Corabia, jud. Olt, domiciliat în com. Chitila …, jud. Ilfov) a precizat că a fost rănit prin împuşcare în data de 25.12.1989, în jurul orei 2000, în timp ce se deplasa pe str. Nicolae Bălcescu, din com. Chitila, de către militarii care erau poziţionaţi pe liniile de cale ferată. A solicitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de rănirea sa şi s-a constituit parte civilă în cauză.
Împrejurările în care s-a produs rănirea civ. Alegică Ionel au făcut obiectul dosarului nr. 96/P/1991 al Direcţiei Procuraturilor Militare, prin rezoluţia cu acelaşi număr din data de 19.11.1991 dispunându-se, în temeiul art. 228 alin. 6 rap. la art. 10 lit. e C.pr.pen, neînceperea urmăririi penale în cauză, reţinându-se existenţa unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv starea de necesitate.
25. Parte vătămată Gugoaşă Tudorel – rănit
În dimineaţa zilei de 26.12.1989, sold. Gugoaşă Tudorel, din cadrul UM 01659 Chitila (fiul lui Constantin şi Maria, născut la data de 03.03.1969, domiciliat în sat Budeşti, com. Făurei, jud. Neamţ), fiind militar în termen la UM 01659 Chitila, în timp ce executa o misiune de scotocire în zona Fortului Zarea, a fost rănit prin împuşcare de către persoane neidentificate.
Conform raportului medico-legal nr. A1/5073 din data de 05.04.1991, întocmit de Institutul de Medicină Legală Prof. Dr. Mina Minovici, numitul Gugoaşă Tudorel a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse prin împuşcare. Leziunile pot data din 25.12.1989 şi au necesitat pentru vindecare 25-30 zile de îngrijiri medicale.
Împrejurările în care s-a produs rănirea acestuia au făcut obiectul dosarului nr. 219/P/1991 al Secţiei Parchetelor Militare, prin rezoluţia din data de 17.07.1996 dispunându-se, în temeiul art. 228 alin. 4 rap. la art. 10 lit. g C.pr.pen, neînceperea urmăririi penale, întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

(va urma)

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s